În peisajul juridic actual, controlul exercitat de Curtea de Conturi asupra modului de formare și utilizare a resurselor financiare ale statului și sectorului public este un mecanism esențial pentru asigurarea bunei gestiuni financiare.

Totuși, actele de control emise de această instituție pot face obiectul cenzurii instanțelor de contencios administrativ. În acest articol, vom analiza o hotărâre recentă a Tribunalului Timiș, care a tranșat un litigiu complex între Municipiul Timișoara și Curtea de Conturi, având ca obiect o cerere de anulare a unei decizii a Curții de Conturi.

Chestiuni de drept în dezbatere

Speța analizată aduce în discuție legalitatea și temeinicia măsurilor dispuse de Camera de Conturi a Județului Timiș printr-o decizie de control, contestată ulterior de autoritățile locale. Principalele chestiuni de drept vizează interpretarea și aplicarea legislației în domenii variate precum fondul funciar, autorizarea activităților comerciale, inventarierea patrimoniului public, gestionarea întreprinderilor publice (cazul societății de termoficare), contractarea de împrumuturi externe și recuperarea prejudiciilor aduse bugetului local.

Miza procesului a fost validarea de către instanță a prerogativelor Curții de Conturi de a impune măsuri corective și de a stabili existența unor abateri de la legalitate și regularitate în activitatea unei unități administrativ-teritoriale.

Obiectul dosarului și solicitările în fața instanței

Reclamanții – Municipiul Timișoara, Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local al Municipiului Timișoara – au solicitat instanței de judecată:

Anularea mai multor puncte din partea constatativă a Deciziei emise de Camera de Conturi a Județului Timiș, precum și a măsurilor corespondente din partea dispozitivă.
Anularea parțială a încheierii emise de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a României, care a respins în mare parte contestația formulată împotriva deciziei inițiale.
Suspendarea executării actelor administrative contestate, până la soluționarea pe fond a cauzei.

Starea de fapt relevantă

În urma unui audit financiar asupra conturilor de execuție bugetară ale Municipiului Timișoara pentru anul 2021, Camera de Conturi a Județului Timiș a emis o decizie prin care a constatat o serie de deficiențe și abateri de la legalitate. Decizia a impus autorității locale luarea unor măsuri specifice pentru remedierea problemelor identificate, printre care se numără:

Neconcordanțe în aplicarea legislației fondului funciar.
Gestionarea defectuoasă a activităților comerciale neautorizate.
Deficiențe în inventarierea patrimoniului public și privat al municipiului.
Nereguli în gestionarea relației cu societatea de termoficare, care au contribuit la intrarea acesteia în insolvență, în special în contextul neachiziționării certificatelor de CO2.
Plăți nelegale din bugetul local, precum amenzi sau daune morale, fără recuperarea prejudiciului.
Efectuarea de cheltuieli de investiții pe imobile cu situație juridică neclară.
Nereguli în contractarea și derularea unui contract de asistență juridică externă și a unui împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Temeiurile legale invocate

Litigiul s-a purtat în jurul interpretării și aplicării mai multor acte normative, printre care:

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Legea fondului funciar nr. 18/1991 și legislația subsecventă.
O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață.
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv.
H.G. nr. 780/2006 privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Argumentele fiecărei părți implicate

Argumentele reclamanților (Municipiul Timișoara)

Autoritatea locală a susținut că măsurile dispuse de Curtea de Conturi sunt nelegale și netemeinice, argumentând, pentru fiecare punct contestat, următoarele:

Fond funciar: Existența unei proceduri interne era suficientă și nu se impunea elaborarea uneia noi.
Activități comerciale: S-au aplicat sancțiuni conform legii, iar sigilarea spațiilor nu este o atribuție a administrației locale, ci a organelor judiciare.
Inventarierea patrimoniului: Demersurile de inventariere a bunurilor din sistemul de termoficare (SACET) au fost blocate de existența unui sechestru asigurător instituit de ANAF.
Cazul Colterm (certificate CO2): Obligația de a achiziționa certificatele de CO2 revenea exclusiv operatorului (Colterm S.A.), nu autorității locale, care și-a îndeplinit obligațiile plătind subvențiile.
Cheltuieli de proiectare: Cheltuielile pentru reabilitarea unui cinematograf retrocedat ulterior au fost făcute cu bună-credință, la un moment la care imobilul era în patrimoniul public și exista obligația legală de a-l reabilita.
Contract de asistență juridică: Serviciile au fost prestate conform contractului, iar obiectivele urmărite erau complexe și de durată, neputând fi considerate neîndeplinite.

Argumentele pârâtelor (Curtea de Conturi și Camera de Conturi)

Curtea de Conturi a apărat legalitatea deciziei, susținând că măsurile dispuse au ca scop remedierea unor nereguli clare și respectarea principiilor de bună gestiune financiară:

Fond funciar: Modificările legislative impun actualizarea procedurilor interne pentru a asigura o aplicare unitară și a evita litigii costisitoare.
Activități comerciale: Pasivitatea administrației locale în fața unei societăți care a funcționat ilegal ani la rând, sfidând multiple sancțiuni, impune elaborarea unor proceduri mai eficiente pentru suspendarea efectivă a activității.
Inventarierea patrimoniului: Obligația de inventariere este absolută și vizează toate bunurile deținute cu orice titlu, pentru a asigura o imagine fidelă a patrimoniului în situațiile financiare.
Cazul Colterm: Deși obligația directă era a societății, autoritatea locală, în calitate de acționar unic și garant al serviciului public, avea datoria de a supraveghea și de a lua măsuri decisive pentru a evita intrarea în insolvență, inclusiv prin asigurarea fondurilor necesare sau prin adoptarea unor decizii strategice.
Cheltuieli nelegale: Plata de amenzi și daune din bugetul public trebuie urmată de o analiză pentru stabilirea persoanelor vinovate și recuperarea prejudiciului.
Contracte de servicii și împrumuturi: Angajarea de cheltuieli publice trebuie să respecte cu strictețe principiile transparenței, eficienței și legalității, fiind necesare documente justificative clare și o monitorizare riguroasă.

Istoricul speței

Cazul a pornit de la auditul financiar pentru anul 2021, finalizat cu Decizia Camerei de Conturi Timiș în august 2022. Municipiul Timișoara a formulat contestație administrativă la Curtea de Conturi a României.

Prin încheierea din iunie 2023, contestația a fost admisă doar parțial (fiind eliminată o teză dintr-o măsură privind fondul funciar) și respinsă în rest. Ulterior, autoritatea locală a formulat acțiune în instanța de contencios administrativ la Tribunalul Timiș, solicitând anularea măsurilor menținute și suspendarea executării lor.

Motivarea instanței actuale

Tribunalul Timiș a analizat în detaliu fiecare capăt de cerere și a respins acțiunea ca neîntemeiată, oferind o motivare amplă pentru fiecare punct:

Cazul bine justificat și paguba iminentă: Instanța a respins cererea de suspendare, constatând că, în urma analizei pe fond, nu există o îndoială serioasă asupra legalității actelor contestate, condiție esențială pentru suspendare.
Fond funciar: A confirmat raționamentul Curții de Conturi, subliniind că modificările legislative impun în mod necesar actualizarea procedurilor interne pentru a reflecta noile cerințe și a evita gestionarea defectuoasă a cererilor cetățenilor.
Activități comerciale neautorizate: Instanța a reținut că, deși sigilarea nu este o atribuție directă, ineficiența măsurilor luate până în prezent justifică obligația de a crea o procedură operațională care să asigure efectivitatea suspendării activității, nu doar emiterea formală a unor dispoziții.
Inventarierea patrimoniului: A reafirmat că obligația de a inventaria patrimoniul este fundamentală pentru o imagine fidelă a situațiilor financiare și nu poate fi condiționată de existența unor sechestre, care nu împiedică procesul de identificare și evaluare a bunurilor.
Cazul Colterm și certificatele CO2: Instanța a invocat puterea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare (Sentința civilă nr. 227/22.03.2023), care a stabilit deja că autoritatea locală avea obligația de a se implica activ în rezolvarea problemei certificatelor de CO2 pentru a asigura continuitatea serviciului public de termoficare. Prin urmare, a respins argumentele reclamanților ca fiind deja tranșate de justiție.
Cheltuieli cu imobile revendicate: A considerat că angajarea de cheltuieli de investiții pe un imobil aflat în litigiu de revendicare, cunoscut de autoritate, a fost un demers riscant care a prejudiciat bugetul local, încălcând normele privind finanțele publice locale.
Contractul de asistență juridică: Instanța a validat constatările Curții de Conturi, arătând că plățile au fost efectuate fără documente justificative complete care să ateste modul de implementare a serviciilor și rezultatele concrete obținute și fără o monitorizare adecvată a contractului.

Soluția finală

Prin Sentința civilă nr. 122 din 14.03.2024, Tribunalul Timiș a hotărât:

Respingerea cererii de suspendare a executării actelor administrative ca neîntemeiată.
Respingerea ca lipsită de obiect a cererii privind teza a doua a măsurii de la pct. I.4, deoarece fusese deja eliminată în procedura de contestație administrativă.
Respingerea ca neîntemeiată cererea de anulare a celorlalte măsuri contestate din Decizia Camerei de Conturi a Județului Timiș și din încheierea Curții de Conturi a României.

Hotărârea poate fi atacată cu recurs, însă, la nivelul primei instanțe, ea reprezintă o validare importantă a actului de control al Curții de Conturi și reconfirmă principiile rigorii și legalității în gestionarea banilor publici.

Întrebări frecvente

Care este procedura legală pentru o acțiune în anulare a unei decizii a Curții de Conturi?

Procedura implică, inițial, formularea unei contestații administrative la Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a României. Dacă decizia este menținută, total sau parțial, entitatea publică vizată are dreptul de a se adresa instanței de contencios administrativ competente. Acolo, poate solicita o anulare a deciziei Curții de Conturi, invocând motive de nelegalitate sau netemeinicie, așa cum s-a întâmplat și în speța analizată.

De ce a solicitat Municipiul Timișoara o anulare a deciziei Curții de Conturi în acest caz?

Municipiul Timișoara a considerat că mai multe măsuri impuse de Curtea de Conturi erau nelegale sau nefondate. Printre motivele invocate s-au numărat: obligația de a achiziționa certificate CO2 revenea exclusiv societății de termoficare, nu primăriei; cheltuielile efectuate pentru anumite proiecte (ex. reabilitarea unui cinematograf) erau justificate la momentul respectiv; procedurile interne existente erau adecvate, iar sancțiunile aplicate diverșilor operatori economici erau conforme legii. Prin urmare, a inițiat acțiunea în justiție pentru anularea deciziei Curții de Conturi.

Ce argumente a avut Curtea de Conturi pentru a se opune cererii de anulare a deciziei sale?

Curtea de Conturi a susținut că măsurile sale sunt legale și vizează restabilirea bunei gestiuni financiare. Argumentele sale s-au bazat pe constatările din audit, cum ar fi pasivitatea autorității locale în probleme critice (insolvența societății de termoficare), deficiențe în inventarierea patrimoniului, angajarea de cheltuieli nejustificate sau fără o bază legală solidă și necesitatea actualizării normelor interne conform legislației. Aceste argumente au fost menite să demonstreze că solicitarea de anulare a deciziei Curții de Conturi este neîntemeiată.

Poate o instituție publică să obțină suspendarea executării măsurilor până la soluționarea cererii de anulare a deciziei Curții de Conturi?

Da, legea permite solicitarea suspendării, însă aceasta se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: existența unui „caz bine justificat” (o îndoială serioasă asupra legalității actului) și prevenirea unei „pagube iminente”. În speța analizată, instanța a respins cererea de suspendare, considerând că, după analiza pe fond, nu există o îndoială serioasă privind legalitatea măsurilor, astfel că nu se justifică suspendarea până la finalizarea procesului de anulare a deciziei Curții de Conturi.

Cine este responsabil pentru achiziția certificatelor de CO2, conform instanței?

Instanța a confirmat, invocând puterea de lucru judecat dintr-o speță anterioară, că deși obligația directă de achiziție aparținea societății de termoficare, Municipiul Timișoara, în calitatea sa de acționar unic și garant al serviciului public, avea datoria de a se implica activ și de a lua măsuri decisive pentru a preveni sancțiunile și, implicit, intrarea în insolvență a companiei. Pasivitatea sa a fost considerată o abatere, iar acest argument a cântărit în respingerea cererii de anulare a deciziei Curții de Conturi pe acest punct.

Cum a evaluat instanța legalitatea plăților pentru serviciile juridice contractate de primărie?

Instanța a validat constatările Curții de Conturi, reținând că plățile au fost efectuate fără documente justificative complete care să demonstreze implementarea concretă a serviciilor și rezultatele obținute. Lipsa unei monitorizări riguroase și a unor livrabile clare a condus la concluzia că principiul bunei gestiuni financiare a fost încălcat, justificând menținerea măsurilor dispuse și respingerea solicitării de anulare a deciziei Curții de Conturi pe acest aspect.

Este legală efectuarea de investiții într-un imobil aflat în litigiu de revendicare?

Conform hotărârii analizate, nu. Instanța a considerat că angajarea de cheltuieli de investiții (proiectare pentru reabilitare) pe un imobil pentru care autoritatea locală știa că există un proces de revendicare pe rol reprezintă un risc asumat care a dus la prejudicierea bugetului local, odată ce imobilul a fost retrocedat. Această acțiune a fost considerată o încălcare a normelor privind finanțele publice locale.

