Recalcularea pensie de urmaș

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Decizia nr. 6/2024. Dosar nr. 2847/1/2023

Prezenta analiză vizează Decizia nr. 6 din 5 februarie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind Recalcularea pensie de urmaș.

Aceasta a fost emisă ca urmare a sesizării formulate de Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.182/86/2022, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, având ca obiect clarificarea unei chestiuni de drept controversate: dacă beneficiarul unei pensii de urmaș are dreptul de a solicita recalcularea sau revizuirea drepturilor de pensie ale susținătorului defunct pentru a modifica baza de calcul a pensiei de urmaș, în lumina dispozițiilor art. 89 alin. (1) lit. a) și alin. (2), coroborate cu art. 107 și art. 113 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Această problemă ridică întrebări fundamentale privind natura juridică a pensiei de urmaș, legitimarea procesuală a beneficiarului acesteia și aplicabilitatea mecanismelor de revizuire și recalculare a pensiilor prevăzute de lege. Deși ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile de noutate și dificultate reală pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, analiza acestei spețe oferă un prilej de reflecție asupra interpretării normelor legale aplicabile și a practicii judiciare în materie.

Obiectul dosarului: Solicitările formulate în fața instanței

În cadrul Dosarului nr. 3.182/86/2022, reclamanta, beneficiară a unei pensii de urmaș, a solicitat Tribunalului Suceava – Secția I civilă următoarele:

1. Anularea a două decizii administrative:
   • Decizia nr. xxxxxx/23.06.1994 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă a susținătorului defunct, pe motiv că nu au fost valorificate anumite venituri (sporuri pentru ore festive, ore școală, ore așteptare, cap secție, adaosuri) și că stagiul complet de cotizare utilizat a fost de 30 de ani, în loc de 20 de ani.
   • Decizia nr. xxxxxxx/18.12.2019 privind acordarea pensiei de urmaș, invocând aceleași motive legate de nevalorificarea veniturilor și a stagiului corect de cotizare.
2. Obligarea casei teritoriale de pensii la emiterea unei noi decizii de pensionare, care să includă sporurile menționate și să ia în considerare un stagiu de cotizare de 20 de ani.
3. Plata diferențelor dintre drepturile de pensie efectiv încasate și cele cuvenite, împreună cu dobânda legală aferentă, calculată de la data introducerii contestației până la plata efectivă.

În apel, reclamanta a clarificat că solicită recalcularea și revizuirea drepturilor de pensie ale susținătorului defunct, cu impact asupra propriei pensii de urmaș, invocând dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010.

Starea de fapt relevantă: Contextul litigiului

Litigiul a avut ca punct de plecare decesul susținătorului reclamantei, care beneficia de pensie pentru limită de vârstă stabilită prin Decizia nr. xxxxxx/23.06.1994, emisă în baza Legii nr. 3/1977. La stabilirea pensiei acestuia, casa teritorială de pensii a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani și nu a inclus în calculul punctajului mediu anual anumite sporuri pentru care fuseseră plătite contribuții de asigurări sociale. Ulterior, reclamanta a fost înscrisă la pensia de urmaș începând cu 1 decembrie 2019, conform Deciziei nr. xxxxxxx/18.12.2019, cuantumul fiind calculat ca procent (50%) din punctajul mediu anual al pensiei susținătorului, conform art. 89 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 263/2010.

În anul 2022, reclamanta a obținut o adeverință de la fostul angajator al susținătorului, datată 16 august 2022, care atesta veniturile suplimentare (sporuri) obținute de acesta. Pe baza acestui document, reclamanta a solicitat casei de pensii recalcularea pensiei susținătorului, considerând că nevalorificarea acestor venituri și utilizarea unui stagiu de cotizare de 30 de ani, în loc de 20 de ani (corespunzător grupei I de muncă, unde susținătorul activase timp de 24 de ani, 2 luni și 1 zi), au condus la un cuantum incorect al pensiei de urmaș. Casa de pensii a respins cererea, motivând că sporurile nu fac parte din baza de calcul conform anexei nr. 15 la Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 și că drepturile de pensie ale unei persoane decedate nu pot fi recalculate.

Temeiurile legale invocate

Speța se fundamentează pe mai multe dispoziții din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel:

• Art. 51 alin. (1) lit. e): Include pensia de urmaș printre categoriile de pensii acordate în sistemul public.
• Art. 89 alin. (1) lit. a) și alin. (2): Stabilește că pensia de urmaș se calculează din pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul defunct, procentul aplicabil fiind de 50% pentru un singur urmaș.
• Art. 107 alin. (1), (3) și (5): Reglementează revizuirea și recalcularea pensiilor, fie din oficiu, fie la cererea pensionarului, pentru corectarea diferențelor constatate sau pentru valorificarea unor venituri/stagii de cotizare neutilizate la stabilirea inițială a pensiei.
• Art. 113 alin. (1) lit. a): Prevede că plata pensiei încetează în luna următoare decesului pensionarului.
• Art. 519 din Codul de procedură civilă: Reglementează procedura sesizării ÎCCJ pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, aplicabilă în cazul chestiunilor de drept noi și controversate.

Reclamanta a invocat, de asemenea, jurisprudența ÎCCJ, inclusiv Decizia nr. 11/2015 (recurs în interesul legii) și Decizia nr. 40/2008, care confirmă dreptul la valorificarea sporurilor și a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani pentru activități în grupa I de muncă.

Argumentele părților implicate

Poziția reclamantei:

• A susținut că art. 89 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, prin sintagma „pensia la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat”, permite recalcularea pensiei susținătorului pentru a reflecta toate veniturile și stagiile de cotizare corespunzătoare, inclusiv sporurile omise și stagiul de 20 de ani.
• A invocat art. 107 alin. (1) și (3), care permit revizuirea și recalcularea pensiilor pentru corectarea erorilor sau valorificarea unor noi documente, fără a limita acest drept doar la susținător.
• A argumentat că practica judiciară neunitară necesită clarificarea acestui drept prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, făcând referire la Decizia ÎCCJ nr. 65/2017.

Poziția casei teritoriale de pensii:

• A susținut că drepturile de pensie ale unei persoane decedate nu pot fi recalculate, întrucât, conform art. 113 alin. (1) lit. a), pensia încetează la deces.
• A considerat că pensia de urmaș se bazează strict pe punctajul mediu anual stabilit în decizia de pensie a susținătorului aflată în plată la momentul decesului.
• A invocat anexa nr. 15 la Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, care exclude sporurile solicitate din baza de calcul al pensiei.

Istoricul speței la instanțele inferioare

La Tribunalul Suceava: Prin Sentința nr. 309 din 7 martie 2023, Tribunalul Suceava a respins cererea reclamantei ca nefondată, reținând că:

• Susținătorul defunct nu a formulat o cerere de recalculare în timpul vieții, astfel încât casa de pensii a calculat corect pensia de urmaș pe baza pensiei aflate în plată la momentul decesului.
• Drepturile reclamantei ca soție supraviețuitoare sunt limitate la cele existente în masa succesorală a susținătorului, fără posibilitatea de a contesta retroactiv modalitatea de calcul a pensiei acestuia.
• Excepția tardivității invocată de pârâtă a fost respinsă, dar fondul cererii a fost considerat neîntemeiat.

La Curtea de Apel Suceava: Reclamanta a declarat apel, susținând interpretarea eronată a legii de către prima instanță. Aceasta a invocat dreptul său de a solicita recalcularea pensiei susținătorului, bazându-se pe art. 107 și pe jurisprudența ÎCCJ. În fața Curții de Apel, reclamanta a formulat o cerere de sesizare a ÎCCJ pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, considerând că problema de drept este nouă și susceptibilă de interpretări diferite. Curtea de Apel a admis cererea de sesizare prin Încheierea din 23 noiembrie 2023, apreciind că soluționarea apelului depinde de clarificarea chestiunii de drept.

Motivarea instanței actuale (ÎCCJ)

ÎCCJ a analizat admisibilitatea sesizării în lumina condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, constatând că nu sunt îndeplinite toate cerințele pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. Motivarea instanței supreme se structurează astfel:

1. Verificarea condițiilor de admisibilitate:
   • ÎCCJ a confirmat că sunt îndeplinite patru condiții: existența unei cauze în curs de judecată în ultimă instanță, competența Curții de Apel, dependența soluției pe fond de chestiunea de drept și lipsa unei statuări anterioare a ÎCCJ sau a unui recurs în interesul legii pe această temă.
   • Cu toate acestea, condițiile privind noutatea și dificultatea reală a chestiunii de drept nu au fost considerate îndeplinite.
2. Lipsa noutății chestiunii de drept:
   • ÎCCJ a constatat că practica judiciară națională este cvasiunanimă în sensul admiterii dreptului beneficiarului pensiei de urmaș de a solicita recalcularea sau revizuirea pensiei susținătorului. O singură decizie contrară nu justifică riscul unei practici neunitare.
   • Jurisprudența consolidată demonstrează că instanțele au soluționat astfel de cereri pe fond, fără a pune în discuție admisibilitatea demersului, ceea ce exclude caracterul „nou” al problemei.
3. Lipsa unei dificultăți reale:
   • Textele legale incidente (art. 89, 107 și 113 din Legea nr. 263/2010) sunt clare și nu prezintă ambiguități care să justifice intervenția ÎCCJ. Art. 107 nu limitează categoriile de pensionari care pot solicita recalcularea sau revizuirea, iar principiul „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” susține aplicarea extensivă a acestui drept.
   • Natura juridică a pensiei de urmaș, ca drept propriu al beneficiarului, derivă din punctajul mediu anual al susținătorului, ceea ce permite urmașului să solicite corectarea acestuia prin mecanismele prevăzute de art. 107.
   • ÎCCJ a reținut că instanța de trimitere a prezentat o argumentație convingătoare pentru a doua interpretare (care admite dreptul la recalculare), fără a demonstra un obstacol real în alegerea variantei corecte.
4. Concluzia ÎCCJ:
   • Sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât nu îndeplinește cerințele de noutate și dificultate reală. ÎCCJ a subliniat că interpretarea normelor legale poate fi realizată de instanța de apel prin metodele obișnuite de interpretare juridică, fără a fi necesară o hotărâre prealabilă.

Soluția finală

Prin Decizia nr. 6/2024, ÎCCJ a respins sesizarea Curții de Apel Suceava ca inadmisibilă, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. Decizia este obligatorie conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dar nu tranșează fondul litigiului, lăsând Curții de Apel Suceava sarcina de a soluționa apelul pe baza interpretării normelor legale aplicabile.

Întrebări frecvente

Ce reprezintă recalcularea pensie de urmaș?

Recalcularea pensie de urmaș se referă la procesul de revizuire a cuantumului pensiei de urmaș, în vederea corectării eventualelor erori sau omisiuni în determinarea punctajului mediu anual al susținătorului defunct, conform prevederilor legale în vigoare.

Cum se aplică recalcularea pensie de urmaș conform hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție?

Conform hotărârii, recalcularea pensie de urmaș nu poate fi aplicată retroactiv în cazul în care drepturile de pensie au fost stabilite corect, deoarece instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile de noutate și dificultate interpretativă necesare pentru modificarea bazei de calcul.

Ce dispoziții legale reglementează recalcularea pensie de urmaș?

Recalcularea pensie de urmaș este reglementată în principal de Legea nr. 263/2010, prin articolele 89, 107 și 113, care stabilesc modul de calcul al pensiei de urmaș și procedurile de recalculare sau revizuire în cazul identificării unor erori materiale.

Cum afectează calculul pensie de urmaș omisiunea sporurilor și a stagiului de cotizare?

Omiterea sporurilor și a unui stagiu de cotizare corespunzător poate conduce la un punctaj mediu anual mai mic, afectând astfel cuantumul pensiei de urmaș. Recalcularea pensie de urmaș ar trebui să corecteze aceste erori pentru a reflecta corect veniturile și stagiile de cotizare ale susținătorului defunct.

De ce este importantă recalcularea pensie de urmaș pentru beneficiari?

Pentru beneficiari, recalcularea pensie de urmaș este esențială deoarece asigură corectitudinea cuantumului pensiei, reflectând realitatea veniturilor și stagiilor de cotizare, și contribuie la protejarea drepturilor sociale ale celor îndreptățiți la pensie.

Cum se justifică recalcularea pensie de urmaș în spețe similare?

În spețe similare, recalcularea pensie de urmaș este justificată atunci când se constată că metoda de calcul a punctajului mediu anual nu a valorificat toate veniturile sau stagiile de cotizare relevante, astfel că o revizuire a deciziei de pensionare ar putea conduce la un cuantum corectificat al pensiei.

Ce rol are art. 107 din Legea nr. 263/2010 în recalcularea pensie de urmaș?

Art. 107 din Legea nr. 263/2010 oferă cadrul procedural pentru recalcularea și revizuirea pensiilor, permițând modificarea deciziei de pensionare atunci când se identifică erori materiale sau omisiuni, aspect esențial în evaluarea recalculării pensie de urmaș.

Cum se determină punctajul mediu anual în recalcularea pensie de urmaș?

Punctajul mediu anual, element central în recalcularea pensie de urmaș, se determină prin înmulțirea valorii punctului de pensie cu suma punctelor realizate de susținător, pe baza veniturilor și stagiilor de cotizare efectiv obținute până la data decesului.

Ce soluție a decis Înalta Curte de Casație și Justiție privind recalcularea pensie de urmaș?

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins sesizarea pentru recalcularea pensie de urmaș, argumentând că nu sunt îndeplinite condițiile procedurale și de noutate necesare pentru o intervenție prealabilă, menținând astfel cadrul actual de calcul al pensiei.

Ce implicații are respingerea sesizării asupra recalcularea pensie de urmaș în jurisprudență?

Respingerea sesizării implică faptul că, în spețele similare, instanțele tind să confirme deciziile de pensionare inițiale, fără a interveni în recalcularea pensie de urmaș, atâta timp cât nu se demonstrează existența unor erori de interpretare sau de calcul care să afecteze drepturile beneficiarilor.