Obligația vânzătorului de predare a bunului

Obligația vânzătorului de predare a bunului este o obligație principală în cadrul unui contract de vânzare-cumpărare.

Ce înseamnă obligația vânzătorului de predare a bunului?

Obligația vânzătorului de predare a bunului se referă la responsabilitatea acestuia de a transfera bunul vândut în posesia și puterea cumpărătorului. Predarea bunului nu implică transferul de proprietate, ci doar al deținerii. De exemplu, în cazul în care imobilul este deja în posesia cumpărătorului, vânzătorul își îndeplinește obligația prin adoptarea unei atitudini pasive. În alte situații, vânzătorul trebuie să efectueze acțiuni pozitive, cum ar fi predarea cheilor sau eliberarea clădirii, pentru ca noul proprietar să aibă controlul efectiv asupra imobilului cumpărat.

Condiții privind obligația vânzătorului de predare a bunului

Conform legii, bunul vândut trebuie predat așa cum se afla în momentul vânzării  și „în măsura determinată prin contract”. Astfel, obligația vânzătorului de predare a bunului include atât bunul propriu-zis, cât și fructele percepute începând din ziua vânzării, precum și toate accesoriile acestora.

Nerespectarea obligației vânzătorului de predare a bunului

Dacă vânzătorul nu își îndeplinește total sau parțial obligația de predare a bunului, cumpărătorul are la dispoziție mai multe opțiuni. Poate invoca excepția de neexecutare a contractului, poate solicita rezoluțiunea vânzării cu daune-interese sau poate solicita executarea în natură a contractului. Dacă executarea în natură nu este posibilă, cumpărătorul are dreptul să solicite daune-interese.

Întrebări frecvente 

Ce presupune obligația vânzătorului de predare a bunului în cadrul unui contract de vânzare-cumpărare?

Obligația vânzătorului de predare a bunului implică transferul bunului vândut în posesia și puterea cumpărătorului.

Ce se întâmplă dacă vânzătorul nu își îndeplinește obligația de predare a bunului?

Dacă vânzătorul nu își îndeplinește obligația de predare a bunului, cumpărătorul poate solicita rezoluțiunea vânzării, poate invoca excepția de neexecutare sau poate cere executarea în natură a contractului.

Cum se realizează procesul de predare a bunului vândut?

Procesul de predare a bunului vândut poate implica atât acțiuni pozitive din partea vânzătorului (predarea cheilor, eliberarea clădirii) cât și atitudini pasive, în cazul în care bunul este deja în posesia cumpărătorului.

Care sunt termenii obligației vânzătorului de predare a bunului?

Bunul vândut trebuie predat așa cum se afla în momentul vânzării și „în măsura determinată prin contract”. Obligația vânzătorului de predare a bunului include bunul propriu-zis, fructele percepute  din ziua vânzării, și toate accesoriile acestora.

Ce sancțiuni sunt aplicate în cazul neexecutării obligației de predare a bunului de către vânzător?

Sancțiunile pot include rezoluțiunea vânzării cu daune-interese, invocarea excepției de neexecutare sau cererea de executare în natură a contractului. În cazul în care executarea în natură nu este posibilă, cumpărătorul poate solicita daune-interese.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara