I.C.C.J., Secţia a II-a civilă, decizia nr. 1366 din 24 mai 2023

În comerțul internațional, vânzarea internațională de mărfuri este supusă unor reguli specifice, cristalizate de Convenția de la Viena din 1980 (C.V.I.M.). Litigiul pe care îl analizăm evidențiază importanța clarității obligațiilor de calitate stipulate în contract și consecințele nerespectării acestora.

Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție scoate în relief că, atunci când părțile au convenit explicit o singură condiție de conformitate a mărfii, orice alte cerințe ori principii generale privind viciile ascunse nu se aplică, răspunderea vânzătorului limitându-se la respectarea specificației contractuale.

2. Obiectul dosarului

Reclamanta, o societate italiană (A.), a chemat în judecată pârâta (S.C. B. S.R.L.), susținând că aceasta i-a furnizat argilă caolinoasă neconformă.

  • A pretins 1.372.429,80 euro cu titlu de costuri directe și 1.044.000 euro costuri indirecte, pentru a corecta „viciile ascunse” ale mărfii.
  • A mai solicitat reducerea prețului de achiziție cu 70%.
  • Întregul demers se baza pe ideea că argila nu îndeplinea criteriile de calitate, iar astfel i-ar fi cauzat prejudicii considerabile.

3. Starea de fapt relevantă

  1. Părțile au încheiat un contract de vânzare internațională de mărfuri la 11.11.2019, convenind că S.C. B. S.R.L. va furniza 150.000 de tone de argilă caolinoasă, pe o durată de 5 ani.
  2. Singura cerință de calitate inscripționată efectiv în contract era ca umiditatea maximă a argilei să fie sub 14%.
  3. După o perioadă, reclamanta a susținut că marfa livrată prezenta defecte chimice (oxid de fier crescut și oxid de aluminiu scăzut), susținând că aceasta nu era „adecvata” pentru producția de plăci ceramice, obligând-o să mixeze argila cu produse de calitate superioară și să cheltuiască suplimentar.
  4. Reclamanta a intentat acțiunea, pretinzând că pârâta ar fi încălcat Convenția de la Viena de la 1980 privind vânzarea internațională de mărfuri (C.V.I.M.) și ar fi livrat un produs cu vicii ascunse.

4. Temeiurile legale invocate

  • Convenția de la Viena din 1980 (C.V.I.M.):
    • Art. 35 și 36: cerințele de conformitate și momentul la care se apreciază neconformitatea.
    • Art. 44, 45, 50, 74: remedii ale cumpărătorului în caz de neconformitate.
  • Codul civil: art. 1266, art. 1268 alin. (2)-(3) privind interpretarea contractelor și executarea obligațiilor.
  • Legea nr. 24/1991 prin care România a aderat la Convenția de la Viena.
  • Principiile Unidroit (invocate de reclamantă pentru a extinde criteriile de calitate).

5. Argumentele fiecărei părți implicate

  1. Reclamanta (A.)
    • A susținut că, dincolo de umiditatea convenită la sub 14%, exista și o uzanță/statutare anterioară între părți, conform căreia argila trebuia să aibă anumite proprietăți chimice (oxid de fier scăzut, oxid de aluminiu ridicat).
    • A considerat astfel că marfa era neconformă, încălcându-se art. 35, art. 36 C.V.I.M. (cerință de calitate la momentul transmiterii riscurilor).
    • A cerut daune și reducerea prețului în baza art. 44, 45, 50, 74 din Convenție, invocând totodată Principiile Unidroit pentru a justifica aplicarea unor practici comerciale anterioare.
  2. Pârâta (S.C. B. S.R.L.)
    • A punctat că singura cerință contractuală convenită explicit era legată de procentul de umiditate.
    • A subliniat că nicăieri în textul contractului nu s-a menționat vreo componență chimică obligatorie, astfel că marfa este în realitate conformă clauzelor stabilite.
    • A negat existența unor vicii ascunse, subliniind că reclamanta, producând plăci ceramice, ar fi trebuit să menționeze orice cerințe chimice suplimentare, dacă acestea contau.

6. Istoricul speței la instanțele inferioare

  • La Tribunalul București (Secția a VI-a civilă), prin sentința nr. 568/23.03.2022, cererea reclamantei a fost respinsă, reținându-se că pârâta a respectat singura condiție de calitate convenită (umiditate maximă sub 14%).
  • La Curtea de Apel București (Secția a VI-a civilă), decizia nr. 1575/31.10.2022 a menținut soluția Tribunalului, argumentând că pretențiile reclamantei sunt nefondate, neexistând încălcări ale Convenției de la Viena la care România a aderat prin Legea nr. 24/1991.

7. Motivarea instanței actuale

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată prin recurs de reclamantă. Principalele critici priveau:

  1. Nerespectarea cerințelor minime de motivare și neindicarea argumentelor pentru care nu s-au considerat uzanțele dintre părți și Principiile Unidroit.
  2. Aplicarea greșită a art. 35, 36, 74 etc. din C.V.I.M. și a normelor Codului civil, deoarece reclamanta considera că marfa trebuia să fie aptă pentru producția de plăci ceramice, criteriu care ține de conformitate.

