Malpraxis medical. Despăgubiri morale pentru culpa medicală

Prezenta speță ridică problematica răspunderii civile delictuale pentru malpraxis medical, un domeniu sensibil al dreptului care implică evaluarea conduitei profesionale a personalului medical și a unităților sanitare. În acest caz, instanța a analizat dacă acțiunile pârâților – un medic ginecolog și Spitalul Clinic de Urgență – au constituit o eroare profesională care a generat prejudicii reclamantei, în contextul unei nașteri premature și al complicațiilor medicale ulterioare, în special apariția unei fistule recto-vaginale.

Chestiunile de drept dezbătute includ: condițiile angajării răspunderii civile delictuale conform Codului civil, definirea malpraxisului medical în sensul Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și responsabilitatea solidară a unității sanitare pentru faptele personalului medical (art. 655 din Legea nr. 95/2006). De asemenea, s-a analizat admisibilitatea cererii de constatare a culpei medicale și implicațiile polițelor de asigurare de răspundere civilă.

Această analiză este relevantă pentru publicul larg, întrucât clarifică standardele legale aplicabile cazurilor de malpraxis medical și evidențiază importanța probatoriului, în special a expertizei medico-legale, în stabilirea adevărului judiciar.

Obiectul dosarului: Solicitările făcute în fața instanței

Reclamanta a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva medicului ginecolog și a Spitalului Clinic de Urgență, solicitând:

• Constatarea culpei medicale în sarcina pârâților, pe motiv că aceștia ar fi comis erori în monitorizarea sarcinii, în gestionarea nașterii premature și în efectuarea unei epiziotomii, ceea ce ar fi condus la apariția unei fistule recto-vaginale.
• Obligarea pârâților, în solidar, la plata unor daune materiale în valoare de 8.506,48 euro și 2.545,8 lei, reprezentând costurile tratamentelor și intervențiilor chirurgicale suportate pentru remedierea fistulei.
• Plata unor daune morale în cuantum de 200.000 euro, pentru prejudiciul emoțional și fizic suferit ca urmare a complicațiilor medicale și a multiplelor intervenții chirurgicale.
• Acoperirea cheltuielilor de judecată.

Pârâții au contestat cererea, invocând lipsa culpei medicale și inadmisibilitatea petitului privind constatarea culpei. De asemenea, aceștia au formulat cereri de chemare în garanție împotriva asigurătorilor lor, solicitând ca eventualele despăgubiri să fie acoperite în limita polițelor de asigurare.

Starea de fapt relevantă: Cum s-a ajuns aici

Reclamanta, însărcinată în luna iulie 2016 după o lungă perioadă de investigații medicale, a apelat inițial la o clinică privată, unde i s-a prescris tratament anticoagulant (Aspenter) și au fost recomandate teste genetice pentru trombofilie, având în vedere un avort spontan anterior la o vârstă gestațională avansată. Ulterior, din motive financiare, reclamanta a optat pentru monitorizarea sarcinii în sistemul medical de stat, sub supravegherea medicului ginecolog pârât. Aceasta i-a comunicat medicului istoricul medical, însă tratamentul anticoagulant a fost întrerupt, medicul considerând că sarcina evoluează normal.

La data de 24 februarie 2017, ultimul control prenatal nu a indicat anomalii, însă la 4 martie 2017 reclamanta a născut prematur, pe cale vaginală, un făt de 1.890 grame. În timpul nașterii, s-a efectuat o epiziotomie, fără a i se explica motivele acestei proceduri. Câteva zile mai târziu, reclamanta a semnalat modificări ale lohiilor (aspect și miros neplăcut), iar după consult s-a diagnosticat o fistulă recto-vaginală. În ciuda unei intervenții chirurgicale efectuate la 23 martie 2017, fistula nu s-a închis, ceea ce a dus la alte șapte intervenții chirurgicale în țară, inclusiv o colostomă. Întrucât problemele persista, reclamanta s-a adresat unei clinici din străinătate, unde, după mai multe proceduri, fistula a fost aproape complet închisă, însă necesită controale regulate.

Reclamanta a susținut că fistula a rezultat din epiziotomia incorect efectuată și că medicul a comis erori prin: întreruperea tratamentului anticoagulant, omiterea semnalării riscurilor nașterii premature și alegerea nașterii vaginale în locul operației cezariene.

Temeiurile legale invocate

Reclamanta a fundamentat cererea pe următoarele dispoziții legale:

• Art. 1357 Cod civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta ilicită săvârșită cu vinovăție, obligând autorul prejudiciului să repare daunele cauzate.
• Art. 1373 Cod civil, care prevede responsabilitatea comitentului (Spitalul) pentru prejudiciile cauzate de prepus (medicul) în exercitarea atribuțiilor.
• Legea nr. 95/2006, în special:
• Art. 642, care definește malpraxisul medical ca fiind eroarea profesională care generează prejudicii pacientului, implicând răspunderea personalului medical și a unității sanitare.
• Art. 655, care stabilește răspunderea solidară a unităților sanitare pentru prejudiciile cauzate de personalul medical angajat.
• Art. 166, care impune spitalelor obligația de a asigura condiții adecvate de tratament și de a răspunde pentru calitatea actului medical.

Pârâții au invocat, în apărare, aceleași dispoziții legale, susținând că nu au fost îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale (fapta ilicită, vinovăția, prejudiciul și legătura de cauzalitate). De asemenea, au făcut trimitere la art. 35 Cod procedură civilă, considerând inadmisibil petitul privind constatarea culpei medicale, și la art. 72 Cod procedură civilă, pentru chemarea în garanție a asigurătorilor.

Argumentele fiecărei părți implicate

Reclamanta a susținut că:

• Medicul a comis o eroare prin întreruperea tratamentului anticoagulant, ceea ce ar fi contribuit la nașterea prematură.
• La ultimul control prenatal (24 februarie 2017), medicul nu a identificat riscuri, deși nașterea prematură a survenit la scurt timp.
• Alegerea nașterii vaginale, în locul operației cezariene, a fost inadecvată pentru o sarcină cu risc.
• Epiziotomia a fost efectuată incorect, cauzând fistula recto-vaginală, care a generat multiple intervenții chirurgicale și un prejudiciu semnificativ, atât material, cât și moral.
• Spitalul este responsabil solidar, în calitate de comitent, pentru faptele medicului angajat.

Medicul pârât a argumentat că:

• Tratamentul anticoagulant nu era necesar, întrucât nu exista un diagnostic confirmat de trombofilie, iar sarcina evolua normal.
• La ultimul control, nu existau indicii ale unei nașteri iminente, iar decizia de naștere vaginală a fost justificată, neexistând indicații absolute pentru cezariană.
• Epiziotomia a fost realizată conform protocoalelor medicale, iar fistula recto-vaginală nu a rezultat dintr-o eroare, ci din factori predispozanți ai reclamantei (istoric de avorturi spontane și conizație).
• A solicitat chemarea în garanție a asigurătorului, pentru a acoperi eventualele despăgubiri în limita poliței.

Spitalul pârât a susținut că:

• Nu există culpă medicală a medicului, deci nici responsabilitatea sa ca unitate sanitară.
• Conduita medicală a fost conformă normelor, iar fistula este o complicație cunoscută, neimputabilă medicului.
• A cerut chemarea în garanție a asigurătorului său, pentru a acoperi eventualele daune.

Asigurătorii chemați în garanție au invocat:

• Lipsa calității procesuale pasive, susținând că nu sunt direct responsabili pentru faptele medicale.
• Inadmisibilitatea cererii de constatare a culpei medicale.
• În subsidiar, au solicitat limitarea despăgubirilor la sumele prevăzute în polițele de asigurare (31.000 euro pentru daune materiale și 12.400 euro pentru daune morale, în cazul unuia dintre asigurători; 500.000 euro pe eveniment, în cazul celuilalt).

Motivarea instanței actuale

Instanța a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată, pe baza următoarelor considerente:

• Lipsa faptei ilicite și a vinovăției: Raportul de expertiză medico-legală a concluzionat că:
• Tratamentul anticoagulant nu era obligatoriu, neexistând un diagnostic confirmat de trombofilie (conform protocolului medical).
• La controlul din 24 februarie 2017, nu existau semne care să indice o naștere prematură iminentă.
• Nașterea vaginală a fost justificată, neexistând indicații absolute pentru operația cezariană.
• Epiziotomia a fost corect efectuată, fiind recomandată în cazul nașterilor premature pentru a reduce riscul de traumă la făt. Fistula recto-vaginală a fost o complicație posibilă, influențată de terenul susceptibil al reclamantei (avorturi spontane anterioare și conizație), și nu o consecință a unei erori medicale.
• Conduita medicală conformă normelor: Expertiza a confirmat că toate manoperele medicale au respectat protocoalele în vigoare, iar fistula nu afectează fertilitatea, deși contraindică nașterea vaginală pe viitor.
• Inadmisibilitatea petitului de constatare a culpei: Instanța a recalificat excepția inadmisibilității petitului nr. 1 (constatarea culpei medicale) ca apărare de fond, considerând că reclamanta putea solicita direct despăgubiri prin acțiunea în pretenții.
• Respingerea cererilor de chemare în garanție: Deoarece cererea principală a fost respinsă, cererile de chemare în garanție au rămas fără obiect.
• Cheltuielile de judecată: Reclamanta a fost obligată să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 15.000 lei către medic, 2.000 lei către un asigurător și 3.000 lei către celălalt asigurător, sumele fiind reduse de instanță pentru a fi proporționale cu complexitatea cauzei.

Instanța a subliniat că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 1357 Cod civil: fapta ilicită, vinovăția, prejudiciul și legătura de cauzalitate. În absența faptei ilicite și a vinovăției, celelalte condiții nu au fost analizate.

Soluția finală

Judecătoria Cluj-Napoca a pronunțat următoarea soluție:

• Respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, considerând că nu există dovezi ale malpraxisului medical.
• Respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a unuia dintre asigurători, ca rămasă fără obiect.
• Respingerea cererilor de chemare în garanție, ca rămase fără obiect.
• Obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 15.000 lei către medic, 2.000 lei și, respectiv, 3.000 lei către cei doi asigurători.
• Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria Cluj-Napoca.

Această hotărâre subliniază importanța probatoriului obiectiv în cazurile de malpraxis medical și rolul expertizei medico-legale în clarificarea conduitei medicale. Pentru publicul larg, decizia evidențiază necesitatea unei documentări riguroase și a unei fundamentări juridice solide atunci când se invocă erori medicale, precum și riscurile financiare asociate unui proces pierdut, inclusiv cheltuielile de judecată.

Întrebări frecvente

1. Ce înseamnă malpraxis medical conform legislației românești?

Malpraxisul medical este definit de art. 642 din Legea nr. 95/2006 ca fiind eroarea profesională săvârșită în exercitarea actului medical, care generează prejudicii pacientului și implică răspunderea civilă a personalului medical și a unității sanitare. În speța analizată, reclamanta a invocat malpraxis medical, susținând că o epiziotomie incorect efectuată a cauzat o fistulă recto-vaginală, însă instanța a concluzionat că nu există o eroare profesională, bazându-se pe expertiza medico-legală.

2. Care sunt condițiile pentru angajarea răspunderii civile în caz de malpraxis medical?

Pentru a stabili răspunderea civilă delictuală în caz de malpraxis medical, conform art. 1357 Cod civil, trebuie îndeplinite cumulativ patru condiții: fapta ilicită, vinovăția, prejudiciul și legătura de cauzalitate. În cazul prezentat, instanța a respins cererea reclamantei, constatând lipsa faptei ilicite și a vinovăției medicului, ceea ce a exclus analiza celorlalte condiții.

3. Cum se dovedește malpraxisul medical în instanță?

Dovada malpraxisului medical se bazează pe probe precum înscrisuri medicale, declarații de martori, interogatorii și, în special, expertiza medico-legală. În speță, raportul de expertiză medico-legală a fost decisiv, arătând că epiziotomia a fost corect efectuată și că fistula recto-vaginală a fost o complicație influențată de terenul susceptibil al reclamantei, nu de o eroare medicală.

4. Ce rol joacă expertiza medico-legală în cazurile de malpraxis medical?

Expertiza medico-legală este esențială în cazurile de malpraxis medical, deoarece evaluează conformitatea conduitei medicale cu protocoalele în vigoare. În hotărârea analizată, expertiza a stabilit că medicul a respectat normele medicale, iar fistula recto-vaginală nu a rezultat dintr-o eroare profesională, ci din factori predispozanți ai pacientei, cum ar fi avorturile spontane anterioare.

5. Poate fi un medic exonerat de răspundere în caz de complicații medicale?

Da, un medic poate fi exonerat de răspundere dacă se dovedește că a respectat standardele medicale și că prejudiciul nu a fost cauzat de o eroare profesională. În speța privind malpraxis medical, instanța a concluzionat că medicul nu a comis nicio faptă ilicită, iar complicația (fistula recto-vaginală) a fost o consecință a condițiilor medicale preexistente ale reclamantei, nu a unei culpe medicale.

6. Ce despăgubiri se pot solicita în caz de malpraxis medical?

În caz de malpraxis medical, se pot solicita daune materiale (pentru costurile tratamentelor) și daune morale (pentru suferințele fizice și emoționale). Reclamanta din speță a cerut 8.506,48 euro și 2.545,8 lei ca daune materiale și 200.000 euro ca daune morale, însă cererea a fost respinsă, întrucât nu s-a dovedit culpa medicală.

7. Este unitatea sanitară responsabilă pentru malpraxisul medical al unui medic angajat?

Conform art. 655 din Legea nr. 95/2006, unitățile sanitare răspund solidar cu personalul medical angajat pentru prejudiciile cauzate în activitatea medicală. În speța analizată, Spitalul Clinic de Urgență a fost pârât, dar, deoarece medicul nu a fost găsit vinovat de malpraxis medical, nici spitalul nu a fost responsabilizat.

8. Ce este o fistulă recto-vaginală și cum poate apărea în contextul unei nașteri?

O fistulă recto-vaginală este o comunicare anormală între rect și vagin, care poate apărea ca o complicație a traumatismelor din timpul nașterii, cum ar fi rupturile perineale sau epiziotomia. În cazul de malpraxis medical analizat, fistula a fost atribuită factorilor predispozanți ai reclamantei (istoric de avorturi și conizație), nu unei erori în efectuarea epiziotomiei, conform expertizei.

9. Ce consecințe procesuale are pierderea unui proces de malpraxis medical?

Pierderea unui proces de malpraxis medical poate implica obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, conform art. 453 Cod procedură civilă. În speță, reclamanta a fost obligată să plătească 15.000 lei către medic, 2.000 lei și 3.000 lei către cei doi asigurători, sume reduse de instanță pentru a fi proporționale cu complexitatea cauzei.

