Intervenția voluntară

Această analiză se concentrează pe chestiunile de drept dezbătute în speță, evidențiind complexitatea intervenției voluntare și implicațiile juridice aferente în contextul administrativ și civil.

I.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 6170 din 20 decembrie 2023

În speță se analizează intervenția voluntară a unui organism social într-un litigiu administrativ, chestiune ce ridică probleme esențiale privind interesul legitim, personalitatea juridică versus capacitatea de drept administrativ și condițiile de exercitare a acțiunii. În centrul dezbaterii se află rolul intervenției accesare, atât din perspectiva interesului privat, cât și a interesului public, în lumina dispozițiilor codului de procedură civilă și a normelor specifice dreptului administrativ.

Obiectul dosarului și solicitările formulate în fața instanței

Dosarul a fost introdus printr-o cerere de chemare în judecată, inițiată de Primarul Municipiului București și Municipiul București, prin care se solicita suspendarea executării unui ordin emis de Inspectorul General al Inspectoratului de Stat în Construcții.

• Cererea principală: Suspendarea ordinului din 08.03.2022 până la soluționarea definitivă a dosarului de fond.
• Intervenția accesorie: În cadrul dosarului a intervenit și o cerere de intervenție accesorie formulată de Asociația B., în numele unei alte persoane, solicitând admiterea intervenției și respingerea cererii de suspendare formulată de reclamanți.
  Această complexitate procedurală ridică problema competenței și a condițiilor de exercitare a acțiunii din partea autorităților publice și a organismelor sociale.

Starea de fapt relevantă și modul în care s-a ajuns aici

Cadrul faptic se conturează în urma constatării unor neconformități prin procesele-verbale de control efectuate de Inspectoratul Regional în Construcții.

• Contextul faptic: Emiterea ordinului de către Inspectoratul de Stat în Construcții a avut ca efect revocarea unor procese-verbale de control, măsură care a generat repercusiuni în administrarea urbanistică și protecția mediului.
• Evoluția procedurală: După înregistrarea cererii inițiale și depunerea intervenției accesorii, instanța de fond a admis în principiu cererea de intervenție, subliniind interesul organismului social pentru protejarea unui interes colectiv legat de dezvoltarea urbanistică armonioasă.

Temeiurile legale invocate

În speță s-au aplicat atât norme din dreptul administrativ, cât și dispoziții din codul de procedură civilă:

• C. proc. civ.: Art. 32, art. 61 alin. (1) și (3) – reglementează condițiile de exercitare a acțiunii civile, inclusiv justificarea interesului.
• C. adm.: Art. 155 alin. (5) lit. f) – invocat în contextul capacității de drept administrativ a autorității publice.
• Legislația specială: Legea nr. 554/2004 și prevederile privind cazurile bine justificate și iminența pagubei, ca elemente esențiale în soluționarea cererii de suspendare a ordinului administrativ.

Argumentele fiecărei părți implicate

Argumentele reclamanților (Primarul și Municipiul București)

• Interesul administrativ: Reclamanții au susținut că emiterea ordinului de către Inspectoratul de Stat în Construcții a afectat în mod direct dezvoltarea urbanistică și protecția mediului.
• Necesitatea unei intervenții proactive: S-a invocat condiția prejudiciului iminent, caracteristic situațiilor de urgență ce impun suspendarea actelor administrative cu efecte imediate.
• Aplicarea normelor procedurale: Reclamanții au contestat modul de interpretare a dispozițiilor referitoare la intervenția accesorie și condițiile de exercitare a acțiunii, invocând că nu a fost demonstrată vătămarea directă a unității administrativ-teritoriale.

Argumentele intervenientului accesoriu (Asociația B.)

• Interesul legitim al organismului social: Asociația a susținut că intervenția sa este motivată de dorința de a sprijini apărarea unui interes public, și nu de o pretenție proprie.
• Legătura cu scopul asociației: S-a subliniat că statutul asociației prevede contribuția la dezvoltarea urbanistică armonioasă, iar intervenția sa servește ca o măsură preventivă împotriva posibilelor prejudicii care ar putea apărea în urma executării ordinului contestat.

Argumentele pârâtului (Societatea A. S.R.L. și Inspectoratul de Stat în Construcții)

• Legalitatea actelor administrative: Pârâții au susținut că ordinul emis își produce efectele juridice în mod corect și că procedura de emitere a acestuia nu a încălcat atribuțiile legale ale inspectorului general.
• Excepția de tardivitate: S-a invocat inadmisibilitatea noilor motive prezentate ulterior, argumentând că acestea au fost depuse cu întârziere și, prin urmare, nu pot constitui temei pentru modificarea situației de fapt constatate în faza inițială.

Istoricul speței la instanțele inferioare

• Prima instanță: Curtea de Apel București a admis în principiu cererea de intervenție accesorie, dispunând amânarea pronunțării pentru o analiză detaliată a excepțiilor și a probelor administrate în dosar.
• Sentința de fond: Curtea de Apel a respins, în mare parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți, fiind constatată inadmisibilitatea noilor argumente de suspendare invocate ulterior.
• Căile de atac: Pe baza hotărârilor anterioare, atât reclamanții, cât și pârâții, au formulat recursuri, invocând respectiv încălcări de dispoziții procedurale și interpretări eronate ale normelor legale aplicabile.