Instanța supremă a considerat însă:

  • Criticile de motivare nu sunt fondate, curtea inferioară explicând suficient că părțile singure au stabilit în contract unicul criteriu de calitate: nivelul umidității.
  • Convenția de la Viena (C.V.I.M.) se aplică doar subsecvent acordului explicit al părților; dacă contractul stabilește clar un singur parametru (umiditate < 14%), nu se mai poate invoca art. 35 alin. (2) pentru alte caracteristici (oxid de fier, oxid de aluminiu etc.).
  • Reclamanta nu poate pretinde remedii suplimentare (art. 44, 45, 50, 74 C.V.I.M.), întrucât nu a dovedit neconformitatea față de clauza efectivă convenită.

8. Soluția finală

Prin decizia nr. 1366 din 24 mai 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul reclamantei, menținând hotărârile prin care pretențiile au fost considerate nefondate. A concluzionat că, întrucât vânzare internațională de mărfuri a fost încheiată cu o unică cerință contractuală – umiditatea maximă –, pârâta a respectat acea cerință, iar eventualele vicii ascunse chimice nu pot fi reproșate, nefiind prevăzute clar în contract. Prin urmare, părțile au ante determinat condiția de conformitate, iar Convenția de la Viena nu se aplică pentru a introduce cerințe suplimentare, în lipsa explicitării lor în contract.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara

Programează acum o discuție telefonică de
30min pentru rezolvarea problemei tale.

Mai simplu decât atât nu am reușit să o facem

Întrebări frecvente

Ce este vânzarea internațională de mărfuri și care este rolul ei în comerțul global?

Vânzarea internațională de mărfuri reprezintă tranzacțiile de cumpărare și vânzare între părți din state diferite, reglementate de instrumente juridice precum Convenția de la Viena din 1980 (C.V.I.M.). Rolul acesteia este de a asigura un cadru clar și uniform pentru tranzacțiile comerciale internaționale, reducând incertitudinile și conflictele juridice.

Cum se aplică vânzarea internațională de mărfuri în contextul unui contract specific?

În cazul analizat, contractul de vânzare internațională de mărfuri stipula furnizarea a 150.000 de tone de argilă caolinoasă, cu o singură cerință de calitate – umiditatea maximă sub 14%. Această specificație contractuală a fost elementul central pe baza căruia s-a evaluat conformitatea mărfii livrate.

De ce a fost invocată Convenția de la Viena în speța privind vânzarea internațională de mărfuri?

Convenția de la Viena a fost invocată pentru a stabili cadrul legal ce reglementează cerințele de conformitate și remedii în caz de neconformitate în cadrul vânzării internaționale de mărfuri. Articolele 35, 36, 44, 45, 50 și 74 din C.V.I.M. au fost esențiale pentru evaluarea respectării condițiilor contractuale.

Ce criteriu de calitate a fost stabilit în contractul de vânzare internațională de mărfuri analizat?

În contractul de vânzare internațională de mărfuri analizat, singurul criteriu de calitate specificat a fost ca umiditatea argilei să fie sub 14%. Această cerință a fost considerată de către instanțele inferioare ca fiind suficientă pentru evaluarea conformității mărfii.

Cum a afectat interpretarea clauzei de umiditate decizia instanțelor privind vânzarea internațională de mărfuri?

Interpretarea strictă a clauzei de umiditate, ca fiind singura condiție contractuală, a condus la respingerea pretențiilor reclamantei de a invoca alte criterii de calitate în contextul vânzării internaționale de mărfuri. Instanțele au considerat că, fără acord explicit, alte cerințe nu pot fi aplicate.

Ce argumente au invocat părțile implicate în disputa privind vânzarea internațională de mărfuri?

Reclamanta a susținut că, pe lângă umiditate, argila ar fi trebuit să îndeplinească și criterii chimice suplimentare, invocând astfel neconformitatea mărfii. Pe de altă parte, pârâta a argumentat că singura condiție contractuală era legată de umiditate, neexistând obligații suplimentare în cadrul vânzării internaționale de mărfuri.

Care a fost poziția instanțelor inferioare în speța de vânzare internațională de mărfuri?

Instanțele inferioare, la Tribunalul București și Curtea de Apel București, au respins acțiunea reclamantei. Ele au subliniat că pârâta a respectat cerința contractuală privind umiditatea, considerând că nu există temei pentru invocarea altor criterii de calitate în cadrul vânzării internaționale de mărfuri.

Cum a justificat Înalta Curte de Casație și Justiție decizia sa în speța vânzării internaționale de mărfuri?

Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că instanțele inferioare au interpretat corect contractul, deoarece părțile au convenit explicit asupra unui singur criteriu de calitate – umiditatea maximă sub 14%. Prin urmare, orice alte pretenții privind vicii ascunse nu au putut fi susținute în contextul vânzării internaționale de mărfuri.

Ce implicații are soluția instanței în contextul vânzării internaționale de mărfuri?

Soluția instanței subliniază importanța respectării clauzelor contractuale clare în cadrul vânzării internaționale de mărfuri. Aceasta servește drept referință pentru alte litigii similare, evidențiind faptul că părțile nu pot extinde unilateral cerințele de calitate dincolo de cele convenite.

Cum pot companiile să evite litigii similare în tranzacțiile de vânzare internațională de mărfuri?

Pentru a evita litigii, companiile trebuie să redacteze contracte clare și detaliate, incluzând toate specificațiile tehnice și calitative relevante. Astfel, în contextul vânzării internaționale de mărfuri, stabilirea unui set complet de criterii previne eventualele neînțelegeri și litigii ulterioare.


Programează acum o discuție telefonică de
30min pentru rezolvarea problemei tale.

Mai simplu decât atât nu am reușit să o facem

Te invităm să ne lași un review pe Google

Ne ne motivează să postăm și alte materiale similare.