10. Ce drepturi de apel are o parte într-un proces de malpraxis medical?

Într-un proces de malpraxis medical, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 466 Cod procedură civilă. În speța prezentată, instanța a menționat că părțile au dreptul de a face apel la Judecătoria Cluj-Napoca, oferind astfel posibilitatea revizuirii soluției.

Conținut integral hotărâre

Hotarâre nr. 110/2023 din 09.01.2023, cod RJ 9893g7372 (https://rejust.ro/juris/9893g7372)

R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ####-######
SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. #####/211/2019
Prezentul document se află sub incidența Regulamentului U.E. nr. 2016/679

SENTINŢA CIVILĂ NR. ###/2023
Şedinţa publică din data de 09 ianuarie 2023
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE ######## #####
GREFIER ###### #######

Pe rol se află pronunţarea hotărârii în cauza litigii cu profesioniştii privind pe reclamanta ##### ###### #######, pe pârâţii ####### ######, SPITALUL CLINIC ######## DE URGENŢĂ ####-###### şi pe chematele în garanţie ########## ## ######### ##### ######### S.A. şi ########## ## ######### ########### ####### ####### S.A., având ca obiect pretenţii.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 28.11.2022, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea pentru 14.12.2022, 23.12.2022, iar apoi, pentru data de astăzi, 09.01.2023.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####-###### la data de 30.12.2019, sub nr. #####/211/2019, reclamanta ##### ###### #######, în contradictoriu cu pârâţii ####### ###### şi SPITALUL CLINIC ######## DE URGENŢĂ ####-###### a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate existența în cauză a culpei medicale în sarcina pârâților de rând 1 şi 2, obligarea pârâţilor în solidar la plata sumei de 8.506,48 euro și 2.545,8 lei cu titlu de daune materiale precum şi a sumei de 200.000 euro cu titlu de daune morale, pentru prejudiciul care i-a fost cauzat prin această culpă medicală, obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că în fapt, în luna iulie 2016 a descoperit minunata veste de a fi însărcinată, după 10 ani de investigații și așteptări şi că a mers pentru prima monitorizare și consultare medicală la clinica privată Gynia – doctor #######, căruia i-a specificat faptul că a avut în urma cu 10 ani o sarcină care s-a oprit din evoluţie la a vârsta gestațională avansată, 6 luni, drept pentru care domnul doctor i-a instituit tratament anticoagulant Aspenter 0,75 mg/zi și trimitere pentru teste genetice de trombofilie.
De asemenea, reclamanta a arătat că a decis împreună cu soţul său ca le-ar fi mai confortabil financiar, raportat la posibilitățite lor financiare, să caute în continuare pentru monitorizarea și sprijinul sarcinii, un medic din sistemul medical de stat și că astfel, s-au adresat domnului doctor ####### ######.

A mai arătat reclamanta că i-a specificat domnului doctor ####### ###### nefericita pierdere a sarcinii de 6 luni, teama sa pentru a nu fi niciun risc asupra sarcinii actuale, rezultatele analizelor de trombofilie, tratamentul cu anticoagulant pe care i l-a prescris medicul anterior, însă domnul doctor ####### a asigurat-ă că această sarcină evoluează bine, întrerupându-i și tratamentul cu anticoagulant.

A arătat reclamanta că a continuat monitorizările sub supravegherea domnului doctor ####### ###### şi toţi ceilalţi paşi care au fost necesari a fi urmaţi în timpul perioadei de sarcină, ultimul control fiind făcut la data de 24 februarie 2017. A menţionat reclamanta că nu a fost informată să fie vreo neregulă cu fătul sau cu cursul firesc al sarcinii, cu ocazia acestei monitorizări, însă, cu toate acestea, acesta a fost ultimul control, ultima monitorizare, deoarece la data de 04.03.2017 a născut prematur, la data de 4 martie 2017 a avut o naştere spontană, fiind lăsată să nască pe cale naturală şi dând naştere unui făt de sex feminin, prematur, care cântărea 1890 grame şi avea 41 centimetri.
A precizat reclamanta că în prezent are dubii majore asupra oportunităţii unei naşteri pe cale naturală în situaţia sa.
Reclamanta a menţionat că nașterea a avut loc la Clinica de ginecologie „####### ######” – Secţia Obstetrică Ginecologie III, fiind condusă de către domnul doctor ####### ######.

De asemenea, reclamanta a arătat că, cu ocazia procesului fiziologic al nașterii, i s-a efectuat o epiziotomie de către domnul doctor ####### ###### şi că nu i s-au explicat motivele luării deciziei de efectuare a unei epiziotomi, în condițiile în care a născut prematur, un făt mic, de doar 1890 game și 41 de centimetri.
Totodată, reclamanta a arătat că, după naştere, fiind încă internată la Secţia de Obstetrică Ginecologie III, a anunțat asistenta şi medici de gardă ca lohiile aveau un aspect și miros neplăcut şi că, urmare a acestei constatări, am fost consultată, însă doar după câteva zile de la data la care a semnalat aceste aspecte, de către domnul doctor ####### ######, care i-a spus că este prezentă o fistulă recto-vaginală.
A menţionat reclamanta că a doua zi s-a luat legătura la Clinica Chirurgie Generală 1 cu domnul profesor doctor ##### ##########, care a şi consultat-o și a decis efectuarea unei intervenţii chirurgicale, care a fost efectuată de către domnul profesor doctor ##### ########## în data de 23 martie 2017, iar apoi, în data 27 martie 2017 a fost transferată din nou la Clinica de ginecologie „####### ######” – Secţia de Obstetrică Ginecologie III, operaţia fiind fără succes, fistula recto-vaginală neînchizându-se.

Reclamanta a precizat că ulterior a urmat un adevărat calvar pentru ea, deoarece a mai suferit un număr de 7 intervenții chirurgicale (în țară) pentru a remedia și pentru a închide acea fistulă recto-vaginală, fiind supusă inclusiv unei intervenții de colostomă, pentru a evita apariţia unei stări septice, intervenţie extrem de traumatizantă.
De asemenea, reclamanta a arătat că, deoarece intervențiile chirurgicale pe care le-a suferit nu au putut remedia fistula, era într-o situaţie disperată, starea sa de sănătate fiind aceeași, fistula recto-vaginală neînchizându-se, creându-i un disconfort inimaginabil şi mai mult, îi punea în pericol grav sănătatea și chiar viața, situația putând evalua nefavorabil sub forma unei septicemii care să îi fie fatală, din cauza materiilor fecale care se eliminau direct prin vagin şi că astfel, s-a văzut nevoită să se adreseze unei unități medicale din afara ţării, respectiv unei clinici medicale din ######, unde, după o evaluare minuțioasă s-a decis efectuarea unei noi intervenţii chirurgicale, de către o echipă mixtă de medici: ginecolog, chirurg şi plastician, care au reușit închiderea aproape în totalitate a fistulei recto-vaginale, după mai multe intervenții şi proceduri medicale pe care le-a urmat.

