Conflictul de interese Vs ANI

Hotărârea judecătorească pe care o analizăm se referă la problematica conflictului de interese, pornind de la un raport de evaluare emis de Agenţia Naţională de Integritate (ANI). În centrul dezbaterilor se află modul în care principiul proporţionalităţii – consacrat atât în dreptul european, cât şi în cel intern – influenţează stabilirea existenţei ori inexistenţei conflictului de interese, luând în calcul atât latura obiectivă (fapta), cât şi vinovăţia (latura subiectivă). De asemenea, este esenţială analiza efectelor Deciziei CJUE pronunţate în cauza C-40/21, care consfinţeşte rolul principiului proporţionalităţii în materie de conflictul de interese.

Este important de subliniat că conflictul de interese poate afecta integritatea procesului decizional și încrederea publicului în instituțiile statului.

Obiectul dosarului

În speţă, reclamantul A., primar al unei comune din judeţul Bihor, a solicitat instanţei:

• Constaterea împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii administrative pentru fapta presupusă a fi conflict de interese.
• Anularea raportului de evaluare emis de ANI (raportul nr. 65003/G/II/20.12.2021), prin care s-a reţinut existenţa unui conflict de interese.
• Acordarea de daune morale în cuantum de 200.000 lei, pentru repararea prejudiciului de imagine şi a atingerii onoarei.
• Publicarea hotărârii pe site-ul ANI.
• Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

La rândul său, ANI a susţinut legalitatea raportului de evaluare, subliniind existenţa elementelor ce indică încălcarea legislaţiei privind conflictul de interese, respectiv art. 70-76 din Legea nr. 161/2003.

Starea de fapt relevantă

1. Reclamantul A. a deţinut funcţia de primar al comunei X. din judeţul Bihor.
2. În data de 02.05.2017, primarul a semnat contractul individual de muncă nr. 218, precum şi acte adiţionale ulterioare (03.01.2018 și 21.12.2018) pentru doamna B., asistent personal al fiului reclamantului, persoană cu handicap grav.
3. ANI a emis raportul de evaluare nr. 65003/G/II/20.12.2021, concluzionând că există indicii ale unui conflict de interese. În viziunea Agenţiei, primarul a obţinut, indirect, un folos patrimonial pentru soţia sa, care a devenit angajată a primăriei în calitate de asistent personal.
4. Reclamantul a contestat raportul, argumentând că nu s-ar fi urmărit vreun folos patrimonial personal şi invocând, între altele, împlinirea termenului general de prescripţie a răspunderii administrative pentru actul principal (contractul din 02.05.2017).

Temeiurile legale invocate

• Legea nr. 161/2003, în special art. 70 și art. 76 alin. (1) lit. a), care reglementează conflictul de interese și interdicțiile aplicabile funcționarilor publici și demnitarilor.
• Legea nr. 176/2010, în privința competențelor ANI și a sancțiunilor aplicabile în caz de conflict de interese sau incompatibilități.
• Codul civil, în materia termenului de prescripție (art. 2.541 și urm.).
• Codul de procedură civilă, art. 488 alin. (1) pct. 8 privind recursul pentru încălcarea ori aplicarea greşită a normelor de drept material.
• Decizia Curţii Constituţionale nr. 449/16.06.2015, referitoare la prescripția răspunderii administrative.
• Decizia CJUE C-40/21, privind necesitatea analizării proporţionalităţii consecinţelor conflictului de interese.

Argumentele fiecărei părți implicate

1. Reclamantul (Primarul)
   • A susţinut că a semnat contractul de muncă şi actele adiţionale fără a urmări vreun interes personal, considerându-se obligat să rezolve problema asistării persoanei cu handicap grav.
   • A invocat prescripţia răspunderii administrative, arătând că intervalul legal de 3 ani dintre 02.05.2017 şi 03.09.2020 a fost depășit.
   • A cerut daune morale pentru prejudiciul de imagine şi pentru atingerea onoarei ca urmare a publicării raportului ANI.
2. Agenţia Naţională de Integritate
   • A susţinut că există un conflict de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003, întrucât primarul ar fi facilitat soţiei sale obţinerea calităţii de asistent personal, fapt care îi aduce, indirect, un folos patrimonial.
   • A subliniat că termenul de prescripţie nu ar fi fost împlinit, deoarece investigaţia a început în septembrie 2020, iar actele adiţionale semnate în 2018 produc în continuare efecte.
   • A cerut respingerea cererii de acordare a despăgubirilor, considerând că raportul de evaluare s-a întemeiat pe prevederile legale.

Istoricul speței la instanțele inferioare

• Cererea a fost iniţial introdusă la Curtea de Apel Oradea, care a respins contestaţia reclamantului, menţinând legalitatea raportului de evaluare al ANI.
• Reclamantul a declarat recurs, invocând inclusiv dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. (aplicarea greşită a normelor de drept material) și solicitând, totodată, reanalizarea situaţiei prin prisma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 449/2015, pentru a evidenţia împlinirea termenului de prescripţie.

Motivarea instanței actuale

Instanţa supremă (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) a constatat că, pentru a se stabili cu exactitate dacă există un conflict de interese, trebuie analizate următoarele aspecte:

1. Termenul de prescripţie – în ceea ce priveşte semnarea contractului iniţial din 02.05.2017, instanţa de recurs a reţinut că a intervenit prescripția. Totuşi, se menţine necesitatea verificării legalităţii pentru actele adiţionale semnate ulterior, pentru care prescripţia nu era împlinită.
2. Principiul proporţionalităţii – pornind de la Decizia CJUE C-40/21, instanţa a subliniat că un conflict de interese nu ar trebui sancţionat automat, fără a analiza gradul de vinovăţie al persoanei şi consecinţele concrete ale actului. Se impune deci evaluarea împrejurărilor specifice, a existenţei ori inexistenţei unui folos patrimonial real şi a intenţiei subiective.
3. Contextul faptei – raportul de evaluare trebuie analizat în contextul în care soţia reclamantului era asistent personal al fiului acestora, iar primarul se afla într-o situaţie familială aparte (persoană cu handicap grav în familie).

Instanța supremă a considerat că toate aceste aspecte nu au fost pe deplin lămurite de prima instanţă, motiv pentru care a dispus casarea hotărârii și rejudecarea cauzei la aceeaşi instanţă, cu îndrumarea de a avea în vedere principiile reţinute de CJUE şi de Curtea Constituţională.

Soluția finală

Prin decizia pronunţată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul reclamantului, a casat sentinţa Curţii de Apel Oradea şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Practic, va urma o nouă judecată la nivelul Curţii de Apel Oradea, care va trebui:

1. Să verifice în detaliu proporționalitatea sancțiunii în raport cu gravitatea concretă a faptei.
2. Să analizeze gradul de vinovăție al reclamantului, incluzând împrejurările în care au fost întocmite actele adiționale.
3. Să țină cont de jurisprudenţa CJUE și CEDO, conform căreia sancțiunile administrative trebuie să fie proporționale cu abaterea săvârșită.
4. Să se pronunțe cu privire la cererea de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul moral, cu analiza probelor și a legăturii de cauzalitate dintre raportul contestat și prejudiciul invocat.

Întreaga cauză va fi astfel repusă în discuţia instanţei de fond, care va avea obligaţia să reevalueze situaţia juridică, ţinând cont de termenul de prescripţie, de criteriul proporţionalităţii și de circumstanțele specifice ale cazului, precum și de necesitatea stabilirii clare a existenţei sau inexistenţei unui beneficiu patrimonial real ori a unui interes personal.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara

Întrebări frecvente

1. Ce înseamnă conflict de interese în contextul unei funcții publice?

Conflict de interese reprezintă situația în care o persoană ce deține o funcție publică obține avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale pentru sine ori pentru soț, rude sau alte persoane apropiate, încălcând obligația de imparțialitate și neutralitate în exercitarea atribuțiilor.

2. De ce este relevant conflictul de interese în cazul analizat?

Conflictul de interese este esențial în cazul analizat, deoarece Agenția Națională de Integritate a emis un raport de evaluare care reține existența unui conflict de interese, iar instanța trebuie să verifice legalitatea și proporționalitatea măsurilor dispuse împotriva primarului acuzat.

3. Care este importanța deciziei CJUE C-40/21 în materia conflictului de interese?

Decizia CJUE C-40/21 subliniază necesitatea de a aplica principiul proporționalității în stabilirea sancțiunilor pentru conflict de interese, accentuând că trebuie analizată atât latura obiectivă, cât și vinovăția efectivă a persoanei acuzate.

4. De ce se discută despre prescripția răspunderii în cazul conflictului de interese?

Prescripția răspunderii administrative intervine atunci când trece un anumit termen legal de la săvârșirea faptei până la momentul evaluării. În cauza referitoare la conflictul de interese, instanța a constatat că unele acte (de ex. contractul inițial din 02.05.2017) au fost prescrise, ceea ce influențează legalitatea sancțiunii.

5. Ce argumente a adus reclamantul pentru a contesta existența unui conflict de interese?

Reclamantul a invocat, în principal, lipsa unui interes patrimonial personal în semnarea contractelor și a actelor adiționale. De asemenea, a susținut că a acționat pentru a asigura asistență persoanei cu handicap grav din familie, negând că ar fi urmărit obținerea unui beneficiu prin conflict de interese.

6. Cum a motivat Agenția Națională de Integritate raportul privind conflictul de interese?

Agenția Națională de Integritate a susținut că primarul a semnat în mod repetat acte de muncă pentru soția sa, generând un potențial folos patrimonial și încalcând legislația referitoare la conflict de interese (Legea nr. 161/2003), întrucât se poate considera că a urmărit un interes personal.

7. Ce rol joacă principiul proporționalității în conflictul de interese?

Principiul proporționalității joacă un rol central în stabilirea sancțiunilor pentru conflictul de interese. Instanța trebuie să evalueze consecințele faptei, intenția autorului și impactul efectiv al comportamentului, astfel încât să se evite sancționarea disproporționată a unor eventuale abateri minore.

8. Ce a dispus instanța supremă în legătură cu conflictul de interese din acest caz?

Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat necesitatea rejudecării cauzei. Instanța de fond trebuie să analizeze din nou raportul de evaluare, să verifice prescripția și să aplice principiul proporționalității înainte de a stabili dacă există un conflict de interese și ce sancțiune este adecvată.

9. De ce a solicitat reclamantul daune morale de 200.000 lei în cazul conflictului de interese?

Reclamantul a cerut daune morale pentru prejudiciul de imagine pe care susține că l-a suferit ca urmare a publicării raportului de evaluare privind conflictul de interese. Potrivit acestuia, actul administrativ emis de ANI i-ar fi afectat reputația și onoarea.

10. Cum influențează această speță activitatea viitoare a autorităților în prevenirea conflictului de interese?

Speța scoate în evidență necesitatea ca autoritățile să evalueze nu doar existența unui conflict de interese, ci și gradul de vinovăție și consecințele concrete ale faptei. Aplicarea principiului proporționalității și respectarea drepturilor fundamentale reprezintă repere cheie în orice investigație privind un potențial conflict de interese.