Asociere în participațiune. Desocotirea asociaților

I.C.C.J., Secţia a II-a civilă, decizia nr. 1181 din 10 mai 2023

Contract de prestări servicii. Calificarea contractului ca fiind o asociere în participaţiune. Desocotirea asociaților. Condiţii şi efecte

În cadrul lucrărilor de construcții publice sau în alte proiecte care implică mai mulți executanți, părțile aleg frecvent să încheie un contract de asociere în participațiune. Hotărârea de față clarifică distincțiile dintre un contract de prestări servicii „simplu” și un contract de asociere în participațiune, evidențiind în special cum și când se realizează “desocotirea” sau împărțirea beneficiilor ori pierderilor între asociați.

2. Obiectul dosarului

Reclamanta Societatea A a chemat în judecată două pârâte – Societatea B și Societatea C susținând că ar avea dreptul la plata:

1. Sumei de 498.273,02 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de dirigenție de șantier.
2. Sumei de 36.871,26 lei reprezentând penalități aferente debitului.
3. În subsidiar, în cazul în care Societatea B nu ar fi direct debitoare, obligarea pârâtei Societatea C la o serie de sume (456.701,34 lei și 82.110 lei) pentru asistență tehnică, plus dobânzi penalizatoare.

Conform reclamantei, aceste sume s-ar fi datorat printr-un contract de parteneriat/prestări servicii, pe care ea îl califica diferit de un contract de asociere în participațiune. În final, a solicitat și cheltuieli de judecată.

3. Starea de fapt relevantă

• Societatea A, Societatea B și Societatea C au încheiat un acord de asociere în vederea participării la un contract de achiziții publice legat de modernizarea unui aeroport.
• Reclamanta și-a prestat obligațiile privind dirigenția de șantier și asistența tehnică, însă a susținut că nu și-a primit cota fixă promisă pe perioada ianuarie – decembrie 2020.
• Societatea A a emis facturi aferente acestor servicii; pârâtele nu au achitat direct către reclamantă sumele solicitate, invocând faptul că există un singur contract comun (asociere), unde veniturile și cheltuielile se împart la finalul derulării proiectului.

4. Temeiurile legale invocate

• Codul civil:
  • Art. 1168: prevede aplicarea regulilor contractului asemănător în cazul unui contract nenumit.
  • Art. 1887, art. 1906, art. 1908, art. 1941, art. 1945, art. 1946, art. 1949 și art. 1953-1954: reglementează societatea simplă și asocierea în participațiune.
  • Art. 1953 alin. (4): interzice stabilirea unui beneficiu minim garantat pentru unul dintre asociați.
• Contractul de prestări servicii / parteneriat dedus judecății:
  • Prevedea contribuția părților la un proiect de construcții, împărțirea sarcinilor tehnice și cota parte din contractul de achiziții publice.

5. Argumentele fiecărei părți implicate

1. Reclamanta (A. S.R.L.)
   • A considerat că acordul este un contract de parteneriat nenumit, care îi conferă dreptul la o cota fixă din contractul public, calculată la 59% din valoarea lucrării.
   • A pretins că o astfel de cotă nu depinde de beneficii/pierderi ulterioare, ci reprezintă o sumă certă, scadentă imediat după efectuarea serviciilor.
2. Pârâtele (R.A. B. și C. S.R.L.)
   • Au invocat faptul că acordul are caracteristicile unei asocieri în participațiune și nu s-a încheiat încă perioada contractuală de derulare a proiectului.
   • Într-o asociere în participațiune, fiecare asociat își aduce aportul (inclusiv servicii, know-how etc.), iar eventualele beneficii ori pierderi se determină la final.
   • Au susținut că reclamanta nu poate cere bani înainte de lichidarea asocierii, neexistând o creanță scadentă.

6. Istoricul speței la instanțele inferioare

• La Tribunalul Bacău:
  • Prin sentința nr. 592/29.07.2021, s-a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată. Instanța a calificat în esență contractul drept asociere în participațiune și a reținut că nu există vreo sumă datorată înainte de finalul proiectului.
• La Curtea de Apel Bacău:
  • Prin decizia nr. 169/2022, s-au respins atât apelul reclamantei, cât și apelul incident al pârâtei Societatea C.
  • Instanța a confirmat soluția Tribunalului, considerând corectă calificarea contractului drept asociere în participațiune și stabilind că veniturile (sau pierderile) se împart doar la încetarea asocierii.

7. Motivarea instanței actuale

În recurs, reclamanta Societatea A a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material, contestând calificarea juridică a acordului.

Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut însă:

1. Calificarea contractului: Dispozițiile art. 1949-1954 C. civ. arată că părțile pot aduce aporturi diverse (bunuri, know-how, servicii). Dacă prin acord se urmărește un scop comun (ex. licitația publică) și este prevăzută împărțirea beneficiilor/pierderilor, ne aflăm în prezența unei asocieri în participațiune.
2. Repartizarea beneficiilor și pierderilor: Într-o asociere în participațiune, determinarea beneficiilor se face după ce afacerea comună generează venituri certe. Până la închiderea proiectului, nu există o creanță scadentă.
3. Desocotirea asociaților: Conform art. 1908 C. civ. și regulilor privind societatea simplă (care se aplică și asocierii în participațiune), un asociat nu poate cere restituirea aportului său înainte de încetarea contractului, cu excepția retragerii ori excluderii sale. Prestația reclamantei (dirigenția de șantier) nu îi dă dreptul la o creanță imediată, ci doar la o parte din profitul rezultat la final.
4. Beneficiu fix = nescris: Potrivit art. 1953 alin. (5) C. civ., orice clauză ce stabilește un beneficiu minim garantat unuia dintre asociați este considerată nescrisă. Faptul că reclamanta a pretins o cota fixă (59%) necondiționată și independentă de profitul/pierderea reală contravine regulilor asocierii.

