În materia dreptului penal, respectarea normelor de competență și de compunere a instanței reprezintă o garanție fundamentală a procesului echitabil. Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat o chestiune esențială privind momentul procesual de la care devine obligatorie intervenția unui complet specializat infracțiuni de corupție.
Deși practica anterioară putea lăsa loc de interpretări, instanța supremă a statuat că exigența specializării judecătorilor, impusă de Legea nr. 78/2000, nu se limitează doar la judecata în fond, ci se extinde imperativ și asupra fazei de cameră preliminară.
I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 276 din 3 aprilie 2024 a completului de 2 judecători de cameră preliminară
Chestiunile de drept dezbătute
Problema juridică centrală a speței analizate vizează interpretarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000. Întrebarea la care a trebuit să răspundă instanța supremă a fost dacă un complet specializat infracțiuni de corupție este necesar pentru verificarea legalității rechizitoriului și a probelor în camera preliminară sau dacă această cerință este strict limitată la judecata propriu-zisă pe fond. Miza acestei interpretări este majoră: validitatea întregii proceduri de cameră preliminară.
Obiectul dosarului
Cauza a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub forma unei contestații formulate împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Iași. Inculpații, printre care și un notar public, au contestat soluția prin care instanța de fond a constatat legalitatea sesizării cu rechizitoriul emis de D.I.I.C.O.T. și a dispus începerea judecății, invocând nulitatea absolută a hotărârii din cauza necompetenței completului.
Starea de fapt
Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T., mai mulți inculpați au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni grave, precum constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la înșelăciune, spălare de bani și abuz în serviciu (infracțiune asimilată faptelor de corupție).
Inițial, dosarul a fost repartizat aleatoriu unui complet specializat infracțiuni de corupție. Cu toate acestea, judecătorul desemnat a formulat o cerere de abținere, care a fost admisă. În urma noii repartizări, dosarul a ajuns la un complet nespecializat în materia corupției. Acest al doilea complet a soluționat procedura de cameră preliminară, respingând excepțiile inculpaților și dispunând începerea judecății, deși nu deținea specializarea cerută imperativ de lege pentru tipul de infracțiuni deduse judecății.
Temeiuri legale incidente
În susținerea soluției, au fost analizate următoarele texte de lege:
- Art. 29 din Legea nr. 78/2000: Instituie obligația constituirii de complete specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor de corupție.
- Art. 281 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală: Sancționează cu nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind compunerea completului de judecată.
- Art. 346 alin. (7) Cod procedură penală: Prevede că judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecății exercită funcția de judecată în cauză (pe fond).
- Decizia nr. 417/2019 a Curții Constituționale: Subliniază că judecarea unei cauze de un complet nespecializat atrage nulitatea absolută.
Argumentele părților
Apărarea, reprezentată de avocații inculpaților, a invocat excepția nelegalei compuneri a completului de judecată. Aceștia au argumentat că, din moment ce dosarul vizează infracțiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000, soluționarea cauzei, chiar și în etapa camerei preliminare, trebuia realizată exclusiv de un complet specializat infracțiuni de corupție, constituit conform legii și hotărârilor CSM.
Ministerul Public a susținut că dispozițiile art. 29 din Legea nr. 78/2000 s-ar referi strict la „judecata în primă instanță”, sugerând că procedura de cameră preliminară ar putea fi gestionată de un complet nespecializat, întrucât aceasta vizează verificarea legalității sesizării și a probelor, nu fondul cauzei.
Istoricul speței
Dosarul a parcurs o etapă inițială la Curtea de Apel Iași, unde judecătorul de cameră preliminară (din cadrul completului nespecializat) a constatat neregularitatea rechizitoriului, a primit actul de remediere de la parchet și ulterior, a constatat legalitatea sesizării, dispunând începerea judecății. Inculpații au formulat contestație împotriva acestei încheieri, ajungând astfel în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru controlul judiciar.
Motivarea instanței
Înalta Curte a admis contestațiile, validând raționamentul apărării. Instanța supremă a subliniat că dispozițiile art. 29 din Legea nr. 78/2000 sunt aplicabile inclusiv fazei de cameră preliminară. Argumentele principale au fost:
- Unicitatea funcției judiciare: Codul de procedură penală prevede că judecătorul de cameră preliminară este același cu judecătorul fondului. Ar fi ilogic și nelegal ca judecătorul de fond să fie obligat să facă parte dintr-un complet specializat infracțiuni de corupție, dar judecătorul de cameră preliminară (care este aceeași persoană) să nu îndeplinească această condiție.
- Importanța etapei: Camera preliminară are o influență decisivă asupra procesului. Dacă urmărirea penală se face de organe specializate (DNA/DIICOT), verificarea legalității ei trebuie făcută de judecători cu aceeași specializare.
- Clarificările CSM: Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că obligativitatea specializării subzistă pentru procedura de cameră preliminară și judecata în primă instanță.
Instanța a reținut că, deși inițial dosarul a fost repartizat corect, după abținere a ajuns la un complet care nu figura pe lista celor specializate aprobată de CSM pentru anul respectiv.
Soluția finală
Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat nulitatea absolută a încheierilor pronunțate de Curtea de Apel Iași. S-a dispus desființarea acestora și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, în procedura de cameră preliminară. Rejudecarea urmează să fie realizată obligatoriu de un complet specializat infracțiuni de corupție, cu respectarea principiului continuității și a specializării.
Întrebări frecvente (FAQ)
Ce este un complet specializat infracțiuni de corupție?
Un complet specializat infracțiuni de corupție este un complet de judecată format din judecători desemnați prin hotărâre a CSM să judece spețe care intră sub incidența Legii nr. 78/2000, având o pregătire specifică în acest domeniu.
Este obligatorie specializarea completului în camera preliminară?
Da, Înalta Curte a stabilit clar că procedura de cameră preliminară trebuie desfășurată în fața unui complet specializat infracțiuni de corupție dacă obiectul dosarului o impune.
Ce sancțiune intervine dacă judecătorul nu este specializat?
Lipsa specializării completului atrage sancțiunea nulității absolute a tuturor actelor îndeplinite și a hotărârilor pronunțate, conform art. 281 Cod procedură penală.
Se aplică specializarea și pentru fapte asimilate corupției?
Da, obligația constituirii unui complet specializat infracțiuni de corupție se aplică atât pentru infracțiunile de corupție propriu-zise, cât și pentru cele asimilate sau conexe prevăzute de Legea nr. 78/2000.
Ce se întâmplă cu actele de procedură anulate?
Odată constatată nulitatea absolută pentru lipsa unui complet specializat infracțiuni de corupție, cauza se trimite spre rejudecare, iar procedura de cameră preliminară se reia de la zero în fața unui judecător competent.
Cum verific dacă un complet este specializat?
Specializarea completurilor se stabilește anual prin hotărâri ale Colegiului de Conducere al instanței și ale Consiliului Superior al Magistraturii, care sunt informații publice.
Judecătorul de cameră preliminară judecă și fondul?
De regulă, da. Codul de procedură penală prevede că judecătorul care a validat rechizitoriul va exercita și funcția de judecată pe fond, motiv pentru care trebuie să facă parte dintr-un complet specializat infracțiuni de corupție.
Poate fi invocată lipsa specializării oricând?
Da, fiind vorba despre o nulitate absolută legată de compunerea instanței, excepția lipsei unui complet specializat infracțiuni de corupție poate fi invocată în orice stare a procesului.
Ce rol are CSM în desemnarea acestor complete?
Consiliul Superior al Magistraturii aprobă înființarea completurilor specializate la propunerea președintelui instanței, garantând astfel respectarea criteriilor legale.
Afectează această decizie și alte dosare?
Decizia ICCJ creează un precedent puternic, obligând instanțele inferioare să verifice cu strictețe dacă în cauzele DNA sau DIICOT (pe Legea 78/2000) investirea s-a făcut la un complet specializat infracțiuni de corupție.