Ultimele articole publicate
Contractele speciale de formare profesională sunt reglementate de Codul Muncii și includ contractul de calificare profesională și contractul de adaptare profesională. Aceste tipuri de contracte speciale de formare profesională prezintă caracteristici distincte care le diferențiază de contractele individuale de muncă obișnuite….
Principalele obiective ale formării profesionale a salariaților Adaptarea la cerințele postului Formarea profesională a salariaților urmărește, în primul rând, adaptarea acestora la specificul posturilor pe care le ocupă sau la condițiile locului de muncă. Este esențial ca fiecare angajat să fie…
Validarea popririi intervine în situația în care terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile stabilite prin lege. Conform Codul de procedură civilă, dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile aferente popririi, inclusiv dacă în loc să consemneze suma urmărită a eliberat-o debitorului,…
Raporturile juridice de muncă reprezintă un element central în cadrul legislației muncii, având trăsături specifice care le individualizează în ansamblul raporturilor juridice. Aceste trăsături sunt esențiale pentru înțelegerea și aplicarea corectă a normelor legale în domeniul muncii. Nașterea raportului juridic de…
În domeniul dreptului muncii, printre principiile fundamentale se regăsesc libertatea muncii și neîngrădirea dreptului la muncă, reglementate de Codul muncii. Aceste principii sunt în deplină concordanță cu prevederile Constituției României, care stipulează că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar…
Decăderea din termen reprezintă sancțiunea aplicată de către legiuitor în cazul neexercitării dreptului în termenul conferit de lege. Termenul procedural reprezintă o perioadă de timp legal stabilită, în cadrul căreia o parte implicată într-un proces trebuie să realizeze anumite acte procedurale…
În contextul litigiilor civile, cererea reconvenţională reprezintă un instrument procesual de o importanţă capitală, având rădăcini adânc înfipte în dreptul roman. Articolul 119 alineatul (1) din Codul de procedură civilă stipulează că, în situaţia în care pârâtul deţine pretenţii ce derivă…
În cadrul proceselor juridice, decesul uneia dintre părţi în timpul procesului poate avea implicații semnificative asupra derulării și soluționării litigiului. Decesul uneia dintre părțile implicate într-un litigiu nu duce întotdeauna la stingerea judecății. Conform Codului de procedură civilă, articolul 243, alineatul…
Perimarea reprezintă fenomenul prin care un proces sau anumite acte procedurale își pierd valabilitatea din cauza trecerii unei perioade determinate, conform dispozițiilor legale. Conform art. 248 din Codul de Procedură Civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire…
Hărțuirea la locul de muncă atrage începând cu data de 17 aprilie 2024, pentru angajatori obligația de a demonstra inspectorilor de muncă modul în care implementează metodologia de prevenire a hărțuirii la locul de muncă, inclusiv să prezinte deciziile privind desemnarea…
Tranzacția, o formă de acord reglementată în detaliu de Codul civil (art. 1704-1717) și Codul de procedură civilă (art. 271-273), este esențialmente un contract prin care părțile își propun să finalizeze un litigiu existent sau să prevină unul potențial. Este un…
Renunţarea la dreptul dedus judecăţii, reglementată de articolul 247 din Codul de procedură civilă, constituie un act procesual semnificativ, prin care reclamantul decide să îşi abandoneze dreptul subiectiv invocat, cu scopul irevocabil de a pune capăt procesului în curs. Această decizie…
Conform prevederilor art. 246 alin. (1) din Codul de Procedură Civilă, renunțarea la judecată reprezintă acțiunea prin care reclamantul decide să își retragă cererea de chemare în judecată. Acest demers poate avea loc în orice moment al procedurii, reflectând o renunțare…
În practica judiciară, excepţiile procesuale reprezintă acele incidente procesuale care, manifestându-se pe parcursul unui proces civil, impun o soluţionare preliminară de către instanţa de judecată, înaintea analizei de fond a litigiului. Acestea constituie, de fapt, mijloace procedurale prin care se contestă…
Achiesarea reprezintă o manifestare de voință, caracterizată prin unilateralitate și voluntariat, din partea unei entități implicate într-un litigiu – de obicei a pârâtului sau a părții care nu a obținut un rezultat favorabil în instanță. Aceasta constă în acceptarea pretențiilor părții…
Mărturisirea reprezintă o manifestare unilaterală de voință, care nu necesită acceptarea de către partea beneficiară a recunoașterii. În acest context, mărturisirea își găsește apropieri conceptuale cu achiesarea, deși cele două noțiuni nu sunt identice. Pe de o parte, mărturisirea servește drept…
Conceptul de „termen rezonabil” ocupă o poziție centrală în procesul de administrare a justiției, reflectând echilibrul delicat între celeritate și calitate în soluționarea litigiilor. Notiunea subliniază importanța fundamentală a timpului în actul de justiție, unde întârzierile pot avea consecințe la fel…