A menţionat reclamanta că situaţia sa medicală nu este finalizată şi că va trebui să se prezinte în continuare la controale ulterioare, pentru a se verifica evoluția stării sale de sănătate, cu speranța de a nu mai fi nevoie de noi intervenții chirurgicale.
A mai menţionat reclamanta că a trăit un adevărat calvar mai bine de 2 ani de zile, din cauza acestei fistule recto-vaginale rezultate în urma epiziotomiei care i-a fost efectuată la momentul nașterii și care a fost efectuată într-un mod greșit, în aprecierea sa. Totodată, reclamanta a arătat că a fost nevoită să cheltuie sume importante de bani pentru a trata fistula recto-vaginală, care i-a fost cauzată odată cu nașterea fiicei sale.
Reclamanta a precizat că în cauză există o eroare medicală, așa cum este ea definită de art. 642 din Legea nr. 95/2006.

Reclamanta a mai menţionat că faptul (eroarea medicală) generator al problemelor sale de sănătate şi a multiplelor intervenţii chirurgicale pe care le-a suferit ulterior, apreciază că este atât diagnosticul greșit pus de către pârâtul de rând 1 cu ocazia ultimului consult, în cadrul căruia nu s-a constatat că ar exista nereguli în evoluţia sarcinii, mai apoi alegerea greșită de către pârâtul de rând 1 a procedurilor la care a fost supusă, fiind lăsată să nască pe cale naturală, deși era o sarcină cu risc și o naștere prematură, dar nu în ultimul rând, probabil mai culpabil este modul în care i-a fost efectuată intervenția de epiziotomie, în urma căreia a rezultat fistula recto-vaginală.

A mai arătată reclamanta că în aprecierea sa, în cauză există o evidentă eroare medicală, pentru a cărei remediere a fost nevoită să urmeze un tratament, intervenţii chirurgicale şi internări repetate pe o durata de 2 ani și jumătate, tratamente costisitoare şi traumatizante, care i-au cauzat, atât un prejudiciu moral, cât și unul material, a căror reparare o solicită prin prezenta cerere de chemare în judecată.

De asemenea, reclamanta a arătat că există un evident raport de cauzalitate între fapta de malpraxis şi prejudiciile de ordin moral şi material pe care le-a suferit, deoarece în situaţia unei evaluări corecte a sarcinii sale sub toate aspectele şi a efectuării în mod corect a intervenţiei de epiziotomie, fistula recto-vaginală nu a fost prezentă.
A mai menţionat reclamanta că, potrivit dispoziţiilor art. 655 alin. (1) al Legii nr. 95/2006, pârâta de rând 2 este, de asemenea, responsabilă în calitate de unitate sanitară furnizoare de servicii medicale, în solidar cu pârâtul de rând 1, care la acea dată era angajat a acestei unităţi medicale.

De asemenea, a subliniat reclamanta că în tot acest timp i-a fost afectă grav starea de sănătate, de familie, precum și capacitatea de a munci şi că tot tratamentul pe care l-a urmat în decursul a peste 2 ani, constând atât în intervențiile chirurgicale, cât și tratamente medicamentoase, pentru remedierea stării sale de sănătate grav afectate de fistula recto-vaginală rezultată ca urmare a unei epiziotomi greşit efectuate a fost extrem de costisitor şi extrem de traumatizant pentru ea.
Reclamanta a mai menţionat că se consideră a fi victima unui act de malpraxis, care i-a produs, atât un prejudiciu material, cât şi unul moral.
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1357, 1373 Cod civil, Legea nr. 95/2006.
În probaţiune, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul, proba testimonială, proba cu expertiza medico-legală.
Reclamanta a anexat înscrisuri.

Legal citat, pârâtul ####### ###### a depus întâmpinare şi cerere de chemare în garanţie, la data de 03.03.2020 (filele 82-106 Vol. I), prin care a solicitat, pe fondul cauzei, respingerea acțiunii formulate, ca inadmisibilă în ceea ce privește petitul nr. 1 și ca neîntemeiată și nefondată, în ceea ce privește petitul nr. 2 şi de asemenea, introducerea în cauză în calitate de chemat în garanție în conformitate cu art. 72 și urm. din Codul de procedură civilă a Societății de ######### ##### ######### S.A. și obligarea acesteia la plata despăgubirilor solicitate de reclamantă, în limita stabilită prin polița de asigurare, în cazul în care va cădea în pretenții în prezentul dosar, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în ceea ce privește primul petit al acțiunii, pârâtul a solicitat respingerea acestuia, ca inadmisibil, faţă de prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă. A menţionat că, culpa medicală nu reprezintă un drept, acţiunea fiind inadmisibilă din acest punct de vedere şi că reclamanta are la îndemână o acţiune în realizarea dreptului, respectiv, acţiunea în pretenţii, care, de altfel, face obiectul petitului nr. 2 a cererii de chemare în judecată, primul petit fiind şi din acest punct de vedere inadmisibil.
În ceea ce priveşte petitul 2 al acţiunii, pârâtul a menţionat că deşi reclamanta face referire la un prejudiciu cauzat printr-o culpă medicală, din redactarea acţiunii rezultă că aceasta se referă la un prejudiciu produs printr-o faptă ilicită în cursul diagnosticului şi tratamentului medical efectuat şi că nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale în ceea ce priveşte conduita sa profesională.
Pârâtul a prezentat apărările sale faţă de fiecare faptă ilicită invocată de reclamantă şi a explicitat contextul în care a fost abordată conduita medicală faţă de aceasta, astfel cum a menţionat.

În temeiul prevederilor art. 72 din Codul de procedură civilă, pârâtul ####### ###### a solicitat introducerea în cauză a asigurătorului ##### ######### S.A.
A menţionat pârâtul că la data de 28.11.2016, a încheiat la ##### ######### S.A. polița de asigurare de răspundere civilă, identificată prin seria RC numărul 0395418, pe o perioadă de un an de zile, respectiv, 01.01.2017 – 31.12.2017, valabilă în perioada 04.03.2017-07.04.2017, în care a avut loc internarea pacientei ##### ######-####### la Spitalul Clinic ######## de Urgență ####-######, poliţă în temeiul căreia asigurătorul este dator să achite eventualele daune solicitate de persoanele care au suferit prejudicii decurgând din practica sa medicală.
Pârâtul a mai arătat că polița de asigurare acoperă toate prejudiciile cauzate terților în cadrul desfășurării activității de prestare de servicii medicale până la limita de 31.000 de euro pe eveniment și cu respectarea sublimitei de 20% pentru daune morale, solicitând ca în cazul în care instanţa va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, să fie obligat asigurătorul la plata daunelor materiale și morale până la limitele prevăzute în cadrul poliței de asigurare.
În drept, pârâtul ####### ###### a invocat prevederile din Legea 95/2006, art. 1349 și următoarele din Codul de procedură civilă.
În probaţiune, pârâtul ####### ###### a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu expertiza medico-legală, proba testimonială.
Pârâtul ####### ###### a anexat înscrisuri.
Legal citat, pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgenţă #### a depus întâmpinare şi cerere de chemare în garanţie, la data de 04.03.2020 (filele 103-121 Vol. II), prin care a solicitat, pe fondul cauzei, în principal, respingerea acțiunii formulate, ca inadmisibilă în ceea ce privește petitul nr. 1 și ca neîntemeiată și nefondată, în ceea ce privește petitul nr. 2, iar, în subsidiar, în cazul în care instanţa apreciază că sunt întrunite elementele privind răspunderea civilă delictuală, reducerea cuantumului daunelor morale pretinse de reclamantă.

De asemenea, pârâtul a solicitat introducerea în cauză în calitate de chemat în garanție în conformitate cu art. 72 și urm. din Codul de procedură civilă a Societății de ######### ####### ####### S.A. și obligarea acesteia la plata despăgubirilor solicitate de reclamantă, în limita stabilită prin polița de asigurare, în cazul în care va cădea în pretenții în prezentul dosar, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în ceea ce privește primul petit al acțiunii, pârâtul a solicitat respingerea acestuia, ca inadmisibil, faţă de prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă. A menţionat că, culpa medicală nu reprezintă un drept, acţiunea fiind inadmisibilă din acest punct de vedere şi că reclamanta are la îndemână o acţiune în realizarea dreptului, respectiv, acţiunea în pretenţii, care, de altfel, face obiectul petitului nr. 2 a cererii de chemare în judecată, primul petit fiind şi din acest punct de vedere inadmisibil.
În ceea ce priveşte petitul 2 al acţiunii, pârâtul a menţionat că deşi reclamanta face referire la un prejudiciu cauzat printr-o culpă medicală, din redactarea acţiunii rezultă că aceasta se referă la un prejudiciu produs printr-o faptă ilicită a angajatului său, domnul doctor ####### ######, în cursul diagnosticului şi tratamentului medical efectuat şi că nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale în ceea ce priveşte conduita profesională a acestuia.
A mai arătat pârâtul că din modul de redactare a acţiunii se concluzionează că reclamanta a solicitat obligarea sa la plata despăgubirilor în temeiul răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, invocând în acest sens art. 655 alin. (1) a Legii nr. 95/2006, întrucât domnul doctor ####### ###### este angajatul spitalului.
Pârâtul a prezentat apărările sale faţă de fiecare faptă ilicită invocată de reclamantă şi a explicitat contextul în care a fost abordată conduita medicală faţă de aceasta, astfel cum a menţionat.
În temeiul prevederilor art. 72 din Codul de procedură civilă, pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgenţă #### a solicitat introducerea în cauză a asigurătorului Societatea de ######### ####### ####### S.A.

A menţionat pârâtul că la data de 29.12.2016, a încheiat la Societatea de ######### ####### ####### S.A. polița de asigurare de răspundere civilă faţă de terţi, identificată prin numărul MA###########, pe o perioadă de un an de zile, respectiv, 01.01.2017 – 31.12.2017, valabilă în perioada 04.03.2017-07.04.2017, în care a avut loc internarea pacientei ##### ######-####### la Spitalul Clinic ######## de Urgență ####-######, poliţă în temeiul căreia asigurătorul este dator să achite eventualele daune solicitate de persoanele care au suferit prejudicii, inclusiv privind vătămarea corporală a unei persoane aflate sub tratament survenit din cauza şi în cursul exercitării atribuţiilor de serviciu al personalului medical angajat/ personalului auxiliar.
Pârâtul a mai arătat că polița de asigurare acoperă toate prejudiciile cauzate terților în cadrul desfășurării activității de prestare de servicii medicale, cazurile de răspundere civilă a furnizorilor de servicii medicale, materiale sanitare, aparatură, dispozitive medicale şi medicamente, fiind prevăzute de Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, până la limita de 500.000 euro pe eveniment, solicitând ca în cazul în care instanţa va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, să fie obligat asigurătorul la plata daunelor materiale și morale.

În drept, pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgenţă #### a invocat prevederile din Legea 95/2006, art. 1349 și următoarele din Codul de procedură civilă.
În probaţiune, pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgenţă #### a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu expertiza medico-legală.
Pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgenţă #### a anexat copie poliţă de asigurare.
La data de 13.03.2020 pârâtul ####### ###### a depus la dosar precizare (fila 130 Vol. II) prin care a indicat obiectul cererii de chemare în garanţie, respectiv, 31.000 euro.
Legal citată, chemata în garanţie Societatea de ######### ####### ####### S.A. a depus întâmpinare la data de 27.04.2020 (filele 137-145 Vol. II), prin care, în ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie, a invocat excepţia netimbrării cererii de chemare în garanție, excepția lipsei calității procesual pasive raportat de faptele medicale reclamate, excepția lipsei calității procesuale pasive a Euroins #### cu privire la daunele morale solicitate de reclamantă, iar pe cale de consecinţă, respingerea în principiu ca inadmisibilă a cererii de chemare în garanție.

Relativ la cererea de chemare în judecată, chemata în garanţie Societatea de ######### ####### ####### S.A., pe cale de excepţie, a invocat excepţia insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității procesual pasive a EUROINS ####, excepţia inadmisibilităţii petitului 1 din cererea de chemare în judecată în baza art. 35 din Codul de procedură civilă.

Pe fondul cauzei, chemata în garanţie Societatea de ######### ####### ####### S.A. a solicitat, în principal, respingerea, ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată şi pe cale de consecinţă, respingerea cererii de chemare în garanţie ca rămasă fără obiect şi în subsidiar, admiterea în parte a cererii de chemare în judecată doar în măsura dovedirii îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale şi admiterea cererii de chemare în garanţie formulată de pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgenţă #### şi obligarea sa, conform culpei stabilite în sarcina asiguratului său, respectiv, a Spitalului Clinic ######## de Urgenţă ####.

Cu cheltuieli de judecată.

În drept, chemata în garanţie Societatea de ######### ####### ####### S.A. a invocat textele de lege din întâmpinare.
În probaţiune, chemata în garanţie Societatea de ######### ####### ####### S.A. a solicitat proba cu înscrisuri, acvirarea şi/ sau verificarea în sistemul Ecris a dosarului nr. ####/211/2018 al Judecătoriei ####-######, proba cu expertiza medico-legală.
Chemata în garanţie Societatea de ######### ####### ####### S.A. a anexat înscrisuri.
Legal citată, chemata în garanţie ##### ######### S.A. a depus întâmpinare la data de 06.07.2020 (fila 187 Vol. II), prin care a susţinut că cererea de chemare în garanţie nu este admisibilă.
Pe fondul cauzei, cu privire la cererea de chemare în judecată, a solicitat respingerea acesteia, apreciind că exista cauza de exonerare prevăzută de art. 654 alin. 2 lit. a) din Legea 95/2006, 1351 NCPC, privind cazul fortuit, nu există culpă medicală din partea pârâtului și nu sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii civile pentru malpraxis în sarcina acestuia. În subsidiar, în măsura în care se va dovedi îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtului ####### ######, a solicitat admiterea în parte, raportat la gradul culpei acestuia și la prejudiciul efectiv suferit de către reclamantă.
Pe fondul cauzei, cu privire la cererea de chemare în garanţie, a solicitat, în principal, respingerea acesteia ca urmare a respingerii cererii de chemare în judecată, iar în subsidiar, în situația în care se va dovedi existența unei culpe medicale, a solicitat să se aibă în vedere că potrivit contractului de asigurare limita de răspundere profesională pe un eveniment este de 31.000 euro daune materiale si 12.400 euro daune morale.
În drept, chemata în garanţie ##### ######### S.A. a invocat art. 72 şi urm. din Codul de procedură civilă.
În probaţiune, chemata în garanţie ##### ######### S.A. a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu expertiza medico-legală.
Chemata în garanţie ##### ######### S.A. a anexat înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 27.07.2020 instanţa a respins, ca neîntemeiată, excepţia nelegalei timbrări a cererii de chemare în judecată, invocată de către ########## ## ######### ########### ####### ####### S.A., a respins, ca neîntemeiată, excepţia nelegalei timbrări a cererii de chemare în garanţie formulate de către pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgenţă ####-###### invocată de către ########## ## ######### ########### ####### ####### S.A., a încuviinţat în principiu ambele cereri de chemare în garanţie, atât cea formulată de către pârâtul ####### împotriva asiguratorului Uniqa Asigurări, cât şi cea formulată de către pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgenţă ####-###### împotriva asiguratorului Euroins, a dispus recalificarea în apărare de fond a excepţiei inadmisibilităţii petitului nr. 1 din cererea de chemare în judecată, invocate, atât de către pârâtul #######, cât şi de chemata în garanţie Euroins, prin întâmpinări, a dispus unirea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocate de către Euroins, sub toate aspectele invocate în susţinerea acestei excepţii, cu fondul cererii de chemare în garanţie.
În cauză instanţa a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul, proba testimonială, proba cu expertiza medico-legală.
Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:
În fapt, reclamanta a aflat minunata veste de a fi însărcinată în luna iulie 2016, motiv pentru care a decis ca sarcina să-i fie monitorizată și să primească consultare medicală din partea unui medic din sistemul medical de stat, respectiv din partea pârâtului doctorul ####### ######.
La data de 04.03.2017, ora 22.50 reclamanta s-a prezentat la camera de gardă Spitalul Clinic ######## ####-###### — secția Obstetrică – Ginecologie, fiind informată de către echipa de gardă cu privire la actul nașterii, semnând consimțământul informat, unde a confirmat că a primit date referitoare la diagnostic, prognostic, intervențiile și strategia terapeutică posibilă. După un interval de 20 de minute, reclamanta a prezentat dilatare completă, și întrucât nu au existat elemente care să impună nașterea prin operație cezariană, s-au desfășurat procedurile medicale pentru nașterea pe cale vaginală, iar după o perioada de expulzie, care a durat 10 minute, la ora 23.50 reclamanta a născut o fetiță.

Aşa cum rezultă din Foaia de Observație Clinică Generală nr. F.O. întocmită de Spitalul Clinic ######## ####-###### — secția Obstetrică – Ginecologie III rezultă că reclamanta a fost internată în perioada 04.03.2017 — 07.04.2017, cu următoarele : „Diagonstic la internare: 111G IP SS 33A, bazin osos eutocic, făt viu unic, asezare longitudinală, prezentație craniană aplicată OIS, membrane rupte, travaliu declanșat. Diagnostic principal la externare: lăuză ziua 34 după naștere înainte de termen pe cale vaginală. Hemoragie în perioada III. Diagnostice secundare la externare: naștere înainte de termen. Ruptură vaginală. Născut viu unic. Îngrijiri postpartum. Control Bumm. Istoric de intervenții chirurgicale înainte de termen. Intervenții chirurgicale: naștere spontană din prezentație craniană, control Bumm, ruptură perete vaginal drept/sutură, epiziotomie/rafie. Antecedente personale fiziologice: UM 17.07.2016, 2 sarcini anterioare, 2 avorturi spontane. Conizație în 2010. (…)Parametrii lăuziei în limite normale.”
Din Biletul de Ieșire/Scrisoarea Medicală nr. F.O. 340805 eliberat de Spitalul Clinic ######## de Urgentă ####-###### — Secția Ginecologie III rezultă că reclamanta măscut prematur la data de 04.03.2017 iar la aproximativ 5 zile după naștere a prezintat modificari de aspect si cantitate a lohiilor și s-a inițiat tratament antibiotic cu evolutie usor favorabila si stare generala buna, afebrila, cu mențiunea că se supicioneaza o fistula recto-vaginala, motiv pentru care s-a luat legatura cu Clinica Chirurgie I (Prof. Dr. ##### C.) în vederea consultului chirurgical și a conduitei terapeutice de specialitate. La Clinica Chirurgie I i s-a efectuat consultul chirurgical confirmându-se diagnosticul de fistulă recto-vaginală, motiv pentru care s-a intervenit chirurgical conform protocolului operator 779/23.03.2017, cu evoluție favorabilă. În data de 24.03.2017 reclamanta s-a transferat la Spitalul Clinic ######## de Urgentă ####-###### pentru supravegherea evoluției postoperatorii și a lăuziei.

În 31.03.2017 s-a constatat prezența unor secretii de culoare galben maroniu la nivelul comisurii vulvare posterioare și la nivelul introitului, în cantitate mica-medie, i s-a prelevat secretie vaginala pentru examen bacteriologic-antibiograma, iar sub tratament antibiotic evolutia a fost usor favorabil, motiv pentru care reclamanta s-a externat în urma acordului favorabil pentru externarea sugarului de la sectia de Neonatologie cu stare generala buna, și cu mențiunea de consult chirurgical de specialitate pentru fistula recto-vaginala operată peste o săptamană.

Din Biletul de Ieșire/Scrisoarea Medicală nr. F.O. 21828 eliberat de Spitalul Clinic ######## de Urgență ####-###### — secția Chirurgie I rezultă că reclamanta a fost internată în perioada 18.07.2017- 27.07.2017 cu următoarele: “ Diagnostic principal: Fistula rectovaginala. Interventii chirurgicale: 20.07.2017 (…) ######## in varsta de 32 ani, fara antecedente personale patologice semnificative, se prezintă pentru tratament de specialitate al unei fistule recto-vaginale aparute post-epiziotomie. Boala actuală a debutat la naștere pe cale naturală post-epiziotomie si ruptura de perete vaginal posterior care se suturează de prima intenție. (…). Dupa o adecvata pregatire preoperatorie se intervine chirurgical in AR (Dr. ##########) conform P.O.2127/20.07.2017 practicandu-se dilatatie anala si cura fistulei prin lambou miosubcutanat de avansare.Postoperator evolutia este favorabila sub tratament antibiotic, antisecretor, anticoagulant, antipiretic, antispastic,antiemetic si antialgic.Se decide externarea pacientei cu stare generala buna, (…); revine la control la o luna postoperator conform programarii.”

Potrivit Biletul de Ieșire/Scrisoarea Medicali nr. F.O. 21967 eliberat de Spitalul Clinic ######## de Urgentă ####-###### — secția Chirurgie Generală I rezultă că reclamanta a fost internată în perioada 02.08.2017 — 03.08.2017 cu diagnostic principal fistulă recto-vaginală recidivată, motiv pentru care a fost supusă unei noi intervenții chirurgicale in AR (Dr. ##########) conform P.O.2264/02.08.2017, evoluția postoperator a fost lent favorabila, motiv pentru care s-a decis externarea.

Din Foaia de Observație nr. 28774 întocmită de Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie — secția Chirurgie Generală II rezultă că reclamanta a fost internată în perioada 11.10.2017 — 16.10.2017, s-a intervit chirurgical laparoscopic în data de 12.10.2017 sub anestezie generala, s-a practicat sigmoidostomia pe bagheta, pacienta externându-se în stare vindecata chirurgical, cu o stare generala bună.

Din Biletul de Ieșire/Scrisoarea Medicală nr. F.O. 35681 eliberat de Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie — secția Chirurgie generală II a rezultat că reclamnata a fost internată în perioada 11.12.2017 — 18.12.2017, s-a intervenit chirurgical laparoscopic sub rahianestezie în data de 13.12.2017, pacienta externându-se în stare ameliorata chirurgical cu o stare generală bună.

