Declanșarea executării silite reprezintă procedura prin care creditorul își exercită dreptul de a obține satisfacerea unei creanțe, în conformitate cu prevederile legale. În România, acest drept este reglementat de Noul Cod de Procedură Civilă (NCPC), iar creditorul trebuie să respecte anumite condiții procedurale pentru a iniția procedura.
Dreptul creditorului și exigențele procedurale
Potrivit articolului 654 alin. 1 din NCPC, dreptul de a porni executarea silită aparține creditorului. Totuși, acesta nu poate proceda în acest sens decât cu respectarea exigențelor de ordin procedural stabilite de lege. Astfel, creditorul trebuie să demonstreze existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, precum și obținerea unui titlu executoriu.
Creanța trebuie să fie certă, pentru declanșarea executării silite
Conform articolului 662 alin. 2 NCPC, creanța certă este definită ca fiind aceea a cărei existență este neîndoielnică și care rezultă din însuși titlul de creanță. Certitudinea creanței este esențială pentru declanșarea executării silite și trebuie verificată de instanța de executare. O creanță certă trebuie să aibă un caracter de certitudine absolută, cu excepția hotărârilor date cu execuție vremelnică, reglementate de articolele 448 și 449 NCPC.
Verificarea creanței de către instanță
Instanța de executare verifică natura certă a creanței în cadrul procedurii de încuviințare a executării silite. Dacă creanța este afectată de modalități care pun sub semnul incertitudinii obligația de plată, aceasta nu poate justifica nicio măsură de urmărire silită. În cazul creanțelor cu termen sau condiționale, acestea nu pot fi puse în executare, dar pot participa la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor debitorului.
Obligațiile alternative și dreptul de alegere
În cazul obligațiilor alternative, executorul judecătoresc notifică debitorul să își exercite dreptul de alegere într-un termen de 10 zile de la încuviințarea executării, sub sancțiunea decăderii. După expirarea termenului, dreptul de alegere trece asupra creditorului, conform articolului 675 NCPC.
Creanța trebuie să fie lichidă, pentru declanșarea executării silite
Articolul 662 alin. 3 NCPC definește creanța lichidă ca fiind aceea al cărei obiect este determinat sau poate fi stabilit pe baza titlului executoriu. Dacă creanța nu este lichidă, aceasta poate fi determinată de către executorul judecătoresc, conform articolelor 628 alin. 2 și 3 NCPC.
Creanța să fie exigibilă, pentru declanșarea executării silite
Potrivit articolului 662 alin. 4 NCPC, o creanță este exigibilă atunci când obligația debitorului este ajunsă la scadență sau debitorul a fost decăzut din beneficiul termenului de plată. Termenul de grație, reglementat de articolul 1619 din Codul Civil, implică faptul că hotărârea nu poate fi pusă în executare înainte de împlinirea acestuia.
Sancțiunile pentru nerespectarea termenului de plată
Nerespectarea termenului de plată menționat în titlul executoriu atrage sancțiunea anulării executării, conform articolului 676 NCPC. Decăderea debitorului din beneficiul termenului de plată este reglementată de articolul 674 NCPC și intervine în cazul în care debitorul se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor de plată, este în stare de insolvabilitate sau este urmărit de alți creditori.
Compensarea și termenul de grație
Acordarea unui termen de grație prin hotărârea judecătorească nu împiedică compensarea, care operează de drept în condițiile articolului 1617 alin. 1 Cod Civil. Compensarea este posibilă atunci când există două datorii certe, lichide și exigibile, având ca obiect sume de bani sau bunuri fungibile de aceeași natură.
Termenele substanțiale
Termenul de grație nu trebuie confundat cu termenul reglementat de articolele 1.411-1.420 din Codul Civil, care vizează termenele substanțiale, stipulate convențional sau judiciar în favoarea uneia sau ambelor părți. Aceste termene sunt determinate ținând seama de natura obligației, situația părților și alte împrejurări relevante.
Sancțiunea punerii în executare a unei creanțe necerte, nelichide sau neexigibile
Punerea în executare a unei creanțe care nu îndeplinește condițiile de certitudine, lichiditate și exigibilitate poate atrage anularea titlului executoriu sau a procedurii de executare. Determinarea cuantumului creanței nelichide se face de către organul de executare, în condițiile articolului 628 alin. 2 NCPC, iar clarificarea hotărârii poate fi solicitată conform articolului 443 NCPC.