Poate Curtea de Conturi să oblige o primărie să își actualizeze procedurile interne?

Da. În speță, Curtea de Conturi a solicitat elaborarea sau actualizarea unor proceduri operaționale (de exemplu, în domeniul fondului funciar sau al suspendării activităților comerciale). Instanța a confirmat că această măsură este legală, mai ales atunci când legislația se modifică sau când procedurile existente se dovedesc ineficiente în practică, pentru a asigura aplicarea corectă a legii și a preveni riscuri financiare sau litigii viitoare.

Ce se întâmplă dacă o entitate publică achită amenzi din bugetul local?

Plata unei amenzi din bugetul public nu stinge obligațiile de bună gestiune. Curtea de Conturi, confirmată de instanță, a stabilit că după plata oricărei sancțiuni (amendă, daune morale), ordonatorul de credite are obligația de a demara o cercetare administrativă pentru a stabili dacă există persoane vinovate de producerea prejudiciului și pentru a lua măsurile legale de recuperare a sumelor de la acestea. Eșecul de a face acest demers constituie o abatere.

Care a fost soluția finală în acest proces de anulare a deciziei Curții de Conturi?

Tribunalul Timiș a respins pe fond acțiunea ca fiind neîntemeiată. Instanța a menținut legalitatea și temeinicia măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, considerând că argumentele aduse de Municipiul Timișoara nu au fost suficiente pentru a demonstra nelegalitatea actului de control. Astfel, procesul pentru anulare a deciziei Curții de Conturi a eșuat în primă instanță, hotărârea putând fi însă atacată cu recurs.

Hotărâre, conținut integral

Hotarâre nr. 227/2024 din 14.03.2024, cod RJ g825e8979 (https://rejust.ro/juris/g825e8979)

Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2024:020.######

Dosar nr. ####/30/2023

R O M Â N I A

TRIBUNALUL #####

SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR. ###

Ședința publică din data de 14.03.2024

Completul constituit din:

PREŞEDINTE – ### ##### #######

GREFIER – ##### ###### #####

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanţii MUNICIPIUL TIMIŞOARA prin ######, PRIMARUL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA şi CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA în contradictoriu cu pârâtele CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI şi CAMERA DE CONTURI A JUDEŢULUI #####, având ca obiect – anulare act administrativ.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 30.01.2024, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu art. 396 alin. (1) Cod procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru datele de 15.02.2024, 29.02.2024 şi 14.03.2024 când, în aceeaşi compunere, a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

În deliberare asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului ##### – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de 13.07.2023, sub dosar nr. ####/30/2023, reclamanţii Municipiul Timişoara Prin ######, Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local Al Municipiului Timişoara, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi Bucureşti şi Camera de Conturi a Judeţului #####, au solicitat ca, prin hotărârea care se va pronunţa, să se dispună:

– anularea punctelor nr. 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 13, 15 din partea constatativă, precum şi a măsurilor corespondente (I.4., I.5., I.6., I.9., I.11., I.13, II.1., II.2. şi II.3.,) din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022;

– anularea parţială a încheierii nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României (în sensul eliminării a tezei a doua din cuprinsul măsurii), prin care s-a respins contestaţia instituţiei reclamante împotriva Deciziei nr. ##/19.08.2022; – suspendarea în baza art. 15 din Legea nr.554/2004 a punctelor nr. 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 13, 15 din partea constatativă, precum şi a masurilor corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022, precum şi a încheierii nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanţii au învederat instanţei următoare:

În ceea ce priveşte abaterea prezentată la pct. 4 din partea constitutiva a Deciziei: „Elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020 în conformitate cu prevederile articolului 27 (2 indice 3) b. Analizarea cererilor existente la nivelul entităţii şi stabilirea persoanelor îndreptăţite, aşa cum sunt prevăzute la art. 27 (2 indice 3) din Legea nr. 18/1991, astfel cum este interpretat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) respectiv: „(…) de către cei ce au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 (…) legiuitorul a avut în vedere doar cumpărătorii iniţiali ai imobilelor în baza acestui act normativ, nu şi pe cei care, prin acte ulterioare translative de proprietate, au dobândit un bun care, la un moment dat, a făcut obiectul acestei legi”, iar în baza celorlalte acte normative (exemplu Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale) se iau în calcul şi actualii proprietari ai locuinţelor (deţinătorii sau moştenitorii casei de locuit şi anexelor gospodăreşti”, reclamanţii au solicitat instanţei de judecata sa anuleze măsura dispusa raportat la următoarele aspecte:

Reclamanţii au arătat că soluţionarea cererilor formulate în baza legilor fondului funciar, inclusiv Legea nr. 231/2018, Legea nr. 87/2020 şi Legea nr. 263/21.07.2022, se face de către ####### pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – Timişoara, care funcţionează în baza Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, având atribuţiile principale menţionate la art. 5 din Capitolul II Atribuţiile comisiilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi sub îndrumarea şi controlul Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – #####, precum şi a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

În privinţa abaterii reţinute, respectiv neinițierea unor proceduri privind punerea în aplicare a Legii nr. 87/2020 şi a Legii nr. 231/2018, elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării acestor legi în conformitate cu prevederile articolului 27 (2 indice 3) b, reclamanţii au solicitat instanţei de judecată să reţină ca, în realitate, contrar constatării auditorilor, există elaborată Procedura operaţională PO-55-ADMINISTRARE FOND FUNCIAR în cadrul Compartimentului Fond Funciar cu privire la activitatea de punere în aplicare a prevederilor legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare), nefiind necesară elaborarea şi implementarea unei alte proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020 în conformitate cu prevederile articolului 27 (2 indice 3) b, respectiv modificărilor aduse prin Legea nr. 263/2022. ############## Fond Funciar participă la punerea în aplicare a prevederilor legii fondului funciar prin sprijinirea activităţii Comisiei municipale de fond funciar Timişoara.

##### în vedere cele mai sus menţionate şi cele precizate în contestaţia formulată la măsura dispusă la pct. 1.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de directorul Camerei de conturi #####, reclamanţii au învederat că apreciază că nu au fost încălcate prevederile legale în materie de fond funciar, menţionate de Camera de Conturi a Judeţului ##### şi solicită admiterea în totalitate a contestaţiei formulate faţă de măsura dispusă la pct. 1.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de directorul Camerei de conturi #####, nu parţial, aşa cum s-a admis prin încheierea nr. ## din 21.06.2023 a Curţii de Conturi a României.

În vederea dovedirii celor redate mai sus, reclamanţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, respectiv Extras din Procedura operaţională PO-55- Administrare Fond Funciar.