De asemenea, din Biletul de Ieșire/Scrisoarea Medicală nr. F.O. 341254 eliberat de către Spitalul Clinic ######## de Urgentă ####-###### — secția Ginecologie III rezultă că reclamanta a fost internată în perioada 02.04.2018 — 05.04.2018, prezentându-se pentru cură chirurgicală a fistulei, motiv pentru care s-a intervit chirurgical în data de 03.04.2018, evoluția postoperatorie fiind favorabilă sub tratament antibiotic, externându-se cu stare generală bună.

Potrivit înscrisurilor medicale emise de către autoritățile medicale din ######, respectiv potrivit raportului Proctologic întocmit de Centrul Proctologic ###### – dr. ###### ####### rezultă că reclamantei, în urma consultului din data de 18.09.2018, i s-a confirmat existența unei fistule recto-vaginale, motiv pentru care s-a intervenit chirurgical la data de 26.09.2018.

Din Scrisoarea Medicală întocmită de către Șef Lucrări Dr. ###### ###### în data de 13.07.2021 a rezultat că din punct de vedere al fistulei rectovaginale aceasta este vindecată chirurgical.

Reclamanta prin prezenta cerere de chemare în judecată a susţinut existența unui malpraxis în sarcina pârâtului ####### ######, repectiv fapta ilicită constând în întreruperea tratamentului cu anticoagulant pe perioada sarcinii, fapta ilicită de a fi pus un diagnostic greșit cu ocazia ultimului consult ginecologic în cadrul căruia nu ar fi constatat că ar fi nereguli în evoluția sarcinii, fapta ilicită constând în alegerea greșită a procedurilor medicale fiind lăsată să nască pe cale naturală precum și fapa ilicită de a efectua în mod incorect intervenția de epiziotomie rezultând o fistulă recto-vaginală.

În drept, potrivit art. 1373 C.civ. : “(1) Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate. (2) #### comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea şi controlul asupra celui care îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în interesul său ori al altuia.”

Conform art. 1357 C.civ. : “(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă ”.

Potrivit dispoziţiilor art. 655 coroborat cu art. 166 din Legea nr. 95/2006: „ Art. 655 (1) Unităţile sanitare publice sau private, în calitate de furnizori de servicii medicale, răspund civil, potrivit dreptului comun, pentru prejudiciile produse în activitatea de prevenţie, diagnostic sau tratament, în situaţia în care acestea sunt consecinţa: a) infecţiilor nosocomiale, cu excepţia cazului când se dovedeşte o cauză externă ce nu a putut fi controlată de către instituţie; b) defectelor cunoscute ale dispozitivelor şi aparaturii medicale folosite în mod abuziv, fără a fi reparate; c) folosirii materialelor sanitare, dispozitivelor medicale, substanţelor medicamentoase şi sanitare, după expirarea perioadei de garanţie sau a termenului de valabilitate a acestora, după caz; d) acceptării de echipamente şi dispozitive medicale, materiale sanitare, substanţe medicamentoase şi sanitare de la furnizori, fără asigurarea prevăzută de lege, precum şi subcontractarea de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fără asigurare de răspundere civilă în domeniul medical. (2) Unităţile prevăzute la alin. (1) răspund în condiţiile legii civile pentru prejudiciile produse de personalul medical angajat, în solidar cu acesta. Art. 166 (1) Spitalul asigură condiţii de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. (2) Spitalul răspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nosocomiale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor ”.
Reglementând răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, din textul prevăzut de art. 1357 C.civ., citat mai sus, este unanim acceptat că se desprind, ca şi condiţii ale angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, următoarele: a) existenţa unei fapte ilicite; b) săvârşite cu vinovăţie; c) care să fi provocat un prejudiciu; d) între faptă şi prejudiciu existând o legătură de cauzalitate.

Potrivit art. 642 alin. 1 lit. a şi b din Legea nr 95/2006, personalul medical este medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical şi moaşa care acordă servicii medicale, iar malpraxisul este definit ca fiind eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice.

Din analiza coroborată a probelor administrate în dosar (înscrisuri, interogatoriu, declarații martori, raport și supliment de expertiză medico-legală), pentru considerentele ce vor urma, instanţa va respinge acţiunea reclamantei ca neîntemeiată, întrucât nu sunt întrunite condiţiile privind existenta faptei ilicite a pârâtului doctor ####### ###### şi, subsecvent, a comitentului său, pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgență ####-######, precum şi a vinovăţiei acestora, nemaimpunându-se analiza celorlalte condiţii ale răspunderii civile delictuale, întrucât cele patru condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ.

Din raportul de expertiză medico-legală nr.1813/II/f/4 din data de 14.09.2021, filele 114-122 vol.V, efectuat de Institutul de Medicina Legala #### ######, rezultă că în ceea ce privește tratamentul anticoagulant pe parcursul sarcinii, conform protocolului, la pacientele diagnosticate cu trombofllie, fără episoade trombembolice în istoric, nu se impune tratament profilact anticoagulant. Din actele medicale existente la dosarul cauzei nu se consemnează diagnosticul de trombofilie si nici tratamentul și recomandările pentru această patologie. De asemenea nu se poate stabili o legătură între prezența presupusei trombofilii și travaliul declanșat spontan. În documentele medicale puse la dispoziție nu se regăsește niciun act medical din data de 24 februarie 2017 din care să reiasă simptome și semne sugestive pentru o posibilă iminență de naștere prematură. Totodată, din documentele medicale puse la dispoziție nu rezultă nicio patologie care să constituie indicație absolută pentru operația cezariană. În cazul nașterii premature epiziotomia se recomandă pentru a scurta timpul de delivrență al fătului, cât și de a reduce riscul de traumă la nivelul extremității cefalice, fiind demonstrat faptul că nou-născuții prematuri necesită îngrijiri medicale în cel mai scurt timp posibil. În cazul de față a existat recomandare certa pentru epiziotomie.

S-a mai concluzionat că, potrivit datelor din literatură fistula recto-vaginală apare cel mai frecvent ca o complicație în urma unor traumatisme produse în timpul nașterii cum ar fi rupturi perineale sau post epiziotomie. Din datele de literatură rezultă că principalii factori care pot determina fistulă rectovaginală sunt: traumele survenite în timpul nașterii vaginale, boală Crohn sau altă patologie inflamatorie la nivelul intestinelor, radioterapie sau patologie malignă la nivelul regiunii pelvine sau complicații secundare intervențiilor chirurgicale în zona pelvină (a se vedea cele doua avorturi spontane din antecedentele pacientei, nedocumentate medical).

Fistula recto-vaginală s-ar fi putut produce în urma epiziotomiei corect efectuate, în prezența unui teren susceptibil al pacientei care a favorizat dezvoltarea acestei patologii.
Mai mult, s-a arătat că din documentele medicale rezultă că epiziotomia, respectiv epiziorafia au fost corect efectuate, fistula recto-vaginală nefiind rezultatul unei erori medicale. Conform documentelor medicale puse la dispoziție, conduita medicală a fost una corectă, cu respectarea protocoalelor medicale terapeutice în vigoare.

Totodată, s-a mai arătat că, având în vedere localizarea traiectului fistulos și anume la nivelul vaginului și rectului, aceste două componente nu sunt sterile, fiind colonizate de bacterii saprofite prezente în mod fiziologic, îngreunând considerabil procesele de vindecare ale leziunilor de la acest nivel. În plus, sa arătat că în cazul reclamantei a contribuit și terenul susceptibil al acesteia, cazul fiind depășit terapeutic în raport cu metodele stiintifice actuale la nivel mondial. Fistula recto-vaginală nu afectează fertilitatea reclamantei, însă poate contraindica nașterea pe cale vaginală, recomandându-se pe viitor intervenția cezariană. S-a învederat că, în cazul reclamantei, conduita medicală a fost una corectă și după diagnosticul fistulei, respectându-se normele medicale terapeutice în vigoare.

