Bunuri imobile Vs mobile – clasificarea bunurilor se bazează pe un criteriu mixt, având în vedere natura bunurilor și interpretarea legală.

BUNURI IMOBILE

În cadrul sistemului nostru juridic, bunurile imobile se împart în trei categorii principale:

Bunuri imobile prin natura lor. Acestea includ terenurile, casele, izvoarele și cursurile de apă, plantațiile ancorate în pământ, construcțiile și alte lucrări fixate permanent în sol. De asemenea, această categorie cuprinde platformele și alte instalații utilizate pentru exploatarea resurselor submarine situate pe platoul continental.

Bunuri imobile prin destinație. Aceste bunuri sunt, de fapt, lucruri mobile în natura lor, dar datorită destinației lor, stabilite de proprietar, legea le consideră imobile. (de exemplu corpurile de iluminat dintr-un imobil)

Bunuri imobile prin determinarea legii. Acestea includ drepturile reale imobiliare și acțiunile în justiție care au ca scop valorificarea unui drept real asupra unui lucru imobil.

BUNURI MOBILE

Ca și în cazul bunurilor imobile, bunurile mobile sunt și ele împărțite în trei categorii:

Bunuri mobile prin natura lor. Acestea sunt lucrurile pe care legea nu le consideră imobile. Această calificare este valabilă și pentru undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum și pentru energia de orice fel produsă, captată și transmisă de orice persoană. (potrivit art. 539 C.civ)

Bunuri mobile prin anticipație. Acestea sunt bunuri care, prin natura lor, sunt imobile, dar pe care părțile unui act juridic le privesc ca fiind mobile, în considerarea a ceea ce vor deveni în viitor. ( fructele şi recoltele neculese încă, arborii, materialele ce vor rezulta din demolarea uneiconstrucţii)

Bunuri mobile prin determinarea legii. Acestea includ drepturile reale asupra unui lucru mobil, toate drepturile de creanță, drepturile intelectuale și acțiunile în justiție referitoare la un drept mobiliar. (drepturile de proprietate industrială, drepturile de autor şi drepturile conexe acestora)

BUNURI IMOBILE VS MOBILE

Diferența dintre bunurile imobile și cele mobile este esențială datorită regimului juridic diferit aplicat fiecărei categorii. Aceasta influențează efectele posesiei, publicitatea înstrăinărilor, cerințele pentru înstrăinare, execuția silită, competența teritorială în litigii și regulile în dreptul internațional privat.

Pentru bunurile imobile, posesia poate conduce la uzucapiune, conform art. 930 și urm. C.civ. În cazul bunurilor mobile, posesia valorează ca o prezumție absolută și irefragabilă de proprietate.

În cazul bunurilor comune ale soților, înstrăinarea sau grevarea unui imobil nu poate fi făcută de către unul dintre soți decât cu consimțământul expres al celuilalt soț. În schimb, pentru înstrăinarea bunurilor mobile, se prezumă existența consimțământului celuilalt soț.

Pentru litigiile privind imobilele, competența teritorială aparține, de regulă, instanței în a cărei circumscripție teritorială se află situat imobilul. Însă, pentru litigiile referitoare la bunuri mobile, este competentă, în principiu, instanța de la domiciliul pârâtului.

CONCLUZIE

Clasificarea bunurilor în imobile și mobile este un aspect esențial al dreptului civil, având implicații semnificative în ceea ce privește modul în care proprietatea este deținută, transferată și gestionată. Prin înțelegerea acestor concepte, persoanele pot naviga cu mai multă încredere prin procesul de achiziție a bunurilor mobile sau imobile și pot evita posibile complicații legale.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara

Programează o întâlnire cu un avocat

Credem că a venit momentul să punem lucrurile în mișcare. Primul pas este completarea formularului de mai jos, mai simplu decât atât nu am reușit să o facem. Încercăm să facem cât mai simplu primul pas către rezolvarea problemelor dvs. juridice.


Tags