Majorarea salariului de bază în cadrul instituţiilor publice

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Decizia nr. 15/2024. Dosar nr. 214/1/2024

Prezentul articol analizează Decizia nr. 15 din 8 aprilie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 471 din 22 mai 2024.

Aceasta vizează interpretarea art. IV din Legea nr. 42/2020, care reglementează majorarea cu 30% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul bibliotecilor și muzeelor de importanță națională.

Chestiunea de drept supusă analizei privește aplicabilitatea acestei majorări salariale personalului militar încadrat în muzee de importanță națională, în contextul distincției juridice dintre „salariul de bază” și „solda lunară”. Articolul clarifică implicațiile juridice ale deciziei, oferind o explicație accesibilă publicului larg, dar păstrând rigoarea juridică necesară.

Obiectul dosarului

Sesizarea ÎCCJ a fost formulată de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru a lămuri dacă dispozițiile art. IV din Legea nr. 42/2020 se aplică și personalului militar din muzee de importanță națională. În speța de fond, reclamanții, cadre militare în rezervă, au solicitat acordarea majorării salariale de 30% pentru perioada 1 august 2020 – 15 mai 2021, plata dobânzii legale, actualizarea sumelor cu rata inflației și refacerea fișei de pensie. Pârâtul, o instituție publică de apărare cu caracter de muzeu de importanță națională, a contestat aplicabilitatea majorării pentru personalul militar.

Starea de fapt relevantă

Litigiul a pornit de la cererea reclamanților, foști militari încadrați într-un muzeu de importanță națională, care au invocat dreptul la majorarea salarială prevăzută de Legea nr. 42/2020. Aceasta modifică Legea-cadru nr. 153/2017, stabilind că, începând cu august 2020, salariile de bază ale personalului din muzee de importanță națională se majorează cu 30%. Reclamanții au susținut că norma se aplică întregului personal, fără distincție între personalul civil și militar. Pârâtul a argumentat că majorarea vizează doar personalul civil, beneficiind de „salariu de bază”, și nu personalul militar, remunerat prin „soldă lunară”. Tribunalul Argeș a respins cererea, iar în apel, Curtea de Apel Pitești a sesizat ÎCCJ pentru clarificarea normei.

Temeiurile legale invocate

Dispozițiile legale relevante includ:

1. Art. IV din Legea nr. 42/2020: Prevede majorarea cu 30% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din muzee de importanță națională, cu respectarea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.
2. Legea-cadru nr. 153/2017:
   • Art. 2 alin. (3): Definește personalul din sectorul bugetar, incluzând personalul militar și civil.
   • Art. 7 lit. a): Definește „salariul de bază” ca suma lunară corespunzătoare funcției și gradului pentru personalul civil.
   • Art. 7 lit. b): Definește „solda de funcție” ca suma lunară pentru personalul militar, polițiști și funcționari publici cu statut special.
   • Anexa VI, Capitolul II: Reglementează soldele personalului militar, distinct de salariile personalului civil.
3. Art. 519 din Codul de procedură civilă: Reglementează sesizarea ÎCCJ pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.
4. Legea nr. 24/2000: Normele de tehnică legislativă, relevante pentru interpretarea unitară a termenilor legali (art. 36 alin. (3), art. 37 alin. (1)).

Argumentele părților implicate

Reclamanții au susținut că art. IV din Legea nr. 42/2020 nu exclude personalul militar, menționând generic „personalul” din muzee de importanță națională. Au invocat principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, argumentând că lipsa unei distincții explicite implică aplicabilitatea normei pentru toate categoriile de personal. De asemenea, au făcut referire la Decizia ÎCCJ nr. 51/2019, care interpretează extensiv „salariul de bază” pentru polițiști, susținând o analogie cu soldele militare.

Pârâtul a argumentat că Legea nr. 42/2020 se referă exclusiv la „salariul de bază”, aplicabil personalului civil, conform definițiilor din Legea-cadru nr. 153/2017. A evidențiat distincția terminologică dintre „salariu de bază” și „soldă lunară”, susținând că legiuitorul a intenționat să limiteze majorarea la personalul civil. Pârâtul a contestat admisibilitatea sesizării, considerând norma clară și lipsită de ambiguitate.

Istoricul speței la instanțele inferioare

1. Tribunalul Argeș (Sentința civilă nr. 3.772/2022): A respins acțiunea reclamanților, motivând că art. IV din Legea nr. 42/2020 vizează doar salariile de bază ale personalului civil, nu soldele militare. Instanța a subliniat distincția dintre „salariu de bază” (anexa III, Legea nr. 153/2017) și „soldă de funcție” (anexa VI, Legea nr. 153/2017), considerând că nu există o echivalare legală între cele două.
2. Curtea de Apel Pitești: În apel, reclamanții au reiterat aplicabilitatea majorării pentru personalul militar. La 13 noiembrie 2023, instanța a suspendat judecata și a sesizat ÎCCJ, constatând că interpretarea art. IV din Legea nr. 42/2020 este esențială pentru soluționarea cauzei și că practica judiciară este neunitară.