Acțiunea civilă, considerată prin prisma cererii de chemare în judecată, generează efecte semnificative atât din perspectivă procedurală, prin sesizarea legală a instanței, cât și substanțială, prin posibilitatea soluționării litigiului. Aceste efecte sunt condiționate de îndeplinirea unor criterii specifice, ale căror absențe…
Dreptul la un proces echitabil. În conformitate cu articolul 6, paragraful 1, al Convenției Europene pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, se consfințește principiul potrivit căruia fiecare individ beneficiază de garantia unui proces echitabil. Acest drept este recunoscut și prin…
Oferta de a contracta se prezintă în două forme: revocabilă și irevocabilă. Prima poate fi retrasă într-un termen rezonabil, în timp ce a doua se menține pentru perioada stipulată explicit. Această distincție subliniază regimuri juridice diferite, atât în etapa de formare,…
Despăgubiri în litigiile civile. Principiul de bază în materie de despăgubiri este că hotărârea judecătorească trebuie să se refere, dacă este cazul, și la stabilirea mărimii despăgubirilor. Aceasta înseamnă că, în litigiile civile, instanța are responsabilitatea de a evalua și decide…
Structura hotărârii judecătorești. Atunci când ne referim la elaborarea unei hotărâri judecătorești, este esențial să înțelegem că aceasta se structurează în trei componente principale, care îi definesc configurația: partea introductivă, motivele de fapt și de drept, și, nu în ultimul rând,…
Prestatori de servicii de plată. În era digitală, comerțul electronic transfrontalier a cunoscut o expansiune semnificativă, determinând Uniunea Europeană să intensifice eforturile de combatere a fraudei fiscale, cu un accent particular pe taxele pe valoare adăugată (TVA). În acest context, Directiva…
În peisajul contractual modern, clauza de neconcurență reprezintă una dintre cele patru componente majore ce pot fi integrate în contractul individual de muncă (CIM). Această prevedere contractuală impune angajatului obligația de a evita angajarea într-o poziție care presupune activități competitive cu…
Deliberarea în lumina articolelor 256-257 din Codul de Procedură Civilă. Procesul de deliberare reprezintă un moment esențial în mecanismul de luare a deciziilor în cadrul instanțelor de judecată. După finalizarea etapei dezbaterilor, judecătorii se retrag pentru a decide asupra cazului într-un…
Execuţia vremelnică a hotărârilor judecătoreşti se poate desfăşura în două modalităţi principale: execuţia vremelnică de drept şi execuţia vremelnică judecătorească. Prima formă este reglementată de articolul 278 din Codul de procedură civilă, care limitează situaţiile în care aceasta poate fi aplicată,…
Autoritatea de lucru judecat are un rol fundamental în asigurarea stabilității și predictibilității în cadrul ordinii juridice. De-a lungul timpului, în sfera juridică, s-a consolidat o maxima esențială ce subliniază importanța hotărârilor judecătorești: „lucrul judecat trebuie considerat ca exprimând adevărul” Autoritatea…
Cheltuielile de judecată. În contextul juridic, principiul gratuității justiției constituie un pilon central al egalității de șanse în fața legii. Cu toate acestea, administrarea justiției presupune generarea unor costuri, cunoscute sub denumirea de cheltuieli de judecată. Aceste costuri, avansate inițial de…
Lămurirea și completarea hotărârii. Corectitudinea și claritatea deciziilor judiciare sunt esențiale pentru asigurarea unui proces echitabil și a unei justiții corecte. Prin intermediul Ordonanței de Urgență nr. 138/2000, secțiunea dedicată îndreptării, lămuririi și completării hotărârilor a fost revizuită și îmbunătățită, subliniind…
Impozitul microîntreprinderilor (impozitul pe venit) suferă modificări semnificative începând cu 1 ianuarie 2024. Aceste schimbări vizează structura și eligibilitatea pentru acest regim fiscal, afectând o gamă largă de afaceri din România. În acest articol, vom explora în detaliu fiecare modificare și…
Introducere privind Impozitul pe Profit 2024 Impozitul pe Profit 2024 începând cu 1 ianuarie 2024, reglementările privind impozitul pe profit vor suferi modificări semnificative. Aceste schimbări vor avea un impact considerabil asupra modului în care companiile își gestionează finanțele și planificarea…
Sechestrul asigurător reprezintă o măsură asigurătorie care constă în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile ale debitorului. Această măsură se aplică indiferent dacă bunurile se află în posesia debitorului sau a unui terţ. Scopul principal al sechestrului asigurător este de a…
Poprirea asigurătorie reprezintă procedura prin care se blochează accesul debitorului la anumite active financiare sau bunuri mobile incorporale. Aceasta este aplicată în situațiile unde o terță parte datorează sau va datora sume de bani sau alte valori debitorului, în baza unor…