Motivarea instanței actuale

Înalta Curte a analizat recursurile formulate, constatând că:

• Admiterea intervenției accesorii: Intervenția a fost admisă pe baza interesului legitim al organismului social, întrucât se corelează cu scopul și obiectivele asociației, conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 8/2020.
• Evaluarea legalității actelor: În ceea ce privește actul administrativ contestat, instanța a subliniat că nu s-au dovedit elemente suficiente pentru a invalida efectele juridice ale acestuia.
• Condițiile de exercitare a acțiunii: S-a reafirmat că, din perspectivă administrativă, nu este relevantă personalitatea juridică a autorității publice, ci capacitatea sa de a acționa în baza atribuțiilor de drept administrativ.

Soluția finală

În concluzie, Înalta Curte a respins recursurile formulate atât de reclamanți, cât și de pârâți, menținând hotărârile instanțelor inferioare.

• Punctul esențial: În absența unor dovezi concludente privind existența unui caz bine justificat și a pagubei imediate, actul administrativ contestat și-a păstrat efectele juridice.
• Implicarea intervenției accesorii: Decizia subliniază importanța verificării interesului legitim al organismelor sociale în intervenții, evidențiind caracterul preventiv al acestei acțiuni.
• Aspecte procedurale: Instanța a apreciat corect modul de aplicare a dispozițiilor din Codul de procedură civilă și normele din dreptul administrativ, considerând că soluția adoptată asigură transparența.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara

Întrebări frecvente

1. Ce reprezintă intervenția voluntară?

Intervenția voluntară reprezintă participarea unui organism social în procesul administrativ, prin care se susține apărarea unui interes public sau privat legat de un act administrativ. În speță, intervenția voluntară a fost invocată pentru a proteja interesele legate de dezvoltarea urbanistică și protecția mediului, contribuind la o analiză complexă a legalității actelor administrative.

2. Care sunt condițiile de admisibilitate pentru intervenția voluntară?

Condițiile de admisibilitate pentru intervenția voluntară presupun justificarea interesului legitim al intervenientului, atât din perspectiva scopului organizației, cât și din punct de vedere al efectelor pe care actul administrativ le poate produce. În cazul de față, intervenția voluntară a fost admisă în principiu pe baza analizei scopului și obiectivelor asociației, conform dispozițiilor din Codul de procedură civilă și normelor administrative.

3. Cum se diferențiază intervenția voluntară de intervenția obligatorie?

Intervenția voluntară se caracterizează prin inițiativa proprie a terțului interesat, care nu este obligat de lege să intervină în proces, ci alege să susțină una dintre părți pentru a preveni un prejudiciu potențial. Această abordare se distinge clar de intervenția obligatorie, unde intervenția este impusă de reglementările legale pentru a asigura un control mai riguros al legalității actelor administrative.

4. Ce temeiuri legale reglementează intervenția voluntară?

În speță, intervenția voluntară se bazează pe temeiuri legale din Codul de procedură civilă, în special articolele 32 și 61 alin. (1) și (3), care reglementează condițiile de exercitare a acțiunii. Totodată, dispozițiile din Codul administrativ, precum art. 155 alin. (5) lit. f), completează cadrul normativ, subliniind capacitatea de drept administrativ a autorităților implicate.

5. Cum contribuie intervenția voluntară la protejarea interesului public?

Intervenția voluntară contribuie la protejarea interesului public prin faptul că organismul social care intervine acționează pentru a asigura respectarea scopurilor și obiectivelor instituționale, cum ar fi dezvoltarea urbanistică armonioasă și protecția mediului. Prin această intervenție, se realizează un control preventiv asupra actelor administrative, reducând riscul producerii unor prejudicii ce pot afecta comunitatea.

6. Cum se justifică interesul legitim în intervenția voluntară?

Interesul legitim în intervenția voluntară se justifică prin demonstrarea faptului că actul administrativ contestat poate avea consecințe negative asupra scopului și obiectivelor organizației interveniente. În analiza de față, intervenția voluntară a fost fundamentată pe interesul preventiv al asociației de a susține dezvoltarea urbanistică și de a proteja mediul, justificând astfel prezența sa în proces.

7. Cum a abordat instanța intervenția voluntară în speță?

Instanța de fond a recunoscut intervenția voluntară ca fiind admisibilă, subliniind că organismul social intervine în scop preventiv pentru a sprijini apărarea unui interes public. Analiza instanței a evidențiat că, în contextul litigios, intervenția voluntară nu impune existența unei pretenții proprii, ci servește ca suport pentru apărarea unui interes legitim care se raportează direct la obiectul cererii de chemare în judecată.

8. Ce argumente au fost aduse în susținerea intervenției voluntare?

În susținerea intervenției voluntare, s-au invocat argumente referitoare la legătura strânsă dintre actul administrativ contestat și scopul organizației intervine, conform statutului acesteia. Se subliniază că intervenția voluntară a fost formulată pentru a preveni posibile prejudicii asupra dezvoltării urbanistice și pentru a asigura protecția mediului, aspecte esențiale în evaluarea interesului legitim.

9. Cum se integrează intervenția voluntară în strategia de protecție a mediului urbanistic?

Intervenția voluntară se integrează în strategia de protecție a mediului urbanistic prin faptul că organismul social intervine pentru a contracara efectele negative ale actelor administrative asupra mediului. Această intervenție nu are doar o valoare preventivă, ci contribuie și la dezvoltarea unor soluții echilibrate, care să asigure o planificare urbanistică coerentă și durabilă, protejând astfel patrimoniul urban.

10. Ce implicații are respingerea intervenției voluntare în contextul litigiului?

Respingerea intervenției voluntare ar putea avea implicații semnificative, deoarece ar însemna lipsa unei verificări suplimentare a interesului public în contestarea actului administrativ. În contextul de față, menținerea intervenției voluntare a permis o analiză detaliată a argumentelor privind interesul legitim, contribuind la o soluționare echitabilă a litigiului și la întărirea controlului juridic asupra actelor administrative.