În ultimii ani, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a intensificat comunicarea publică privind rezultatele controalelor efectuate la operatorii economici. Printre instrumentele cele mai vizibile se numără filmările realizate în timpul acțiunilor de control, care sunt ulterior difuzate pe rețele sociale sau în presă, înainte ca procesul-verbal de sancționare să devină definitiv.
Acest fenomen ridică o întrebare juridică esențială: care sunt limitele legale ale dreptului ANPC de a filma și publica aceste imagini și cum este protejat dreptul la imagine al comerciantului?
Dreptul la imaginea comerciantului
Dreptul la imagine este consacrat în art. 73 din Codul civil, ca parte a protecției persoanei fizice: „Orice persoană are dreptul la propria imagine”. Textul nu face referire expresă la persoane juridice, dar art. 257 C. civ. permite aplicarea prin analogie a dispozițiilor privind drepturile nepatrimoniale și în favoarea acestora.
Astfel, în doctrină și jurisprudență s-a admis că și persoanele juridice au dreptul la protecția reputației, onoarei și numelui comercial, toate fiind elemente ale dreptului la imagine în sens larg. Deși o societate comercială nu poate invoca un drept exclusiv asupra imaginii bunurilor sale (conform deciziei ÎCCJ nr. 1109/4.06.2019), poate pretinde reparații dacă publicarea unor imagini afectează reputația sau produce prejudicii de imagine.
Spațiul comercial vs spațiu privat?
Deși magazinele sunt deschise publicului, ele nu sunt spații publice în sens juridic. Codul civil (art. 74 lit. d) protejează viața privată împotriva difuzării imaginilor „interioarelor unui spațiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal”.
Astfel, interiorul unei unități comerciale poate fi considerat spațiu privat în anumite condiții (în afara programului, în zonele cu acces restricționat etc.). Filmarea și publicarea unor astfel de imagini fără consimțământ sau temei legal pot constitui o atingere adusă vieții private și imaginii comerciantului.
Dreptul la imagine al comerciantului vs. interesul public
Este legitim ca autoritățile să informeze publicul despre pericolele pentru sănătatea consumatorilor. Totuși, difuzarea publică a imaginilor video înainte de finalizarea procedurii sancționatorii (prin epuizarea căilor de atac) se poate dovedi disproporționată. În lipsa unei decizii definitive, comerciantul beneficiază de prezumția de nevinovăție, recunoscută și în materie contravențională de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În acest context, publicarea unor imagini care induc ideea de vinovăție certă înainte de finalizarea procedurii poate prejudicia grav imaginea comerciantului și încălca drepturile sale fundamentale.
Jurisprudență relevantă privind dreptul la imagine al comerciantului
Instanțele române au statuat că persoana juridică nu are un drept la imagine asupra bunurilor sau spațiilor sale, dar poate pretinde despăgubiri pentru atingerea adusă reputației (ÎCCJ, decizia nr. 1109/2019).
Astfel, dacă filmările ANPC sunt prezentate într-un mod care stigmatizează operatorul economic, însoțite de acuzații premature, se poate invoca încălcarea dreptului la imagine și se pot cere despăgubiri morale.
GDPR și protecția datelor în filmările ANPC
Înregistrările realizate de ANPC în timpul controalelor pot surprinde angajați, clienți sau reprezentanți ai comerciantului – adică persoane fizice identificabile. Potrivit GDPR, imaginile, vocea și comportamentul acestora sunt considerate date cu caracter personal, iar prelucrarea acestora (inclusiv publicarea pe rețele sociale) trebuie să aibă un temei legal valid.
În 2023, ANSPDCP a sancționat ANPC cu avertisment pentru utilizarea camerelor de tip bodycam fără temei legal. Raportul ANSPDCP a constatat că imaginile au fost prelucrate fără respectarea principiilor legalității și proporționalității, fără consimțământul persoanelor și fără dispoziție legală expresă care să permită o astfel de activitate.
Difuzarea imaginilor înainte de decizia finală: prejudiciu de imagine și consecințe legale
Difuzarea publică a imaginilor înainte de definitivarea procesului-verbal de sancționare poate aduce atingere gravă dreptului la imagine al comerciantului, chiar dacă faptele prezentate în material sunt reale. Publicul nu are întotdeauna contextul necesar pentru a înțelege dacă imaginile reflectă o abatere gravă sau o simplă neconformitate administrativă.
Dacă ulterior instanța anulează sancțiunea, prejudiciul reputațional este deja produs, iar comerciantul poate obține despăgubiri printr-o acțiune în răspundere civilă delictuală, invocând art. 72 și art. 1357 Cod civil.
Procedura ANPC privind comunicarea în spațiul public
Conform procedurii interne a ANPC, comunicarea în spațiul public a materialelor video-foto se poate face doar cu aprobarea expresă a conducerii ANPC și cu respectarea legislației în vigoare, inclusiv GDPR și normele privind protecția vieții private. Aceasta înseamnă că inspectorii ANPC nu pot publica individual materiale sau distribui filmările pe rețele sociale fără autorizație.