Concluzie
Declanșarea executării silite este un proces riguros, reglementat strict de legislația românească. Creditorul trebuie să îndeplinească toate condițiile legale privind certitudinea, lichiditatea și exigibilitatea creanței pentru a putea iniția executarea silită. Respectarea acestor condiții este esențială pentru a evita anularea procedurii de executare și pentru a asigura satisfacerea creanței într-un mod legal și eficient.
Răzvan Petrea – avocat Timișoara
Întrebări frecvente despre declanșarea executării silite
Ce este declanșarea executării silite și cine are dreptul să o inițieze?
Declanșarea executării silite este procesul prin care creditorul își exercită dreptul de a obține satisfacerea unei creanțe prin mijloace legale. Dreptul de a porni executarea silită aparține creditorului, conform articolului 654 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, cu respectarea condițiilor procedurale reglementate de lege.
Care sunt condițiile necesare pentru declanșarea executării silite?
Pentru declanșarea executării silite, este necesară existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, precum și obținerea unui titlu executoriu. Certitudinea creanței rezultă din existența ei neîndoielnică, iar lichiditatea și exigibilitatea sunt condiții esențiale pentru inițierea procedurii.
Cum se definește o creanță certă în contextul declanșării executării silite?
O creanță certă este definită conform articolului 662 alin. 2 NCPC ca fiind acea creanță a cărei existență este neîndoielnică și care rezultă din titlul de creanță. Certitudinea acestei creanțe trebuie să fie verificată de instanța de executare pe parcursul procedurii de încuviințare a executării silite.
Ce înseamnă creanță lichidă în cadrul procedurii de declanșare a executării silite?
Creanța lichidă, potrivit articolului 662 alin. 3 NCPC, este aceea al cărei obiect este determinat sau poate fi stabilit pe baza titlului executoriu. În cazul în care creanța nu este lichidă, aceasta poate fi determinată de către executorul judecătoresc conform articolului 628 alin. 2 și 3 NCPC.
Ce reprezintă creanța exigibilă în procedura de declanșare a executării silite?
Creanța exigibilă, conform articolului 662 alin. 4 NCPC, este aceea în care obligația debitorului a ajuns la scadență sau debitorul a fost decăzut din beneficiul termenului de plată. Exigibilitatea este o condiție esențială pentru declanșarea executării silite.
Care sunt sancțiunile pentru punerea în executare a unei creanțe necertă, nelichidă sau neexigibilă?
Punerea în executare a unei creanțe care nu este certă, lichidă și exigibilă poate atrage anularea titlului executoriu sau a procedurii de executare. Determinarea cuantumului creanței nelichide se face de către organul de executare conform articolului 628 alin. 2 NCPC.
Ce se întâmplă în cazul obligațiilor alternative în procedura de declanșare a executării silite?
În cazul obligațiilor alternative, executorul judecătoresc notifică debitorul să își exercite dreptul de alegere într-un termen de 10 zile de la încuviințarea executării. Dacă termenul expiră fără ca debitorul să facă o alegere, dreptul de alegere trece asupra creditorului, conform articolului 675 NCPC.
Cum influențează termenul de grație procedura de declanșare a executării silite?
Termenul de grație, reglementat de articolul 1619 din Codul civil, implică faptul că hotărârea nu poate fi pusă în executare înainte de împlinirea acestuia. Nerespectarea termenului de grație menționat în titlul executoriu atrage sancțiunea anulării executării conform articolului 676 NCPC.
Ce rol joacă instanța de executare în verificarea creanței pentru declanșarea executării silite?
Instanța de executare are rolul de a verifica natura certă a creanței în cadrul procedurii de încuviințare a executării silite. Dacă creanța este afectată de modalități care pun sub semnul incertitudinii obligația de plată, aceasta nu poate justifica nicio măsură de urmărire silită.
Ce trebuie să facă creditorul dacă creanța nu este lichidă în procedura de declanșare a executării silite?
Dacă creanța nu este lichidă, creditorul poate solicita determinarea acesteia de către executorul judecătoresc conform articolului 628 alin. 2 și 3 NCPC. De asemenea, creditorul poate recurge la procedura lămuririi hotărârii prevăzută de articolul 443 NCPC sau la contestația la executare conform articolului 711 alin. 2 NCPC.