Proprietatea în devălmășie vs proprietatea pe cote-părți. În universul vast al raporturilor juridice civile reale, un element central este dreptul de proprietate. Acesta generează o relație complexă între subiectul pasiv – reprezentat de multiplele entități juridice, excluzând proprietarul – și subiectul activ, care poate fi o singură persoană (în cazul proprietății exclusive) sau mai mulți indivizi (în situația proprietății comune).
Proprietatea comună
Proprietatea comună se manifestă când mai mulți titulari dețin dreptul de proprietate asupra unui bun sau a unei colecții de bunuri. În Codul Civil, la articolul 632 alineatul (1), se stipulează că proprietatea comună poate avea două forme:
- proprietatea pe cote-părți (coproprietatea)
- proprietatea în devălmășie (devălmășia).
Proprietatea pe cote-părți
Coproprietatea se referă la situația în care mai multe persoane, cunoscute sub denumirea de coproprietari, dețin în proprietate un bun, mai multe bunuri determinate sau o universalitate de bunuri. Fiecare coproprietar deține o cotă-parte ideală și abstractă din dreptul de proprietate, însă nu deține o parte determinată din bunul în sine. De exemplu, doi indivizi pot cumpăra o casă împreună, convenind că fiecare va deține o cotă de 1/2 din dreptul de proprietate asupra casei respective.
Proprietatea în devălmășie: deținerea comună fără fracționare
Proprietatea în devălmășie se caracterizează prin faptul că titularii nu au definit o cotă-parte specifică (o fracție sau procent) a dreptului de proprietate, acesta fiind nefracționat. În acest caz, dreptul de proprietate nu este divizat și nici bunul sau bunurile nu sunt fracționate. Un exemplu în acest sens este proprietatea comună a soților asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei în cadrul regimului comunității legale.
Încetarea proprietății comune prin partaj
Indiferent de forma sa, proprietatea comună încetează prin partaj (împărțeală), cu excepția cazurilor de proprietate comună pe cote părți forțată, așa cum este menționat la art. 632 alin. (3) C.civ.
Concluzie
Fie că este vorba de proprietatea exclusivă, coproprietatea sau proprietatea în devălmășie, fiecare formă are specificitățile sale unice care determină modul în care subiectele active și pasive interacționează. O cunoaștere a acestor concepte poate facilita înțelegerea și gestionarea eficientă a drepturilor de proprietate.
Întrebări frecvente
Ce reprezintă pluralitatea activă în cadrul proprietății?
Pluralitatea activă se referă la situația în care mai mulți titulari dețin dreptul de proprietate asupra unui bun sau a unei colecții de bunuri.
Cum se caracterizează proprietatea pe cote-părți (coproprietatea)?
Coproprietatea presupune că mai multe persoane dețin în proprietate un bun, fiecare având o cotă-parte ideală și abstractă din dreptul de proprietate, dar neavând o parte determinată din bunul respectiv.
Ce înseamnă proprietatea în devălmășie (devălmășia)?
Proprietatea în devălmășie se caracterizează prin faptul că titularii nu au definit o cotă-parte specifică a dreptului de proprietate, acesta fiind nefracționat.
Cum încetează proprietatea comună?
Proprietatea comună încetează prin partaj (împărțeală), cu excepția cazurilor de proprietate comună pe cote părți forțată.
Ce reprezintă subiectul pasiv în cadrul raporturilor juridice civile reale?
Subiectul pasiv este reprezentat de multiplele entități juridice, excluzând proprietarul, în cadrul raporturilor juridice civile reale.
Răzvan Petrea – avocat Timișoara
Programează o întâlnire cu un avocat
Credem că a venit momentul să punem lucrurile în mișcare. Primul pas este completarea formularului de mai jos, mai simplu decât atât nu am reușit să o facem. Încercăm să facem cât mai simplu primul pas către rezolvarea problemelor dvs. juridice.