În ceea ce priveşte abaterea prezentata la pct. 5 din partea constatativă a Deciziei – „Actualizarea Regulamentului privind desfăşurarea activităţilor comerciale şi de prestări servicii pe raza Municipiului Timişoara, cu prevederile legale incidente, respectiv art. 73, pct. l din O.G. nr. 99/2000, cu privire la suspendarea activităţii comerciale până la data autorizării. Elaborarea unei proceduri operaţionale care să cuprindă concret atribuţiile instituţiei privind suspendarea activităţii, inclusiv prin blocarea/sigilarea, etc. a spaţiului sau a încăperilor în care se desfăşoară activităţi fără acord de funcţionare precum şi modul de comunicare între compartimentele din cadrul aparatului de specialitate şi între instituţiile subordonate (ex.: colaborare punctuală cu Direcţia Poliţiei Locale în astfel de cazuri complexe). Luarea de măsuri de suspendare în fapt a activităţii societăţilor comerciale care desfăşoară în mod repetat activităţi economice fără obţinerea de Acorduri pentru Desfăşurarea Exerciţiilor Comerciale, inclusiv în cazul exemplificat în partea constatativă. În caz de neconformare a agenţilor economici efectuarea altor demersuri, potrivit prevederilor legale în vigoare, respectiv sesizarea #### şi/sau a organelor de cercetare penală”, reclamanţii au solicitat instanţei de judecata sa anuleze măsura dispusa raportat la următoarele aspecte:

În cadrul Compartimentului Autorizare Activităţi Comerciale şi Publicitate este aprobata procedura operaţională PO-23 – Autorizare activităţi comerciale, iar la pag. 14 este identificata acţiunea: Iniţiere Dispoziţie ###### – care se regăseşte la nivel general în cadrul instituţiei noastre în PO-52 – Dispoziţii ######. În cazul în care o societate funcţionează, fără acord, pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale, norma speciala – OG nr. 99/ 29 august 2000, republicata, privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă prevede în mod clar şi fără echivoc măsurile care se pot lua de către organele de control abilitate ale primăriilor – se aplică sancţiune şi se dispune suspendarea activităţii comerciale pana la data autorizării. În susţinerea celor arătate mai sus, reclamanţii au invocat următoarele dispoziţii legale care confirmă nelegalitatea abaterii reţinute – articolul 73, articolul 78, articolul 79.

În continuare, reclamanţii au arătat că, în speţa „spălătoria auto amplasată pe str. ####### C-tin ###### nr. 48”, în strânsa colaborare cu Direcţia Poliţiei Locale – aşa cum reiese şi din cuprinsul Deciziei nr. ##/19.08.2022, s-a procedat astfel: Direcţia Poliţiei Locale a aplicat sancţiuni contravenţionale societăţilor care au funcţionat la adresa administrativa menţionată mai sus, conform atribuţiilor. Ulterior, ############## Autorizare Activităţi Comerciale şi Publicitate, în urma adreselor emise de ####### Locală şi a sancţiunilor aplicate, a procedat la emiterea Dispoziţiei conform procedurilor operaţionale existente.

În ceea ce priveşte concluzia auditorilor „intrucat în Municipiul Timişoara, în anul 2022, se desfăşoară activităţi economice fara existenta acordului pentru desfăşurarea exercitiilor comerciale inca din anul 2017, intr-o locaţie construita fara respectarea autorizaţiei de construire, care sfidează legislaţia şi toate organele statului şi ale municipalităţii, auditorii publici externi nu isi pot explica rămânerea în starea de pasivitate a conducerii administraţiei locale, în condiţiile în care aceasta fapta este cunoscuta, sancţionată repetat, fara a se efectua demersuri privind suspendarea reala a activităţii şi ulterior sesizarea organelor de urmărire penala în acest caz.”, reclamanţii au arătat următoarele: începând cu anul 2018, au fost aplicate sancţiuni prevăzute de acte normative în vigoare pentru societăţile care au funcţionat la adresa din Timișoara, str. ####### C-tin ###### nr. 48. Ulterior, aplicarea acestor sancţiuni a fost urmata conform dispoziţiilor legale de emiterea a şapte dispoziţii având ca obiect suspendarea reală a activităţii societăţilor ce au funcţionat în aceasta locaţie, pe o perioada de 30 zile , astfel:

– ###### #### SRL – în anul #### # ## procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prin care s-au aplicat amenzi în valoare de 45.000 lei, în anul #### # ## amenzi de cate 1000 lei. Pentru că societatea nu deţinea acord pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale au fost emise 6 Dispoziţii ###### pentru suspendarea activităţii comerciale a societăţii (DP 327/15.03.2018, DP 741/20.06.2018, DP 1085/12.09.2018, DP 614/30.05.2019, DP 978/26.08.2019, DP 1320/30.10.2019). De asemenea, a fost trimisă adresa la Direcţia Generala a Finanțelor Publice ##### în vederea confiscării veniturilor obţinute în perioada în care nu s-a respectat măsura suspendării activităţii;

– ### ##### #### SRL – în anul 2020 a fost sancţionată cu amenzi în valoare de 16.500 lei şi a fost emisa Dispoziţia Primarului nr. 406/18.03.2020. prin care s-a dispus suspendarea activităţii comerciale a societăţii. De asemenea, a fost trimisa adresa la Direcţia Generala a Finanțelor Publice ##### în vederea confiscării veniturilor obţinute în perioada în care nu s-a respectat măsura suspendării activităţii.

La data prezentei funcţionează SC ####### ### #### SRL la adresa din str. ####### C-tin ###### nr. 48, care a solicitat vizarea anuala a acordului pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale nr. ###### ####.

Întrucât societatea nu îndeplineşte condiţiile impuse de HCLMT nr. 4/11.01.2022 pentru vizarea acordului, solicitarea acesteia a fost respinsa. Reclamanţii au invocat prevederile HCLMT nr. 4/ 11.01.2022 privitor la vizarea acordului pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale, art. 56 şi 57.

Totodată, au mai precizat faptul că, aferent anului 2022, a fost prelungită perioada de vizare a acordurilor pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale până la data de 30.06.2022, conform prevederilor HCLMT nr. 74/ 15.03.2022.

În consecinţa, ca urmare a desfăşurării ilegale a activităţii comerciale, Direcţia ####### Locală a procedat la întocmirea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria AX nr. ####### ##.07.2022, urmând să fie aplicate prevederile legale cu un conţinut mai aspru; astfel, la a doua sancţiune, în urma propunerilor agentului constatator, se va emite Dispoziţie ###### având ca obiect suspendarea activităţii.

În ceea ce priveşte elaborarea unei proceduri operaţionale care sa cuprindă concret atribuţiile instituţiei privind aplicarea sancţiunii suspendării activităţii, inclusiv prin blocarea/sigilarea, etc., a spaţiului – reclamanţii au arătat faptul că, la nivelul compartimentului, exista procedura operaţională în baza căreia se emit Dispoziţiile Primarului, însă, în ceea ce priveşte procedura de blocare/sigilare a spaţiului, au învederat instanţei de judecată faptul ca aceasta nu poate fi elaborata întrucât această sancţiune nu este prevăzuta în norma speciala OG nr. 99/2000 aprobata prin Legea 650/2002.