Motivarea instanței actuale

ÎCCJ a analizat admisibilitatea sesizării în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, verificând condițiile cumulative: existența unei cauze în ultimă instanță, competența instanței de trimitere, noutatea chestiunii de drept, dependența soluției de lămurirea normei și absența unei statuări prealabile a ÎCCJ. Instanța a constatat că:

1. Condițiile îndeplinite: Litigiul este în ultimă instanță la Curtea de Apel Pitești, chestiunea este nouă, iar ÎCCJ nu a statuat anterior asupra acesteia.
2. Condiția neîndeplinită: Existența unei veritabile chestiuni de drept. ÎCCJ a reținut că instanța de trimitere nu a demonstrat caracterul controversat sau ambiguu al art. IV din Legea nr. 42/2020. Curtea de Apel Pitești a interpretat norma ca aplicabilă doar personalului civil, utilizând terminologia „salariu de bază” conform Legii nr. 153/2017, fără a evidenția dificultăți de interpretare. ÎCCJ a subliniat că sesizarea pare să vizeze validarea interpretării instanței de trimitere, nu clarificarea unei norme neclare.

Astfel, ÎCCJ a concluzionat că sesizarea nu îndeplinește cerința unei chestiuni de drept reale, care să justifice intervenția instanței supreme pentru unificare jurisprudențială. Rolul ÎCCJ nu este de a soluționa litigiul, ci de a oferi interpretări de principiu pentru norme neclare, atribuție care nu se aplică în acest caz.

Soluția finală

Prin Decizia nr. 15/2024, ÎCCJ a respins ca inadmisibilă sesizarea Curții de Apel Pitești, considerând că nu este îndeplinită condiția existenței unei chestiuni de drept veritabile. Decizia este obligatorie conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Cauza urmează a fi soluționată de Curtea de Apel Pitești, care va interpreta aplicabilitatea art. IV din Legea nr. 42/2020 în funcție de circumstanțele speței.

Întrebări frecvente

1. Ce reprezintă „salariu de bază” în contextul hotărârii?

„Salariu de bază” reprezintă suma fixă de remunerare lunară prevăzută prin normele legale, fiind elementul de referință pentru stabilirea drepturilor salariale. În hotărârea analizată, termenul este esențial pentru determinarea diferențelor între personalul civil și cel militar, subliniind importanța unui sistem uniform de salarizare.

2. Care sunt temeiurile legale care reglementează „salariu de bază”?

Temeiurile legale invocate în decizie includ Legea nr. 42/2020 și Legea-cadru nr. 153/2017, care stabilesc cadrul normativ pentru „salariu de bază”. Aceste acte normative asigură unitatea terminologică și coerenta reglementării salariale pentru personalul plătit din fonduri publice.

3. De ce a fost introdusă majorarea de 30% a „salariului de bază”?

Majorarea de 30% a „salariului de bază” a fost propusă pentru a remedia discrepanțele salariale din instituțiile de importanță națională, inclusiv în sectorul muzeal. Scopul principal este de a atrage și reține personalul calificat, ajustând remunerația în funcție de specificul activităților desfășurate.

4. Cum se diferențiază „salariu de bază” de solda/salariul de funcție?

În cadrul normelor de salarizare, „salariu de bază” se referă la remunerarea de bază aplicată personalului civil, în timp ce solda sau salariul de funcție este destinat personalului militar. Această diferențiere este esențială pentru a stabili clar drepturile și beneficiile aferente fiecărei categorii, fără a compromite principiul echității salariale.

5. Ce rol au instanțele inferioare în interpretarea conceptului de „salariu de bază”?

Instanțele inferioare, cum ar fi Tribunalul Argeș și Curtea de Apel Pitești, au examinat modul de aplicare a „salariului de bază” în contextul specific al personalului din instituțiile publice. Aceste hotărâri au evidențiat necesitatea clarificării terminologiei pentru a evita interpretările divergente între personalul civil și cel militar.

6. Cum se stabilește cuantumul „salariului de bază” în instituțiile de importanță națională?

Calculul „salariului de bază” se bazează pe normele din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd criterii obiective, cum ar fi nivelul studiilor, pregătirea profesională și vechimea în activitate. Aceste criterii asigură un sistem de remunerare echitabil și transparent în cadrul instituțiilor de importanță națională.

7. Ce implicații are decizia Înaltei Curți asupra aplicării „salariului de bază” la personalul militar?

Decizia Înaltei Curți a subliniat că, din punct de vedere legal, „salariul de bază” se aplică exclusiv personalului civil, evidențiind diferențierea terminologică față de solda de funcție. Astfel, personalul militar nu beneficiază de majorarea de 30% a „salariului de bază”, conform interpretărilor juridice actuale.

8. Cum se aplică principiul „ubi lex non distinguit” în contextul „salariului de bază”?

Principiul „ubi lex non distinguit” implică faptul că legea nu ar trebui să facă distincții artificiale între categorii similare de personal. Totuși, în contextul „salariului de bază”, instanțele au interpretat normele astfel încât să se recunoască diferențele inerente între personalul civil și cel militar, pentru o aplicare corectă a drepturilor salariale.

9. Ce impact are diferențierea între „salariu de bază” și soldă asupra practicii judiciare?

Diferențierea între „salariu de bază” și soldă influențează practicile judiciare, determinând modul în care instanțele evaluează cererile de majorare salarială. Această distincție juridică este crucială pentru interpretarea corectă a drepturilor salariale și pentru asigurarea unei aplicări uniforme a normelor legislative în sistemul public.

10. Ce înseamnă respingerea sesizării în raport cu interpretarea „salariului de bază”?

Respingerea sesizării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie semnifică faptul că nu s-a identificat o problemă de drept veritabilă care să impună o interpretare de principiu a „salariului de bază”. Instanța a concluzionat că, în absența ambiguității reale, mecanismul de unificare jurisprudențială nu poate fi aplicat pentru a extinde majorarea de 30% la personalul militar.