8. Soluția finală

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de reclamantă, menținând calificarea contractului drept asociere în participațiune și concluzionând că:

• Sumele solicitate de Societatea A nu pot fi pretinse decât la momentul lichidării asocierii (finalul proiectului).
• Acordul dintre părți nu stabilește o sumă certă și imediat exigibilă pentru reclamantă, ci o cota din eventualele beneficii ale proiectului.
• Reclamanta nu poate obține desocotirea înainte de încetarea propriu-zisă a asocierii, iar contractul nu poate fi convertit într-un simplu contract de prestări servicii cu preț fix, fiind aplicabile normele de drept comun din societatea simplă și asocierea în participațiune.

Întrebări frecvente

1. Ce este o asociere în participațiune și în ce situații se utilizează?

O asociere în participațiune este un contract prin care două sau mai multe părți convin să pună în comun resurse și eforturi, fără a crea o entitate juridică distinctă, pentru realizarea unei anumite operațiuni sau afaceri. În practică, asociere în participațiune se folosește frecvent la proiecte de infrastructură, achiziții publice sau orice alte scopuri unde părțile își reunesc competențele și capitalul pentru un rezultat comun.

2. Ce avantaje oferă o asociere în participațiune față de alte forme de colaborare?

Principalele avantaje ale unei asocieri în participațiune includ libertatea contractuală extinsă, flexibilitatea în stabilirea aporturilor și a modului de gestionare a proiectului, precum și posibilitatea ca părțile să-și păstreze identitatea juridică proprie. Spre deosebire de înființarea unei societăți comerciale, părțile nu creează un nou subiect de drept, ci doar cooperează pentru obiective comune.

3. Cum se diferențiază asocierea în participațiune de un simplu contract de prestări servicii?

O asociere în participațiune implică, de regulă, punerea în comun de resurse și împărțirea beneficilor/pierderilor între asociați, în funcție de contribuția fiecăruia. Prin contrast, un contract de prestări servicii presupune doar executarea unor obligații în schimbul unui preț fix sau determinabil, fără a exista un scop comun în care părțile să împartă efectiv rezultatele financiare.

4. Când se face desocotirea finală între membrii unei asocieri în participațiune?

Desocotirea finală în cadrul unei asocieri în participațiune are loc la încetarea contractului. În acel moment, se stabilește dacă există profit de împărțit ori pierderi de suportat. Desocotirea înainte de finalizarea proiectului nu este posibilă, întrucât abia la final se poate determina valoarea reală a beneficiilor ori pierderilor rezultate din asociere în participațiune.

5. Cum se stabilesc beneficiile și pierderile într-o asociere în participațiune?

Beneficiile și pierderile se repartizează potrivit clauzelor contractuale sau, în lipsa acestora, conform dispozițiilor legale privind societatea simplă. Într-o asociere în participațiune, legea interzice stipularea unui beneficiu minim garantat în favoarea unuia dintre asociați. De regulă, procentul de participare la profit/pierderi reflectă contribuția fiecărui asociat la proiect.

6. Poate exista o “cota fixă” garantată în asocierea în participațiune?

Nu, o “cota fixă” garantată este considerată nescrisă în asociere în participațiune, conform Codului civil. Această interdicție urmărește să păstreze caracterul aleatoriu al afacerii comune și să asigure că fiecare asociat își asumă riscurile și beneficiază de profit proporțional cu aportul său real și cu reușita proiectului.

7. Ce fel de aporturi pot fi aduse într-o asociere în participațiune?

Aporturile într-o asociere în participațiune pot fi atât bunuri corporale (utilaje, materiale) sau bunuri incorporale (licențe, know-how, specialiști), precum și capital, forță de muncă ori alte resurse. Legea nu impune o limită strictă asupra tipului de aport, atât timp cât servește scopului comun al asocierii.

8. De ce nu se poate solicita plată intermediară într-o asociere în participațiune?

Într-o asociere în participațiune, nu se poate cere “desocotire” înainte de finalizarea proiectului, deoarece rentabilitatea este determinată la final, moment la care se stabiliește clar dacă există profit sau pierderi de împărțit. O cerere de plată intermediară ar fi prematură și ar contraveni principiilor asociere în participațiune, unde părțile își împart beneficiile la încheierea afacerii.

9. Ce se întâmplă dacă partenerii nu au stabilit clar cum își împart beneficiile în asocierea în participațiune?

Dacă părțile nu au prevăzut în mod expres în contract modul de împărțire, se aplică dispozițiile legale privind societatea simplă, care constituie dreptul comun pentru asociere în participațiune. În acest caz, beneficiile și pierderile se alocă proporțional cu aporturile, iar eventualele neînțelegeri se rezolvă prin reguli de lichidare a societății simple.

10. Cum se încheie efectiv o asociere în participațiune și ce urmează după lichidare?

O asociere în participațiune se încheie prin ajungerea la termen, îndeplinirea scopului comun sau alte cauze convenite de părți. După încetare, urmează lichidarea: se achită datoriile comune, se restituie aporturile, apoi se împarte eventualul excedent ca profit între asociați. Numai la această etapă are loc desocotirea finală și se află dacă proiectul a fost profitabil sau nu.