Reclamanţii au mai învederat că, mai mult decât atât, auditorii publici externi au arătat faptul că, prin neluarea măsurii blocării/sigilării spaţiului, instituţia reclamantă ar fi încălcat următoarele prevederi legale – OG 99/2000, HCLMT 4/2022, Legea 273/2006. Au solicitat instanţei de judecata să reţină că niciunul din actele normative individualizate de către auditori nu prevede măsura blocării/sigilării spaţiului unde se desfăşoară activitate economica fără acord de funcţionare.

În probaţiune, au solicitat încuviinţarea probei cu următoarele înscrisuri: Extras din PO-23 Autorizare Activităţi Comerciale – pag. 1 şi pag. 14; Dispoziţii ###### DP nr. 327/15.03.2018, DP nr. 741/20.06.2018, DP nr. 1085/12.09.2018, DP nr. 614/30.05.2019, DP nr. 978/26.08.2019, DP nr. 1320/30.10.2019, DP nr. 406/18.03.2020.

În ceea ce priveşte abaterea prezentată la pct. 6 din partea constatativă a Deciziei – „Luarea măsurilor de efectuare a inventarierii activelor corporale deţinute în patrimoniu sub orice titlu de către SC ############ SA, precum şi a valorificării rezultatelor inventarierii privind imobilele deţinute de către unităţile spitaliceşti, inclusiv inventarierea imobilizărilor în curs de execuţie, pe listă distinctă în care să se menţioneze pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului: denumirea obiectului şi valoarea determinată potrivit stadiului de execuţie, pe baza valorii din documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor realizate la data inventarierii. Efectuarea demersurilor în vederea stabilirii rezultatelor inventarierii bunurilor din domeniul public al Municipiului Timişoara date în concesiune la ####### SA, prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cit cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate potrivit posturilor din bilanţ. Inventarierea bunurilor imobile (construcţii şi terenuri) utilizate de terţe persoane în folosinţă gratuită, operaţiune corelată cu verificarea documentelor care reglementează regimul juridic al acestora şi valorificarea rezultatelor inventarierii prin luarea măsurilor legale care se impun. Întocmirea inventarului bunurilor imobile proprietate publică şi privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii, preluarea rezultatului inventarierii în evidenţă, conform prevederilor legale în vigoare şi depunerea declaraţiei P4000 aferentă imobilizărilor corporale preluate în inventarul centralizat al bunurilor din proprietatea privată a Statului #####.”, reclamanţii au solicitat instanţei de judecată anularea acesteia având în vedere faptul ca au fost efectuate demersuri prin transmiterea adreselor către #### (înscrisuri ce vor fi ataşate prezentei) prin adresele nr. SC #### # #######5.05.2022, respectiv nr. SC #### #########7.05.2022, în vederea ridicării sechestrului asupra bunurilor SACE, bunuri ce fac parte din domeniul public al Municipiului Timişoara.

Reclamanţii au precizat faptul ca acestea au făcut obiectul sechestrului asigurător pentru datorii fiscale ale ####### S.A., societatea de termoficare nefiind proprietara acestor bunuri.

În vederea susţinerii acestui aspect, reclamanţii au depus extrase CF şi documentaţia aferentă care atestă dreptul de proprietate al Municipiului Timişoara asupra bunurilor care fac parte din SACET.

În vederea înlăturării abaterii prezentate la pct. 9 din partea constatativă a Deciziei – „Sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la neluarea de către Adunarea Generală a Asociaţilor (###) a ### ####### S.A., respectiv de către Consiliul de Administraţie (CA) şi Directoratul entităţii publice ### ####### S.A., în limita prerogativelor conferite de legiuitor, a măsurilor de evitare a sancţionării societăţii de către Administraţia Fondului de Mediu cu contravaloarea penalităţii de 178.725.554 lei, aceasta constituind un factor determinant care a a condus şi la declanşarea stării de insolvență, având în vedere atribuţiile entităţii audiţii te privitor la asigurarea continuităţii activităţii ### ####### S.A., conform prevederilor O.U.G. nr. 109/30.11.2011, privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice, precum şi a Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale”, reclamanţii au solicitat instanţei de judecata să reţină că măsura dispusa de către auditori, respectiv de elaborare a unei proceduri operaţionale cu operatorul Colterm în care să fie definiţi de comun acord următorii termeni utilizaţi: pierderi induse financiare, pierderi tehnologice şi subvenţii, precum şi modul lor de determinare, prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare, nu are un temei, cadru legal instituit pentru a fi adusă la îndeplinire.

Procedurile operaţionale fac parte din sistemul de control intern managerial, iar acesta, aşa cum este definit, are caracter intern obligatoriu exclusiv asupra activităţii fiecărei entităţi publice, motiv pentru care sistemul de control intern managerial este adoptat la nivelul fiecărei entităţi publice. Prin entitate publică se înţelege o autoritate publică, instituţie publică, companie/societate naţională, regie autonomă, societate la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar, cu personalitate juridică, care utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public.

Procedura operaţională este definită prin Ordinul SGG nr. 600/2018 ca fiind procedura care descrie un proces sau o activitate care se desfăşoară la nivelul unuia sau mai multor compartimente dintr-o entitate, fără aplicabilitate la nivelul întregii entităţi publice. Aşa cum rezultă din definiţie, procedura operaţională nu are aplicabilitate nici măcar la nivelul întregii entităţi publice, neputându-se sub nicio formă pune problema aplicabilităţii la nivelul mai multor entităţi publice distincte cu personalitate juridică diferită.

Aşadar, atât timp cât nu există reglementări legislative la nivel naţional, termeni precum pierderi induse financiare, pierderi tehnologice şi subvenţii, precum şi modul lor de determinare, definirea/stabilirea acestor aspecte prin intermediul unei proceduri operaţionale este ilegală.

###### reclamanţilor privind „pierderile induse financiare”, din perioada #########, a fost şi este în sensul că această categorie de cheltuieli nu se regăseşte în mod expres în legislaţie pentru a putea fi achitată din bugetul local, iar potrivit art. 14 alin. (3) din Legea ######## – „Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu exista bază legală pentru respectiva cheltuială.”. În categoria „pierderilor induse financiare”, compania COLTERM a depus pentru justificare la emiterea hotărârilor de consiliu local, documente privind majorări şi penalităţi aferente obligaţiilor comerciale şi fiscale(anexe la HCL nr. 473/2015, nr. 125/2016 şi nr. 315/2018 anexate prezentei).

