Statutul juridic al copilului definește un complex de efecte legale care includ numele copilului, adresa sa, protecţia parentală, dreptul la pensie de supraviețuire, succesiunea legală, moștenirea, și multe altele. Noul Cod Civil detaliază acest statut în art. 448-450. Acestea sunt completate cu dispoziţii din alte acte normative, cum ar fi Legea nr. 272/2004 pentru protecţia și promovarea drepturilor copilului, precum şi cu dispoziţii privind succesiunea, legislaţia muncii (în particular dispoziţiile privind pensia de urmaş) etc.

Principii esențiale

Drepturile copilului sunt asigurate și garantate prin următoarele principii:

Interesul superior al copilului: Acest principiu se aplică tuturor reglementărilor care protejează și promovează drepturile copilului, fiecare act juridic emis sau încheiat în acest domeniu, drepturile și obligațiile care revin părinților copilului, precum și demersurile și deciziile luate de autoritățile publice și organisme private autorizate. De asemenea, interesele copilului sunt prioritare în soluţionarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti;

Egalitatea de șanse și nediscriminare: Toate copiii au dreptul la tratament egal și la protecție împotriva oricărei forme de discriminare;

Responsabilitatea parentală: Părinții sunt responsabili pentru exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor lor parentale;

Primordialitatea responsabilităţii părinţilor: Părinţii au responsabilitatea primordială pentru respectarea și garantarea drepturilor copilului;

Descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului: Aceasta implică o intervenţie multisectorială și un parteneriat între instituţiile publice și organisme private autorizate;

Îngrijirea individualizată și personalizată: Fiecare copil trebuie să beneficieze de îngrijire personalizată, adaptată nevoilor sale unice;

Respectarea demnităţii copilului: Copilul are dreptul la respectul demnităţii sale în orice circumstanţă;

Luarea în considerare a opiniei copilului: Opinia copilului este ascultată și luată în considerare, în funcție de vârsta și de gradul său de maturitate;

Continuitate și stabilitate: În cazul luării unei măsuri de protecţie, se va ţine cont de originea etnică, religioasă, culturală și lingvistică a copilului;

Celeritate în decizii: Oricare decizie care afectează copilul trebuie luată rapid;

Protecție împotriva abuzului și exploatării: Fiecare copil are dreptul la protecție împotriva oricărei forme de abuz sau exploatare;

Interpretarea corelativă a normelor juridice: Toate normele juridice privind drepturile copilului trebuie interpretate în contextul ansamblului de reglementări existente în acest domeniu.

Concluzie

Statutul juridic al copilului este un subiect complex care implică o gamă largă de aspecte legale, de la dreptul la un nume și adresa până la protecția parentală, dreptul la pensie de supraviețuire și moștenire. Principiile care guvernează aceste drepturi vizează protejarea și promovarea intereselor superioare ale copilului, asigurarea egalității de șanse, responsabilitatea parentală, descentralizarea serviciilor de protecție a copilului și multe altele.

Întrebări frecvente

  1. Ce înseamnă „statutul juridic al copilului”? Statutul juridic al copilului reprezintă un complex de efecte legale care se referă la diverse aspecte ale vieții unui copil. Acestea includ numele copilului, adresa sa, protecția parentală, dreptul la pensie de supraviețuire, succesiunea legală și moștenirea.
  2. Ce reglementări există în Noul Cod Civil privind statutul juridic al copilului? Noul Cod Civil detaliază statutul juridic al copilului în Secţiunea a III-a (art. 448-450) din Capitolul II al Titlului III din Cartea a II-a. Acestea sunt completate cu dispoziţii din alte acte normative, precum Legea nr. 272/2004 pentru protecţia și promovarea drepturilor copilului.
  3. Care sunt principiile care guvernează drepturile copilului? Principiile care guvernează drepturile copilului includ respectarea și garantarea drepturilor copilului, egalitatea de șanse și nediscriminarea, responsabilitatea parentală, descentralizarea serviciilor de protecție a copilului și multe altele.
  4. Ce înseamnă descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului? Descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului înseamnă că responsabilitatea pentru protecția copilului este distribuită între mai multe agenții sau organizații, atât publice cât și private. Aceasta permite o abordare multisectorială și creează un parteneriat între instituţiile publice și organisme private autorizate.
  5. Cum se interpretează normele juridice referitoare la drepturile copilului? Normele juridice referitoare la drepturile copilului trebuie interpretate în contextul ansamblului de reglementări existente în acest domeniu. Fiecare normă trebuie înțeleasă în legătură cu celelalte, asigurând astfel protecția completă și coerentă a drepturilor copilului.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara (Facebook, LinkedIn, Twitter, Instagram)

Feedbackul tău pe profilul nostru Google Business.