Publicarea neautorizată sau care depășește cadrul legal poate atrage răspunderea instituțională a ANPC și eventual răspunderea personală a funcționarilor implicați.
Căi de apărare pentru comerciant în fața unei ingerințe nelegale
Un comerciant care consideră că i-a fost afectată imaginea printr-o filmare ANPC are la dispoziție mai multe remedii legale:
- Plângere contravențională – pentru a contesta sancțiunea și a obține anularea procesului-verbal.
- Acțiune civilă în daune morale – pentru repararea prejudiciului de imagine.
- Ordonanță președințială – pentru oprirea temporară a difuzării imaginilor.
- Sesizare ANSPDCP – pentru încălcarea GDPR dacă în filmări apar date personale.
- Solicitarea unui comunicat de rectificare – în cazul în care procesul-verbal este anulat de instanță.
Concluzie
Dreptul la imagine al comerciantului este un concept tot mai important într-un peisaj administrativ și digital în continuă expansiune. Chiar dacă ANPC are obligația de a proteja consumatorii și de a informa publicul, această activitate nu poate încălca drepturile fundamentale ale operatorilor economici, în special când faptele nu sunt încă dovedite în mod definitiv.
Difuzarea filmărilor înainte de epuizarea procedurilor legale poate constitui o ingerință gravă în reputația și viața economică a comerciantului, motiv pentru care este esențială respectarea principiilor legalității, proporționalității și echilibrului între interesul public și drepturile individuale.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă dreptul la imaginea comerciantului?
Dreptul la imaginea comerciantului se referă la protecția reputației, onoarei și numelui comercial al unei societăți, chiar dacă aceasta nu este o persoană fizică. El derivă din analogia cu art. 73 și art. 257 din Codul civil și permite comercianților să ceară reparații atunci când imaginea lor este afectată.
Poate ANPC să filmeze fără consimțământ în magazine, fără a încălca dreptul la imaginea comerciantului?
Filmarea fără consimțământ în magazine poate ridica probleme juridice dacă este făcută în zone considerate „spații private”. În astfel de cazuri, dreptul la imaginea comerciantului poate fi încălcat, mai ales dacă difuzarea are loc fără temei legal sau autorizație.
Este afectat dreptul la imaginea comerciantului dacă imaginile sunt publicate înainte de o decizie definitivă?
Da. Publicarea imaginilor înainte de finalizarea procedurii contravenționale poate prejudicia dreptul la imaginea comerciantului, întrucât se încalcă prezumția de nevinovăție și se poate induce ideea unei vinovății certe.
Cum poate fi apărat dreptul la imaginea comerciantului în fața unor filmări abuzive?
Comerciantul poate contesta legal difuzarea abuzivă prin plângere contravențională, acțiune civilă în daune morale, ordonanță președințială, sesizare la ANSPDCP sau solicitarea unui comunicat de rectificare, protejând astfel dreptul său la imagine.
Dreptul la imaginea comerciantului include și protejarea interiorului magazinului?
Da, în anumite condiții. Interiorul unui magazin poate fi considerat spațiu privat, iar filmarea acestuia fără acordul comerciantului poate aduce atingere dreptului la imagine, mai ales dacă afectează reputația.
Poate un comerciant obține despăgubiri pentru încălcarea dreptului la imagine?
Da. Dacă publicarea unor imagini afectează reputația comerciantului, acesta poate intenta o acțiune civilă și solicita despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit, invocând dreptul la imaginea comerciantului.
Ce rol joacă GDPR în protejarea dreptului la imaginea comerciantului?
GDPR protejează datele personale surprinse în filmările ANPC, cum ar fi imaginea sau vocea angajaților sau reprezentanților. Dacă aceste date sunt prelucrate fără temei legal, poate fi încălcat atât GDPR, cât și dreptul la imaginea comerciantului.
Publicarea imaginilor de către ANPC fără aprobare poate afecta dreptul la imaginea comerciantului?
Da. Publicarea neautorizată de către inspectorii ANPC poate depăși cadrul legal și poate reprezenta o ingerință în dreptul la imaginea comerciantului, atrăgând inclusiv răspunderea instituțională sau personală.
Care este diferența dintre imaginea bunurilor și dreptul la imaginea comerciantului?
Imaginea bunurilor comerciale nu beneficiază de protecție directă, dar dacă publicarea acesteia afectează reputația comerciantului, se poate invoca dreptul la imaginea acestuia, în sens larg, pentru a cere despăgubiri.
Cum este echilibrat interesul public cu dreptul la imaginea comerciantului?
Deși informarea consumatorilor este importantă, aceasta nu trebuie să încalce dreptul la imaginea comerciantului. Autoritățile trebuie să respecte principiile legalității, proporționalității și echilibrului atunci când publică imagini din controale.