Cu privire la constatarea că una din cauzele situaţiei critice ce a dus la declanşarea insolvenței este şi neasigurarea de către administraţia municipiului Timişoara a condiţiilor necesare în vederea achiziţionării de certificate C02, respectiv neasigurarea resurselor financiare, reclamanţii au făcut precizarea că, pe parcursul anului 2021, ########## ######### # ####### ##### ########### ## ##### ######## ########## ###### ######### ## #### ## ####### #######, achitând chiar în avans sumele aferente lunilor din sezoanele reci 2021 şi 2022, iar coroborat cu faptul că, în preţul energiei termice livrate populaţiei, este cuprins inclusiv costul cu achiziţionarea certificatelor verzi, concluzia este că administraţia municipiului Timişoara a asigurat resursele necesare achiziţionării de către Colterm a certificatelor verzi prin plata inclusiv în avans a subvenţiei pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populaţiei, plătind în exerciţiul financiar 2021 suma de 199.412.970 lei, din care 108.103.912 lei pierderi induse şi 91.309.058 lei, subvenţii diferenţe de preţ, aceste plăţi fiind suportate din bugetul local, bugetul de stat şi transfer de la Consiliul ######## ##### (conform situaţiei privind plăţile subvenţiilor la energia termica în ########## #########, pe anul 2021, anexată prezentei). Din totalul veniturilor aferente secţiunii de funcţionare, încasate la nivelul bugetului local în anul 2021, în valoare de 896.966.219 lei, suma achitată cu titlu de subvenţii pentru Colterm reprezintă peste 22%, un procentaj foarte ridicat pentru a fi alocat unui singure categorii de cheltuială.

Au mai arătat că scopul administraţiei publice locale este de a furniza bunuri şi servicii cetăţenilor, având o responsabilitate directa fata de transformările socio economice care sa inducă dezvoltare economica. Autorităţile administraţiei publice au responsabilităţi şi competente complexe, pornind de la administrarea domeniului public, dar şi cel privat al localităţii, urbanism şi amenajarea teritoriului, întreţinerea infrastructurii, furnizare de utilităţi – alimentare cu apa, canalizare, epurare, salubrizare, iluminat public, asistenta sociala, transport public local, etc. .

Reclamanţii au subliniat faptul că obligativitatea achiziţionării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aparţine operatorului instalaţiei, anume ####### S.A., conform prevederilor art. 18 alin. (2) din H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

De asemenea, conform prevederilor Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1.#### #### pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada #########, operatorul trebuie să deţină autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră.

######## Locală de ########### ####### S.A. deţine două astfel de autorizaţii:

– Autorizaţia nr. 142/10.06.2021 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada ######### # aferentă instalaţiei CET Timişoara Sud;

– Autorizaţia nr. 143/10.06.2021 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada ######### # aferentă instalaţiei CET Timişoara Centru.

Conform cerinţei A.6.3 din autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, operatorul are obligaţia de a restitui, până cel mai târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu numărul total de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la instalaţia respectivă în anul calendaristic anterior, prezentate în raportul anual de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră verificat de un verificator acreditat, conform prevederilor legale în vigoare în domeniul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada #########. Titularul autorizaţiei este cel care trebuie să restituie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră.

Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. 4 din Ordinul ANRSC nr. 66/2007privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare: „în calculul preţurilor şi tarifelor locale vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării şi modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecţia mediului, precum şi o cotă de profit, dar nu mai mult de 5%”.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 7 din Ordinul ANRE nr. 15/2015 privind aprobarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, la determinarea preţului de referinţă pentru energia termică este luat în considerare şi preţul mediu anual al certificatului de CO (2).

Reclamanţii au solicitat instanţei de judecată să retină că Societatea Colterm avea posibilitatea să achiziţioneze aceste certificate pe parcursul anului calendaristic în curs, când preţurile acestor certificate erau mai mici, contrar conduitei de a aştepta termenul limită de predare a certificatelor de 30 aprilie anul următor, termen în preajma căruia preţurile erau mult mai mari.

Pentru a susţine cele arătate mai sus, reclamanţii au exemplificat cotaţii ale certificatelor în anumite perioade tranzacţionate pe ##### ###### de Mărfuri unde, în data de 03.02.2020, societatea Electrocentrale Bucureşti a achiziţionat certificate la un preţ unitar de 23,3 euro, în data de 04.03.2021, aceeaşi societate achiziţionând certificate la un preţ de 31,01 euro. Cu cât ne apropiem de termenul limită pentru depunerea certificatelor C02, valoarea pe bursă creşte semnificativ; astfel, la data de 21.04.2021, CE ####### a achiziţionat certificate la un preţ de 45,43 euro, iar în 14.04.2021, Electrocentrale Bucureşti a achiziţionat la preţul de 44,17 euro.

Reclamanţii au exemplificat operatori de energie termica, cu acelaşi regim juridic ca şi societatea ####### S.A., care au achiziţionat certificate C02 în perioada #### ##### şi care s-au încadrat în termenul de predare prevăzut în legislaţie:

– Termoficare ######: la un preţ de 20,8 euro, în data de 14.04.2021-21.000 bucăţi;

– Termoficare ######: la un preţ de 44,25 euro, în data de 20.04.2021 – 15.000 bucăţi;

– Termoenergetica București: la un preţ de 24 euro, în data de 03.05.2020 – 2.200 bucăţi;

– Elcen Bucuresti: la un preţ de 23,3 euro, în data de 03.02.#### # ###.000 bucăţi.

Ţinând cont de cele enunţate mai sus, reclamanţii au arătat că apreciază ca fiind neîntemeiată şi nejustificată măsura dispusa de către auditori, în condiţiile în care, prin întreg probatoriul administrat de instituţia reclamantă, la solicitarea auditorilor, au probat îndeplinirea şi în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile în domeniu a tuturor obligaţiilor ce au revenit atât autorităţilor publice locale, cât şi autorităţii tutelare, nefiind nicidecum vorba de o îndeplinire defectuoasa a atribuţiilor ce le revin, cum în mod eronat s-a apreciat de către auditorii publici.

Reclamanţii au reiterat faptul ca nicio unitate administrativ-teritoriala din ţară nu a achiziţionat certificate CO2 pentru societatea de termie din subordine.

În concluzie, au arătat că apreciază că societatea ### ####### S.A. avea posibilitatea de a minimiza costurile cu achiziţia certificatelor verzi dacă ar fi urmărit evoluţia pieţei acestor certificate şi ar fi achiziţionat la momentul oportun, chiar şi în transe, în funcţie de disponibilităţi, aşa cum au procedat alte societăţi cu activitate similară (conform extras tranzacţionare pe bursă, anexat prezentei).

