Proprietatea comună

În dreptul civil, proprietatea comună reprezintă o situație în care un bun este deținut simultan de mai mulți proprietari, fiecare având un drept de proprietate asupra unei părți din bun. Această formă de proprietate are două variante distincte: proprietatea pe cote-părți (coproprietatea) și proprietatea în devălmășie (devălmășia).

Proprietatea comună pe cote-părți (coproprietatea)

Proprietatea comună pe cote-părți presupune că bunul nu este divizat în mod fizic, ci doar dreptul de proprietate asupra acestuia este împărțit în cotă-părți abstracte, sub formă de fracție nominală, zecimală sau procentuală. Astfel, fiecărui coproprietar îi revine o cotă-parte din dreptul de proprietate, iar bunul în sine poate fi un teren, o casă sau chiar un automobil.

Această formă de proprietate poate fi de două tipuri: obișnuită/temporară sau forțată/perpetuă. În cazul primei variante, proprietatea pe cote-părți poate înceta atât prin partaj voluntar, la înțelegere între coproprietari, cât și prin partaj judiciar. În schimb, în situația celei de-a doua variante, coproprietatea poate înceta numai prin acordul tuturor părților implicate, deoarece partajul judiciar este inadmisibil conform legii.

Proprietatea comună în devălmășie (devălmășia)

Proprietatea comună în devălmășie este o formă specială de proprietate comună, în care nu există cotă-părți determinate pentru fiecare proprietar. Astfel, nici bunul în sine și nici dreptul de proprietate nu sunt împărțite în părți distincte. Fiecare proprietar are dreptul de a folosi întregul bun, dar fără a avea o cotă-parte definită. Acest tip de proprietate se întâlnește adesea în cazul proprietății comune a soților în timpul căsătoriei.

Legea și actul juridic pot fi izvoare ale proprietății în devălmășie. De exemplu, proprietatea devălmașă a soților se naște prin efectul legii, în temeiul regimului matrimonial al comunității legale. În timpul căsătoriei, regimul juridic al bunurilor dobândite de soți este reglementat de prevederile legale, iar aceste bunuri sunt considerate comune în devălmășie.

Regimul comunității legale – reglementarea proprietății devălmașe

Potrivit Codului Civil, regimul comunității legale reprezintă regimul de drept comun în ceea ce privește proprietatea devălmașă a soților. Dacă viitorii soți nu încheie o convenție matrimonială sau dacă aceasta este lovită de nulitate, se aplică automat regimul comunității legale. Astfel, bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți devin proprietate comună în devălmășie, fiind considerate a aparține ambilor soți în mod egal.

În concluzie, proprietatea comună are două forme principale în dreptul civil: proprietatea pe cote-părți și proprietatea în devălmășie. Fiecare dintre aceste forme are reguli și caracteristici specifice, iar regimul comunității legale reprezintă un element important în reglementarea proprietății devălmașe a soților în timpul căsătoriei.

Întrebări frecvente

1) Ce reprezintă proprietatea comună pe cote-părți (coproprietatea)?

Proprietatea pe cote-părți  este o formă de proprietate comună în care un bun nu este divizat fizic, ci doar dreptul de proprietate este împărțit în cotă-părți abstracte, sub formă de fracție nominală, zecimală sau procentuală. Fiecare coproprietar deține o cotă-parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun, cum ar fi un teren, o casă sau un automobil.

2) Cum încetează proprietatea comună pe cote-părți (coproprietatea)?

Proprietatea pe cote-părți poate înceta fie prin partaj voluntar, adică prin acordul tuturor coproprietarilor privind împărțirea bunului, fie prin partaj judiciar, decis de instanța de judecată în cazul în care coproprietarii nu pot ajunge la un acord. De asemenea, coproprietatea poate înceta prin bună învoială, conform legii, în cazul unor situații speciale.

3) Ce înseamnă proprietatea comună în devălmășie (devălmășia)?

Proprietatea în devălmășie este o formă de proprietate comună în care nu există cotă-părți determinate pentru fiecare proprietar. Bunul în sine și dreptul de proprietate nu sunt împărțite în părți distincte, iar fiecare proprietar poate folosi întregul bun, fără a avea o cotă-parte individuală. Această formă de proprietate este adesea întâlnită în cazul proprietății comune a soților în timpul căsătoriei.

4) Cum se naște proprietatea comună în devălmășie (devălmășia)?

Proprietatea în devălmășie poate să apară prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic. De exemplu, proprietatea devălmașă a soților se naște prin efectul legii, în temeiul regimului matrimonial al comunității legale. În cazul actelor juridice, dispozițiile privind regimul comunității legale se aplică în mod corespunzător pentru a reglementa proprietatea în devălmășie.

5) Ce presupune regimul comunității legale în cazul proprietății devălmașe a soților?

Regimul comunității legale reprezintă regimul de drept comun aplicabil în cazul proprietății devălmașe a soților în timpul căsătoriei. Dacă viitorii soți nu încheie o convenție matrimonială sau dacă aceasta este lovită de nulitate, se aplică automat regimul comunității legale. Astfel, bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți devin proprietate comună în devălmășie, fiind considerate a aparține ambilor soți în mod egal.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara