Indicele de corecţie pentru beneficiarii pensiilor de invaliditate

Prezenta analiză are ca obiect examinarea Deciziei nr. 5/2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în contextul interpretării dispozițiilor art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Chestiunea de drept supusă dezbaterii vizează modalitatea de determinare a indicelui de corecție pentru beneficiarii pensiilor de invaliditate care ulterior solicită pensia pentru limită de vârstă. Această problemă ridică întrebări fundamentale privind aplicarea uniformă a legislației în materie de pensii, echitatea tratamentului juridic și respectarea principiilor contributivității și egalității. Decizia ÎCCJ, deși a respins sesizarea ca inadmisibilă, oferă un cadru valoros pentru înțelegerea complexității aplicării indicelui de corecție, cu implicații directe asupra drepturilor pensionarilor.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Decizia nr. 5/2024                       Dosar nr. 2834/1/2023

Obiectul dosarului și solicitările formulate

Dosarul nr. 2.848/117/2022, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, a avut ca obiect acțiunea formulată de reclamantul A împotriva Casei Județene de Pensii C. Reclamantul a solicitat:

• Anularea Deciziei privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă;
• Obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de pensie, luând în calcul un indice de corecție de 1,41, în vigoare în anul 2022, în locul indicelui de 1,09 aplicat în decizia inițială de acordare a pensiei de invaliditate din 2016;
• Acordarea drepturilor bănești cuvenite începând cu data de 3 martie 2022.

Sesizarea ÎCCJ a fost formulată pentru a clarifica dacă, la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarii pensiilor de invaliditate acordate în temeiul Legii nr. 263/2010 trebuie să beneficieze de indicele de corecție în vigoare la data înscrierii la pensia pentru limită de vârstă sau de cel aplicat la acordarea pensiei de invaliditate.

Starea de fapt relevantă

Contextul factual al speței a început cu emiterea, în favoarea reclamantului, a Deciziei nr. xxxxxx din 14 septembrie 2016, prin care i s-a acordat pensia de invaliditate începând cu 9 august 2016, cu un indice de corecție de 1,09. Ulterior, la atingerea vârstei legale de pensionare, Casa Județeană de Pensii C a emis Decizia nr. yyyyyy din 17 mai 2022, prin care s-a acordat pensia pentru limită de vârstă, menținând indicele de corecție de 1,09.

Nemulțumit de menținerea indicelui de corecție din 2016, reclamantul a contestat decizia, susținând că ar fi trebuit aplicat indicele de corecție de 1,41, valabil în 2022. Acțiunea sa a fost respinsă de Tribunalul Cluj prin Sentința civilă nr. 2.574/2022, pe motiv că „înscrierea inițială la pensie” prevăzută de art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se referă la prima acordare a pensiei, indiferent de tipul acesteia. Reclamantul a formulat apel, iar Curtea de Apel Cluj a sesizat ÎCCJ pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, considerând că interpretarea normei este neclară și necesită uniformizare.

Temeiurile legale invocate

Chestiunea de drept se centrează pe interpretarea art. 170 din Legea nr. 263/2010, care reglementează aplicarea indicelui de corecție:

• Art. 170 alin. (1): „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011.”
• Art. 170 alin. (3): „Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.”

Alte dispoziții relevante includ:

• Art. 95 din Legea nr. 263/2010, care reglementează calculul punctajului mediu anual;
• Art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, care asimilează stagiului de cotizare perioada în care s-a primit pensie de invaliditate;
• Art. 2 lit. c) și d) din Legea nr. 263/2010, care consacră principiile contributivității și egalității în sistemul public de pensii;
• Art. 15 alin. (2) și art. 47 alin. (2) din Constituția României, care garantează egalitatea în drepturi și dreptul la pensie.

Reclamantul a invocat și Decizia Curții Constituționale nr. 702/2019, care a interpretat sintagma „înscrierea inițială la pensie” în sensul aplicării indicelui de corecție la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă pentru beneficiarii pensiilor de invaliditate acordate sub Legea nr. 19/2000.

Argumentele părților implicate

Reclamantul a susținut că:

• Pensia pentru limită de vârstă este un drept distinct, reglementat de art. 95 din Legea nr. 263/2010, și nu o prelungire a pensiei de invaliditate;
• Indicele de corecție are rolul de a compensa efectele negative ale calculului pensiilor sub Legea nr. 263/2010, astfel încât aplicarea unui indice mai mic (1,09) în locul celui în vigoare (1,41) contravine scopului legii;
• Menținerea indicelui din 2016 creează o discriminare față de persoanele care se pensionează direct pentru limită de vârstă, încălcând principiul egalității (art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010);
• Caracterul aleatoriu al invalidității, ca eveniment imprevizibil, nu justifică un tratament juridic defavorabil (Decizia CCR nr. 702/2019);
• Perioada de invaliditate este asimilată stagiului de cotizare (art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010), astfel că pensia de invaliditate nu poate fi considerată „înscriere inițială la pensie”.