De asemenea, s-a concluzionat că nu există elemente care să sugereze malpraxis în cazul de față, manoperele medicale diagnostice și terapeutice fiind efectuate în concordanță cu normele și protocoalele medicale în vigoare, în limitele stiintelor medicale actuale.
Din suplimentul nr.1813/II/f/4 din data de 15.04.2022 la raportul de expertiza medico- legală nr.1813/II/f/4 filele 181-184 vol.V, efectuat de Institutul de Medicina Legala #### ######, rezultă că efectuarea epiziotomiei a fost o decizie corectă raportat la condiția fătului (naștere prematură), chiar și în condițiile dimensiunile acestuia, având în vedere antecedentele personale patologice ale reclamantei (două avorturi spontane, conizație în 2010), care ar fi putut crește susceptibilitatea țesuturilor pelvine la dezvoltarea rupturilor.

S-a arătat că terenul susceptibil al reclamnatei poate fi sugerat de patologiile menționate antecedentele personale ale acesteia — avorturi spontane, conizație (intervenție efectuată în cura formelor incipiente ale cancerului de col uterin), cât și de ruptura de perete vaginal posterior. S-a menționat faptul că epiziotomia are scopul de a limita posibilitatea de producere a rupturilor vaginale în timpul nașterii, deoarece o ruptură necontrolată este mai dificil de suturat și are risc mai crescut de complicații. Cu toate acestea, chiar și în condițiile efectuării epiziotomiei și a dimensiunilor reduse ale fătului prematur s-a produs o ruptură de perete vaginal posterior. S-a învederat că în documentele medicale întocmite în cadrul internării în secția de obstetrică-ginecologie (foaie de observație și bilet de ieșire nr. 340805) nu se consemnează incidente în cursul efectuării epiziotomiei/epiziorafiei, dar se menționează ruptură de perete vaginal posterior suturată care de asemenea poate determina producerea unei fistule recto-vaginale. Totodată, s-a concluzionat că fistula recto-vaginală nu afectează capacitatea de reproducere, dar contraindică nașterea pe cale vaginală.

Concluziile raportului de expertiză au fost în sensul că nu există elemente care să sugereze malpraxis în cazul de față, manoperele medicale diagnostice și terapeutice fiind efectuate în concordanță cu normele și protocoalele medicale în vigoare, în limitele stiintelor medicale actuale.

Astfel, nu există nici faptă ilicită şi nici vinovăţie din partea pârâtului ####### ######.
În absenţa culpei profesionale a pârâtului doctor ####### ######, instanţa nu poate reţine nici culpa pârâtului Spitalul Clinic ######## de Urgență ####-######, în temeiul dispozițiilor art. 1373C.civ., motiv pentru care va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

de aceste considerente, apreciind că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru a se putea angaja răspunderea pârâților, urmează a respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Pârâții au formulat cereri de chemare în garanţie a Societății de ######### ########### ####### ####### S.A. și a Societății de ######### ##### ######### S.A. solicitând ca în ipoteza admiterii cererilor de chemare în garanţie, să se dispună obligarea chemaților în garanţie la plata sumelor solicitate prin cererea de chemare în judecată.

Potrivit art. 72 C.pr.civ, partea interesată poate să cheme în garanţie o terţă persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanţie sau în despăgubiri.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a chematului în garanţie Societatea de Asigurare Reasigurare Euroins ####### S.A invocată de către acesta prin întâmpinare, instanţa reţine că acesta nu a fost chemat în judecată ca pârât. Acesta a fost introdus în cauză ca urmare a cererii de chemare în garanţie formulată de către pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgență ####-######.

în vedere că s-a dispus respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, instanţa urmează să respingă excepţia excepția lipsei calității procesuale pasive a chematului în garanție Societatea de Asigurare Reasigurare Euroins ####### S.A, ca rămasă fără obiect şi cererile de chemare în garanţie, ca rămase fără obiect.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, se va reţine că în conformitate cu dispoziţiile art. 453 alin. 1) C.pr.civ. : “ Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată ”.

În conformitate cu dispoziţiile art. 451 alin. 1 şi 2 C.pr.civ. : “(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3) , sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului; (2) Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.”

în vedere soluţia pronunţată, în temeiul art. 453 C.pr.civ dispune obligarea reclamantei, ca urmare a culpei procesuale reţinute în sarcina sa, să plătească pârâtului ####### ######, suma de 15.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezintând onorariu de avocat, redus de către instanţă, apreciind că acesta este proporţional cu gradul de complexitate a cauzei şi munca efectiv prestată de avocat pentru asigurarea apărării în speţă.

În ceea ce priveşte solicitarea chematului în garanţie Societatea de ######### ########### ####### ####### S.A. de a se dispune acordarea cheltuielilor de judecată, urmează a dispune obligarea reclamantei, ca urmare a culpei procesuale reţinute în sarcina sa, să plătească chematului în garanţie suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, redus de către instanţă, apreciind că acesta este proporţional în raport cu actele şi activitatea apărătorului chematului în garanţie în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte solicitarea chematului în garanţie Societatea de ######### ########### ####### ####### S.A. de a se dispune acordarea cheltuielilor de judecată, urmează a dispune obligarea reclamantei, ca urmare a culpei procesuale reţinute în sarcina sa, să plătească chematului în garanţie suma de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, redus de către instanţă, apreciind că acesta este proporţional în raport cu actele şi activitatea apărătorului chematului în garanţie în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată şi precizată, de reclamanta ##### ###### #######, având CNP ############# cu domiciliul în #### ######, #### ####### #####, #### #### ## ## ########## ######### #### ## ###########, ##### Dorobanților nr.5, ####, jud.####, la Cab.Av.Popa #### ######, în contradictoriu cu pârâții ####### ###### și Spitalul Clinic ######## de Urgență ####-###### ambii cu domiciliul procesual ales ales în ####-######, ############ ##### ##### #####, ########, la Cab.Av.Cristian #####.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a chematului în garanție Societatea de Asigurare Reasigurare Euroins ####### S.A, ca rămasă fără obiect.

Respinge cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul Spitalul Clinic ######## de Urgență ####-###### în contradictoriu cu chematul în garanţie Societatea de ######### ########### ####### ####### S.A. cu sediul în Bucureşti, ###### ###### ### #, J8 Office ####, Clădirea A, Etaj 2, Sector 1, ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul ####### ###### în contradictoriu cu chematul în garanţie Societatea de ######### ##### ######### S.A. cu sediul în, Bucureşti, sector 1, #### ####### ######### ### ##, ca rămasă fără obiect.

Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâtului ####### ###### în cuantum de 15.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reduse.

Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea chematului în garanţie Societatea de ######### ########### ####### ####### S.A. în cuantum de 2.000 lei, reprezentând onorariu avocat, astfel cum a fost redus.

Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea chematului în garanţie Societatea de ######### ##### ######### S.A. în cuantum de 3.000 lei, reprezentând onorariu avocat, astfel cum a fost redus.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

de atac exercitată şi motivele invocate se înregistrează la Judecătoria ####-######.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 09.01.2023.

PREŞEDINTE, GREFIER