Sechestrul judiciar reprezintă o procedură specială în dreptul civil, prin care se asigură indisponibilizarea bunurilor implicate într-un litigiu sau, după caz, alte bunuri conform legislației, acestea fiind plasate sub paza și administrarea unui administrator-sechestru. Această măsură are rolul de a proteja drepturile părților implicate în litigiu, asigurând integritatea bunurilor respective.

Sechestrul judiciar în cazul unui proces început

În situația în care există un proces juridic deja început, sechestrul judiciar poate fi solicitat și încuviințat în următoarele condiții:

  1. Litigiul trebuie să privească dreptul de proprietate sau alte drepturi reale principale, posesia unui bun mobil sau imobil, sau dreptul de folosință și administrare a unui bun comun.
  2. Cererea trebuie să provină de la o parte interesată în litigiu, fie aceasta reclamant, intervenient principal sau chemat în garanție.
  3. Măsura sechestrului trebuie să fie necesară pentru conservarea drepturilor în discuție, conform articolului 973 din Codul de procedură civilă.

Exemple tradiționale de situații în care sechestrul judiciar este admisibil includ procese de partaj, petiții de ereditate, cereri de modificare a inventarului unei succesiuni sau cereri de anulare a unui act de vânzare. De asemenea, sechestrul judiciar poate fi aplicat nu doar asupra unui bun specific, ci și asupra unui ansamblu de bunuri.

Sechestrul judiciar în absența unui proces început

Sechestrul judiciar poate fi, de asemenea, încuviințat chiar și în absența unui proces juridic început, în următoarele situații:

  1. Atunci când debitorul oferă un bun ca garanție pentru liberarea sa.
  2. În cazul în care există motive temeinice de a se teme că bunul va fi sustras, distrus sau alterat de actualul posesor.
  3. Când bunurile mobile servesc drept garanție a creditorului și există suspiciuni de insolvabilitate a debitorului sau temeri de sustragere sau deteriorare, conform articolului 973 alineatul (2) din Codul de procedură civilă.

Și în aceste situații, este necesară cererea părții interesate. În cazul instituirii sechestrului judiciar fără un proces început, partea beneficiară este obligată să inițieze acțiunea în justiție sau să solicite punerea în executare a unui titlu executoriu, într-un termen de maximum 20 de zile de la data încuviințării măsurii asigurătorii. Neprezentarea cererii în termenul stabilit conduce la desființarea de drept a sechestrului judiciar, constatată printr-o încheiere definitivă, fără citarea părților.

Instanța competentă pentru soluționarea cererii privind sechestru judiciar

În procesul de soluționare a cererilor pentru încuviințarea sechestrului judiciar, competența revine, după cum urmează:

  1. Instanței sesizate cu soluționarea cauzei principale, în situațiile prevăzute de articolul 973 alineatul (1) din Codul de procedură civilă.
  2. Instanței în raza căreia se află bunul, pentru situațiile stipulate de articolul 973 alineatul (2) din Codul de procedură civilă.

Cererea de încuviințare a sechestrului judiciar este supusă unei judecăți de urgență.

Cauțiunea

În cazul în care cererea este admisă, instanța are dreptul de a obliga reclamantul la constituirea unei cauțiuni. Nerespectarea termenului pentru depunerea cauțiunii conduce la desființarea de drept a sechestrului judiciar, fapt constatat printr-o încheiere definitivă și irevocabilă, fără necesitatea citării părților  Pentru bunurile imobile, sechestrul judiciar trebuie înscris în cartea funciară, făcând măsura opozabilă față de terți.

Calea de atac în cazul sechestrului judiciar

Orice încheiere privind sechestrul judiciar este pasibilă de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Pronunțarea poate fi amânată pentru o perioadă de cel mult 24 de ore, iar motivarea trebuie finalizată în maximum 48 de ore de la pronunțare. În cazurile în care competența inițială aparține curții de apel, calea de atac disponibilă este recursul.

Administratorul de sechestru

După încuviințarea sechestrului judiciar asupra unui bun, responsabilitatea pentru paza acestuia revine unui administrator-sechestru, acesta poate fi:

  • Desemnat prin acordul comun al părților implicate.
  • Dacă părțile nu se înțeleg, instanța va numi un administrator-sechestru.
  • În unele cazuri, deținătorul bunului poate fi desemnat ca administrator-sechestru.

Transferul responsabilităților de pază, conservare și administrare a bunului se efectuează printr-un executor judecătoresc, cu întocmirea unui proces-verbal ce va fi înaintat instanței care a dispus sechestrul judiciar. Administratorul-sechestru are autorizația de a efectua acte de conservare și administrare, de a încasa venituri și sume datorate și de a achita datorii curente sau cele stabilite prin titlu executoriu.

Cu autorizare prealabilă a instanței, administratorul-sechestru poate să dispună și de înstrăinarea bunului, dacă acesta nu poate fi conservat sau dacă înstrăinarea este absolut necesară. În plus, cu aprobarea instanței, administratorul-sechestru poate reprezenta părțile litigante în justiție în legătură cu bunul sechestrat.

În situații de urgență, președintele instanței poate numi un administrator provizoriu printr-o încheiere definitivă și fără citarea părților, până la soluționarea cererii de sechestrul judiciar. Acest administrator provizoriu va avea, în principiu, drepturile și obligațiile unui administrator-sechestru obișnuit, cu excepția cazului în care instanța decide altfel.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara

Programează o întâlnire cu un avocat

Încercăm să facem cât mai simplu primul pas către rezolvarea problemelor dvs. juridice.

Credem că a venit momentul să punem lucrurile în mișcare

Primul pas este completarea formularului de mai jos, mai simplu decât atât nu am reușit să o facem.