În ceea ce priveşte abaterea prezentată la pct. 13 din partea constatativă a Deciziei – „Corectarea situaţiei actuale generată de interpretarea eronată a prevederilor ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr, 259/2021 în sensul recunoaşterii creanţei ### ####### SA stabilite de prevederile actelor administrative normative, anterior menţionate, asupra sumelor primite în bugetul local prin alocarea de către stat prin intermediul M.D.L.P.A. sub formă de subvenţie aferentă consumului de gaze naturale din sezonul rece ######### şi, totodată, a datoriilor către această companie generate de actele administrative adoptate de autoritatea deliberativă. Solicitarea către ### ####### SA a corectării documentelor emise, întocmai cu prevederile ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr. 259/2021 şi, de asemenea, în conformitate cu prevederile fiscale în materie, eliminând taxa pe valoarea adăugată din această categorie de operaţiuni”, reclamanţii au solicitat instanţei să înlăture această abatere raportat la următoarele: auditorii au constatat că societatea ####### S.A. a emis, în mod eronat, facturi cu TVA pentru încasarea subvenţiei alocată de la bugetul dc stat prin M.D.L.P.A., în baza Legii nr. 259/2021, considerându-se că, potrivit art. 286 alin. 1 lit. a din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, subvenţia acordată în baza Legii ######## nu îndeplineşte cumulativ condiţiile de includere în baza de impozitare a TVA. Prin urmare, subvenţia acordată pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei nu este legată direct de valoarea subvenţiei acordată pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populatei, iar populaţia nu beneficiază de subvenţia acordată, preţul energiei termice nefiind mai mic decât preţul la care aceasta ar fi vândută în absenţa subvenţiei.

#### de aceste constatări, reclamanţii au arătat că apreciază că responsabilitatea pentru emiterea facturilor şi încadrarea fiscală a TVA aplicabilă revine în exclusivitate emitentului acestor facturi.

Valoarea energiei termice livrată şi facturată populaţiei este direct legată de valoarea subvenţiei acordate de la bugetul local, în valoarea acestei subvenţii fiind incluse şi sumele încasate de bugetul local de la M.D.L.P.A., în baza Legii nr. 259/2021. În acest sens, în anexa la Ordinul comun al M.F., M.E. şi M.D.L.P.A. nr. 226/####/273/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021, totalul plăţilor subvenţiei din bugetul local este compus din sursă proprie + transferuri din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului + transferuri din bugetul M.D.L.P.A., potrivit Legii nr. 259/2021.

Ţinând cont de faptul că subvenţia de la bugetul local acoperă aproximativ 50% din preţul energiei termice livrate populaţiei, pe cale de consecinţă şi acordarea unei componente (subvenţia de la bugetul de stat) din subvenţia acordată de la bugetul local, influenţează în mod direct preţul energiei termice livrate populaţiei. Reclamanţii au arătat că apreciază că, în cazul în care bugetul de stat nu ar fi acordat subvenţia prevăzută de Legea nr. 259/2021, societatea de termoficare s-ar fi aflat în imposibilitate de a livra energie termică populaţiei, bugetul local neputând acoperi din surse proprii subvenţionarea majorării preţului combustibilului, în acest fel populaţia a beneficiat dc subvenţia acordată de la bugetul de stat.

Referitor la modalitatea de acordare a sumelor transferate din bugetul M.D.L.P.A., în baza Legii nr. 259/2021 şi a prevederilor Ordinului nr. 226/####/273/2022, legiuitorul prevede, la art. 2 din norme, că subvenţia vizează acoperirea costurilor legate de achiziţia de gaze naturale, iar Municipiul Timişoara a achitat subvenţiile către COLTERM, în baza facturilor emise de către societatea de termoficare, pentru subvenţiile acordate.

Reclamanţii au menţionat faptul că plăţile au fost efectuate din creditele bugetare aferente capitolului 81.02.06 „Energie termică”, alineatul 40.03 „Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif, cu respectarea termenului prevăzut de art. 8 din Ordinul nr. 226/####/273/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########. precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „##### Dunării”.

Au precizat faptul că plăţile au fost realizate în conformitate cu Anexa nr. 3 a Ordinului comun nr. 226/####/273/2022.

Potrivit M.D.L.P.A., sumele alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi din bugetul M.D.L.P.A. potrivit Ordinului ######### şi a Ordinului ######## au fost repartizate Municipiului Timişoara în scopul asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populaţiei, sens în care aceste sume pot face obiectul compensării.

Sumele alocate potrivit Ordinelor nr. 67/17.01.2022, nr. 226/16.02.2022, nr. 556/11.04.2022 şi nr. 657/28.04.2022, au fost repartizate pentru producătorii de energie termică pentru subvenţionarea acoperirii creşterii preţului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie al gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kWh, prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. b) din OUG 118/2021, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea 259/2021.

Reclamanţii au precizat faptul că, la fundamentarea preţului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 507/2021, operatorul ####### S.A. a luat în calcul un cost pentru gaze naturale de 517,58 lei/MWh, preţ mai mare decât cel cu care acesta a achiziţionat acest combustibil de pe piaţă în perioada ianuarie-martie 2022(conform tabelelor anexate prezentei, Hotărârii CA nr. 105/21.10.2021, adresei Colterm nr.21456/14.10.2021, memoriu tehnico-economic al ####### SA nr. 21455/14.10.2021, centralizator preţuri tarife conform deciziei ANRE nr. 1316/30.06.2021, anexa B „Detalierea modului de determinare a preţurilor locale de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice din Mun. Timişoara, destinată consumatorilor casnici şi non-casnici”, Avizul de la ANRE din 18.08.2021 privind preţul pentru energia termică produsă în cogenerare şi livrată din centrala de cogenerare CET Sud Timişoara, aparţinând S.C. ######## Locală de ########### ####### S.A., decizia ANRE cu nr. 1316/30.06.2021, prognoză cu privire la energia termică ce urmează a fi livrată, fişe de fundamentare a preţurilor locale la energia termică produsă centralizat, exclusiv energia termica produsa în cogenerare CT Centru, fundamentarea principalelor elemente de cheltuieli pentru energia termica produsa pe baza de hidrocarburi CT Centru Timişoara, anexa 3.1 macheta cu bilanţul energiei termice – preţ actual, anexa 3.2 macheta cu bilanţul energiei termice -realizări în 12 luni calendaristice anterioare, anexa 3.3 macheta cu bilanţul energiei termice – preţ propus, anexa 1 transport, „fisa de fundamentare a preturilor locale la energia termica produsa centralizat, serviciul transport”, anexa 2 transport, „fundamentarea principalelor elemente de cheltuieli pentru energia termica, serviciul transport”, anexa 1 distribuţie, anexa 2 distribuţie, anexa 3.1 „macheta cu bilanţul energiei termice, serviciul de transport, distribuţie – realizări în 12 luni calendaristice anterioare”, anexa 3.2 „macheta cu bilanţul energiei termice, serviciul dc transport, distribuţie – preţ actual ultima fundamentare”, anexa 3.3 „macheta cu bilanţul energiei termice, serviciul de transport, distribuţie – preţ propus”, anexele 3.1, anexele 3.2, anexele 3.3).