Pârâta (Casa Județeană de Pensii C) a argumentat că:

• Conform art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, indicele de corecție se aplică o singură dată, la „înscrierea inițială la pensie”, care în cazul reclamantului a fost acordarea pensiei de invaliditate în 2016;
• Aplicarea indicelui din 2016 (1,09) este conformă cu textul legal, deoarece pensia pentru limită de vârstă reprezintă o transformare a pensiei de invaliditate, nu o nouă înscriere la pensie;
• Decizia CCR nr. 702/2019 nu impune aplicarea indicelui de corecție din anul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, ci doar clarifică aplicarea acestuia pentru pensiile de invaliditate acordate sub Legea nr. 19/2000.

Istoricul speței la instanțele inferioare

Tribunalul Cluj (Sentința civilă nr. 2.574/2022) a respins acțiunea reclamantului, reținând că:

• Sintagma „înscrierea inițială la pensie” din art. 170 alin. (3) se referă la prima acordare a unei pensii în sistemul public, indiferent de natura acesteia (invaliditate, anticipată sau pentru limită de vârstă);
• Reclamantul a beneficiat de indicele de corecție de 1,09 la acordarea pensiei de invaliditate în 2016, astfel că nu mai poate solicita un nou indice la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă;
• Interpretarea este conformă cu scopul legii, care limitează aplicarea indicelui de corecție la o singură dată.

Curtea de Apel Cluj a analizat apelul reclamantului și a constatat existența unei practici judiciare neunitare privind interpretarea art. 170 alin. (3). Instanța a apreciat că:

• Decizia CCR nr. 702/2019 a clarificat că „înscrierea inițială la pensie” trebuie interpretată ca referindu-se la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă în cazul pensiilor de invaliditate, dar nu a abordat explicit situația pensiilor de invaliditate acordate sub Legea nr. 263/2010;
• Menținerea indicelui de corecție din anul acordării pensiei de invaliditate poate crea discriminări nejustificate, bazate pe un eveniment aleatoriu (invaliditatea);
• Pentru a uniformiza practica, a sesizat ÎCCJ cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, suspendând judecata cauzei (art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă).

Motivarea instanței actuale (ÎCCJ)

ÎCCJ a respins sesizarea ca inadmisibilă, pe motiv că nu este îndeplinită condiția noutății chestiunii de drept, prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă. Motivarea instanței supreme include următoarele considerente:

1. Condițiile de admisibilitate: Sesizarea îndeplinește majoritatea condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă (existența unei cauze în curs, competența instanței, legătura chestiunii de drept cu soluționarea fondului), dar lipsește caracterul de noutate al problemei de drept.
2. Lipsa noutății: Dispozițiile art. 170 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 sunt în vigoare din 2013, fiind aplicate constant în practică. Decizia CCR nr. 702/2019, invocată de instanța de trimitere, nu a generat un context legislativ nou, deoarece:
   • A abordat aplicarea indicelui de corecție pentru pensiile de invaliditate acordate sub Legea nr. 19/2000, nu sub Legea nr. 263/2010;
   • Nu a modificat substanțial interpretarea normei pentru cazurile în care ambele pensii (invaliditate și limită de vârstă) sunt acordate sub Legea nr. 263/2010.
3. Jurisprudența relevantă: ÎCCJ a constatat că practica judiciară majoritară favorizează menținerea indicelui de corecție din decizia de acordare a pensiei de invaliditate, bazându-se pe interpretarea literală a art. 170 alin. (3). O orientare minoritară susține aplicarea indicelui din anul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, dar nu este suficientă pentru a justifica noutatea chestiunii.
4. Impactul Deciziei CCR nr. 702/2019: Deși decizia a clarificat că „înscrierea inițială la pensie” se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă în anumite cazuri, ÎCCJ a considerat că aceasta nu creează dificultăți noi de interpretare pentru speța de față, care implică exclusiv Legea nr. 263/2010.
5. Concluzie: Lipsa noutății face inutilă examinarea altor aspecte, cum ar fi caracterul dificil al problemei de drept.

Soluția finală

ÎCCJ a decis, prin Decizia nr. 5/2024, respingerea sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj ca inadmisibilă, pe motiv că chestiunea de drept nu îndeplinește condiția noutății. Decizia este obligatorie conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dar nu tranșează fondul problemei, lăsând instanțelor inferioare sarcina de a interpreta art. 170 alin. (3) în funcție de circumstanțele fiecărui caz.