Impozit pe dividende – persoane juridice rezidente reprezintă un aspect esențial în contabilitatea și fiscalitatea companiilor, implicând proceduri specifice de calcul, reținere, declarare și plată. Distribuire și Plată Dividendelor Conform legislației românești, orice persoană juridică română ce distribuie sau plătește dividende…
Sechestrul judiciar reprezintă o procedură specială în dreptul civil, prin care se asigură indisponibilizarea bunurilor implicate într-un litigiu sau, după caz, alte bunuri conform legislației, acestea fiind plasate sub paza și administrarea unui administrator-sechestru. Această măsură are rolul de a proteja…
OBLIGAȚII ALE PERSOANELOR JURIDICE PRIVIND IMPOZITUL PE DIVIDENDE – PERSOANE FIZICE REZIDENTE În contextul impozitului pe dividende pentru persoane fizice rezidente, este important să ne referim la rolul și obligațiile pe care le au persoanele juridice române. Aceste entități sunt obligate…
PREVEDERI GENERALE MATERIA CĂII DE ATAC ÎN PROCEDURA CONTESTAŢIEI LA EXECUTARE Hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie poate fi atacată numai cu apel Conform articolului 718 alineatul (1), teza I din Codul de Procedură Civilă, „hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie poate…
NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CONTRACTUL DE COMODAT Contractului de comodat (Împrumutul de folosinţă) reprezintă acea înțelegere juridică prin care o parte, denumită comodant, transferă folosinţa gratuită a unui bun determinat către o altă parte, cunoscută sub denumirea de comodatar, ce are obligaţia…
Aspecte generale privind contractul de împrumut Un contract de împrumut este un acord legal între două părți – împrumutător și împrumutat – prin care se transferă utilizarea unui bun sau a unei sume de bani. Prin contract împrumutatul se obligă să restituie…
Contractul de expediţie asigură legătura juridică necesară pentru circulația eficientă a bunurilor între producător și consumator. Acesta nu este doar un simplu acord, ci o structură complexă care implică responsabilități și drepturi reciproce între expeditor și comitent, ce se nasc din…
Contractul de comision alături de contractul de consignație și contractul de expediție, constituie o formă derivată a mandatului, cu caracteristici și aplicabilități distincte în cadrul tranzacțiilor comerciale. Contractul de comision reprezintă o formă specifică de mandat, având drept obiect cumpărarea sau…
Contractul de antrepriză este contractul prin intermediul căruia o persoană, denumită antreprenor, se angajează să execute, pe propria răspundere, o lucrare materială sau intelectuală sau să ofere un anumit serviciu pentru o altă persoană, numită beneficiar, în schimbul unui preț, conform…
Lichidarea societăților simple poate surveni din diverse motive și circumstanțe. În primul rând, societatea poate înceta dacă toate părțile sunt de acord să încheie contractul în același mod în care a fost încheiat inițial (mutuus dissensus), potrivit art. 1930 din Codul Civil….
Atribuirea contractului de închiriere în caz de divorț presupune, în primul rând, înțelegerea drepturilor locative ale fiecărui soț. Conform legislației în vigoare, atunci când locuința este deținută în temeiul unui contract de închiriere, fiecare dintre soți are un drept locativ propriu….
Contractul de antrepriză în construcții reprezintă o subcategorie specifică a contractului general de antrepriză. Prin intermediul acestui contract, antreprenorul se angajează să execute lucrări care, conform reglementărilor juridice, necesită obținerea unei autorizații de construire, conform art. 1874 C. civ. Contractul de…
Locuinţa de serviciu este destinată funcționarilor publici, angajaților din diverse instituții sau agenți economici și este acordată în cadrul condițiilor stipulate de contractul de muncă. VÂNZAREA LOCUINȚELOR DE SERVICIU Există situații în care locuinţele de serviciu, finanțate prin Legea nr. 114/1996, pot…
„Locuința de protocol” este apare doar în contextul funcțiilor și demnitaților publice. Această formă de adăpost este destinată exclusiv utilizării de către persoanele alese în funcții sau demnități publice, pe durata exercitării mandatului. Reglementările referitoare la aceste locuințe sunt clare și…
Contractul de arendă reprezintă un acord prin care o parte, denumită arendator, transferă bunuri agricole către o altă parte, cunoscută sub numele de arendaș. Acest transfer are loc pentru o perioadă stabilită, în schimbul unui preț, numit arendă. Arendarea nu este un…
Literatura juridică se referă la contractul de tranzacţie și sub denumirea de contract judiciar. Totuși, această denumire se referă strict la tranzacţiile care au ca scop rezolvarea litigiilor în instanțele judecătoreşti sau arbitrale, nu și acelora care previn apariția unui litigiu….
Conform prevederilor noului Cod Civil, prin contractul de întreţinere, o parte se angajează să furnizeze cele necesare pentru întreţinerea și îngrijirea altei părţi sau unui terț desemnat, pentru o durată stabilită în contract sau, în lipsa acesteia, pentru toată durata vieții celui…