Decăderea din drepturile părinteşti
Decăderea din drepturile părinteşti. În societatea noastră modernă, protejarea copiilor este esențială. Totuși, când părinții nu pot sau nu reușesc să-și îndeplinească responsabilitățile părintești corespunzător, legea poate să intervină prin intermediul instanței de tutelă. Ce înseamnă decăderea din drepturile părintești și care sunt condițiile? Decăderea din drepturile părintești, conform art. 508 al noului Cod civil,
Autoritatea părintească
Divorț. Autoritatea părintească. Efecte asupra relației dintre părinți și copii. În urma desfacerii căsătoriei, se pune o mare importanță asupra modului în care relațiile personale dintre părinți și copii minori sunt reglementate. Potrivit art. 396 din noul Cod Civil, instanța de tutelă, în momentul pronunțării divorțului, hotărăște cu privire la relațiile dintre părinții divorțați și
Partajul bunurilor comune
Partajul bunurilor comune ale soților. Bunurile dobândite înainte ca căsătoria să existe nu intră în comunitatea de bunuri. Regula de bază este că bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt bunuri comune; totuși, există și excepții, iar soții pot avea și bunuri proprii. Bunuri exceptate de la partajul bunurilor comune ale soților În Codul
Efectele divorțului
Efectele divorțului. În momentul divorțului, conform articolului 385 din Codul Civil, regimul matrimonial încetează între soți la data introducerii cererii de divorț. Totuși, fiecare dintre soți sau amândoi, prin acordul lor, în cazul unui divorț amiabil, pot solicita instanței să constate că regimul matrimonial a încetat încă de la data separării de facto. Aceste dispoziții
Hotărârea de divorț
Hotărârea de divorț reprezintă actul final al judecății, actul de dispoziție al instanței cu privire la litigiul dintre părți, fiind un act cu caracter jurisdicțional. Aceasta pune capăt procesului început de reclamant. Hotărârea de divorț – deliberare, pronunțare și motivare Deliberarea, pronunțarea și redactarea hotărârii se fac, în principiu, conform regulilor dreptului comun. Cu toate
divorțul
Divorțul reprezintă o modalitate de desfacere a căsătoriei, fiind alături de încetare, nulitate și anulare, una dintre formele prin care căsătoria încetează să mai existe. Diferența dintre divorț, nulitate și încetare constă în momentul la care se aplică fiecare dintre aceste proceduri. Nulitatea se aplică pentru motive anterioare sau cel mult concomitente cu încheierea căsătoriei,
Proprietatea comună
În dreptul civil, proprietatea comună reprezintă o situație în care un bun este deținut simultan de mai mulți proprietari, fiecare având un drept de proprietate asupra unei părți din bun. Această formă de proprietate are două variante distincte: proprietatea pe cote-părți (coproprietatea) și proprietatea în devălmășie (devălmășia). Proprietatea comună pe cote-părți (coproprietatea) Proprietatea comună pe
Prezumția de coproprietate
Prezumția de coproprietate reprezintă o prezumție legală relativă care se aplică atunci când bunul este stăpânit în comun de mai mulți titulari. Această prezumție legală relativă poate fi înlăturată prin prezentarea unei dovezi contrare, aceasta putând fi adusă în fața instanțelor prin orice mijloc de probă. Prezumția de coproprietate Prezumția de coproprietate operează atunci când un
Partajul bunurilor în timpul căsătoriei
Partajul bunurilor în timpul căsătoriei. În urma analizei regimurilor matrimoniale, remarcăm flexibilitatea actualului cadru legislativ și importanța pe care o acordă legiuitorul voinței soților în privința relațiilor lor patrimoniale. Formele partajului Din perspectiva persoanelor care pot cere împărțirea bunurilor comune ale soților în timpul comunității legale de bunuri, putem clasifica partajul în două categorii: Partajul
Prețul în contractul de vânzare-cumpărare
Prețul în contractul de vânzare-cumpărare reprezintă echivalentul datorat de către cumpărător în schimbul bunului transmis de vânzător și reprezintă un aspect esențial în orice contract de vânzare-cumpărare. Prețul reflectă valoarea bunului vândut și în absența prețului, vânzarea este nulă, deoarece obligația cumpărătorului nu are obiect, iar obligația vânzătorului este lipsită de cauză. Prețul trebuie să