Concluzii

Decizia ÎCCJ nr. 5/2024 evidențiază complexitatea aplicării indicelui de corecție în contextul tranziției de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă. Deși sesizarea a fost respinsă din motive procedurale, analiza instanței relevă necesitatea unei practici judiciare unitare pentru a asigura echitatea în acordarea drepturilor de pensie. Pentru publicul larg, această decizie subliniază importanța consultării unui avocat specializat în drepturile de pensie pentru a naviga în mod eficient prin labirintul legislației și al jurisprudenței în materie. În absența unei clarificări definitive, beneficiarii pensiilor de invaliditate trebuie să fie conștienți de riscurile unui tratament juridic diferențiat și să își susțină drepturile în fața instanțelor competente.

Întrebări frecvente

Ce reprezintă indicele de corecţie în sistemul de pensii?

Indicele de corecţie reprezintă un factor de ajustare utilizat pentru recalcularea cuantumului pensiilor, stabilit prin raportul între o cotă din câştigul salarial mediu și valoarea unui punct de pensie, actualizat cu inflaţia. Acesta asigură corelarea prestaţiilor băneşti cu evoluţia economică.

Cum se aplică indicele de corecţie la pensia de invaliditate?

În speţa analizată, indicele de corecţie se aplică la momentul acordării pensiei de invaliditate și se menţine ulterior la trecerea la pensia pentru limită de vârstă, conform principiului „o singură aplicare”, chiar dacă la data trecerii în sistemul pentru limită de vârstă ar fi fost disponibil un indice actualizat.

De ce se menţine indicele de corecţie iniţial la pensia de invaliditate?

Menţinerea indicelui de corecţie iniţial este justificată prin reglementările legale care prevăd aplicarea acestuia o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie, pentru a evita cumularea beneficiilor și a crea diferenţe de tratament între pensionari.

Ce diferenţe de calcul apar în pensia pentru limită de vârstă datorită indicelui de corecţie?

Diferenţele apar deoarece, în cazul beneficiarilor pensiilor de invaliditate, indicele de corecţie fixat la momentul acordării pensiei (de exemplu, 1,09) se menţine, pe când în cazul altor categorii de pensionari se poate aplica un indice actualizat (de exemplu, 1,41), generând astfel un cuantum diferit al pensiei pentru limită de vârstă.

Cum influenţează indicele de corecţie cuantumul pensiei?

Indicele de corecţie are un impact direct asupra cuantumului pensiei, întrucât o valoare mai mare conduce la o pensie mai favorabilă. Modificarea indicelui de corecţie poate determina creşteri sau scăderi ale prestaţiei băneşti, influenţând astfel nivelul de trai al pensionarilor.

Ce argumente au fost invocate de reclamant privind indicele de corecţie?

Reclamantul a susţinut că, la trecerea la pensia pentru limită de vârstă, ar trebui aplicat un indice de corecţie actualizat (1,41) pentru a asigura echitate între persoanele pensionate, invocând principiul egalităţii şi argumentând că indicele iniţial impus pentru pensia de invaliditate creează un tratament defavorabil.

Cum se interpretează sintagma „înscrierea iniţială la pensie” în contextul indicelui de corecţie?

Sintagma „înscrierea iniţială la pensie” se interpretează ca momentul decisiv în care se stabileşte indicele de corecţie, indiferent de natura pensiei. Această interpretare subliniază că beneficiarii pensiilor de invaliditate nu pot solicita un al doilea indice la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă.

Ce rol au avut deciziile Curţii Constituţionale în stabilirea indicelui de corecţie?

Deciziile Curţii Constituţionale, cum ar fi Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, au reafirmat principiul aplicării unice a indicelui de corecţie la înscrierea iniţială la pensie, consolidând astfel cadrul legal și limitând posibilitatea modificării acestuia la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă.

Cum a fost abordată chestiunea indicelui de corecţie în speţa analizată?

În speţa analizată, instanţa a abordat problema indicelui de corecţie prin examinarea interpretării dispoziţiilor legale din art. 170 din Legea nr. 263/2010 și a concluzionat că beneficiarii pensiilor de invaliditate nu pot beneficia de un indice actualizat la trecerea la pensia pentru limită de vârstă, menţinând astfel indicele aplicat iniţial.

Ce impact are indicele de corecţie asupra tratamentului egal al pensionarilor?

Aplicarea uniformă a indicelui de corecţie contribuie la asigurarea unui tratament egal între pensionari, evitând discrepanţe între persoanele care au beneficiat de pensie de invaliditate și cele care nu au beneficiat de acest tip de pensie. Această abordare juridică garantează că nu se creează diferenţe de cuantum ale prestaţiilor din cauza unui eveniment aleatoriu, cum este invaliditatea.