De asemenea, au mai precizat faptul că, prin adresa nr. SC2022-10067/27.04.2022 (anexata prezentei), Municipiul Timişoara a solicitat Ministerului Finanţelor – co-emitent al Ordinului nr. 226/####/273/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. ######## # lămuriri privind modalitatea de virare/decontare a sumelor încasate de la M.D.L.P.A. în baza Legii nr.259/2021. Prin adresa nr. 463845/02.05.2022 (anexată prezentei), Ministerul Finanțelor a considerat că natura sumelor plătite (transferate) de Municipiul Timişoara către ####### S.A., în baza Ordinului nr. 226/####/273/2022, este aceea de subvenţie şi se reflectă în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare la titlul IV „Subvenţii”, aşa cum a procedat Municipiul Timişoara.

Totodată, au făcut precizarea că ########## ######### ##### ## ######### #### ##### #### ## # #### ###### ####### ###. 14 alin. (3) din Legea 273/2006, iar Legea nr. 259/2021 reprezintă în opinia acestora un act normativ de sprijin pentru bugetul local prin repartizarea resurselor financiare.

Actul normativ ce reglementează posibilitatea alocării subvenţiilor de la bugetul local către societatea de termoficare este OG nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei, art. 3 alin. 4 şi art. 5 indice 2 ce stabilesc doar categoriile subvenţiilor pentru diferenţe de preţ la energia termica livrata populaţiei şi pierderile induse din prestarea serviciului de furnizare a energiei termice.

În ceea ce priveşte abaterea prezentata la pct. 15 din partea constatativă a Deciziei – „Justificarea cu acte şi documente legal întocmite privind modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### aferent fiecărui proiect înscris în Anexa nr. 2 la HCL nr. 316/07.09.2021, cu precizarea tipurilor de cheltuieli în cadrul fiecărui obiectiv în parte, pentru care a fost contractat creditul ####. Clarificarea diferenţelor constatate între suma aprobată prin HCL nr. 316/07.09.2021 şi cea prevăzută în contractul de credit nr. 52471/23.12.20212, pentru obiectivul „Actualizarea PMUDpentru Polul de Creştere Timişoara”. Prezentarea de acte şi documente legal întocmite privind justificarea modalităţii în care a fost stabilită valoarea estimată pentru obiectivele „Actualizare PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate”. Clarificarea neconcordanțelor între datele şi informaţiile înscrise în contratul de credit nr. 52471/23.12.2021 şi cele aprobate prin HCL nr. 316/07.09.2021, cu privire la obiectul achiziţiei în cazul obiectivelor „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate”. Clarificarea neconcordanțelor între perioadele de tragere prevăzute în graficul prezentat de #### şi perioada de tragere autorizată prin Hotărârea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale (CA1L) nr. 7047/17.02.2022, şi intrarea în legalitate, dacă aceasta se impune. Stabilirea de sarcini şi responsabilităţi concrete pentru fiecare dintre persoanele implicate în gestionarea împrumutului contractat cu ####.”, reclamanţii au solicitat instanţei sa constate nelegalitatea abaterii reţinute, având în vedere conţinutul Contractului de credit nr. 52471/23.12.2021 „perioada de angajament” înseamnă perioada care demarează la data semnării Contractului şi ia sfârşit în termen de 36 de luni de la data Contractului, dată la care încetează obligaţia #### de a dispune trageri din credit, respectiv 23.12.2024.

Perioadele de tragere prevăzute în graficul de rambursare #### sunt doar estimative pana la finele anului 2024, urmând a fi trase în funcţie de necesitaţi, conform contractului. Autorizarea Comisiei de Autorizare a împrumuturilor Locale (CAIL) a fost solicitata în vederea efectuării tragerilor estimative în anul 2022, pentru proiectele care beneficiază de fonduri externe de la Uniunea Europeana şi pentru a căror prefinanțare sau cofinanţare s-a solicitat autorizarea efectuării de trageri, urmând ca sumele netrase sa fie reprogramate în anii următori printr-o noua cerere pentru reautorizarea tragerilor, întocmită conform Anexei 1.7 la norme şi proceduri din HG nr. 9/2007, privind constituirea, componenta şi funcţionarea CAIL, cu modificările şi completările ulterioare. Cererea este analizata de CAIL în conformitate cu prevederile legale în vigoare, tragerile din finanţările rambursabile destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeana, fiind exceptate de la plafonul unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 din Legea nr. 312/2021.

Reclamanţii au menţionat că Municipiul Timişoara a depus notificarea nr. SC2022##########.08.2022 către CAIL privind disponibilizarea sumelor netrase în anul 2022 şi reprogramarea acestora pentru anii următori conform estimărilor, precum şi Anexa 1.7, sumele fiind estimate a fi trase în funcţie de termenul de livrare al tramvaielor, respectiv al graficului de execuţie al lucrărilor de Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timişoara, Traseu 5, ##### Bogdăneștilor, care poate fi influenţat de mulţi factori pe perioada derulării Contractului.

În urma derulării procedurii de achiziţie publică prin licitaţie deschisă pentru furnizarea tramvaielor, a fost semnat Contractul de furnizare nr. 103/26.07.2019, cu Bozankaya Otomotiv MAK IML. ITH. VE IHR A.S., preţul unitar pentru un tramvai fiind de 9.736.875 lei, fără TVA/l 1.586.881,25 lei, cu TVA.

Prin Memoriul justificativ nr. CDE2019##########.09.2019 s-a solicitat Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest modificarea contractului de finanţare nr. 4586/23.07.2019, cu privire la actualizarea bugetului proiectului, prin ajustarea preţului unitar al unui tramvai la valoarea obţinută în urma licitaţiei. Actul adiţional nr. 1 prin care s-a actualizat bugetul proiectului a fost semnat în data de 16.12.2019.

Pentru implementarea proiectului de înnoire a flotei de tramvaie s-a elaborat „Studiul de oportunitate pentru înnoirea flotei de transport public prin achiziţia de tramvaie noi”, aprobat prin HCL nr. 488/20.12.2017, respectiv HCL nr. 475/25.09.2018, care fundamentează necesitatea şi oportunitatea modernizării parcului de tramvaie din Municipiul Timişoara, precum şi preţul unitar estimat pentru un tramvai nou.

În baza studiului de oportunitate, au fost aprobate, de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara, cele trei proiecte de înnoire a flotei de tramvaie – etapa I, II şi III -precum şi cererile de finanţare aferente acestora (HCL nr. 145, 146/11.04.2019 – înnoirea flotei de tramvaie – etapa I, HCL nr. 229,230/23.## #### # înnoirea flotei de tramvaie – etapa II, HCL nr. 231, 232/23.04.2019 – înnoirea flotei de tramvaie – etapa III).

Astfel, având în vedere faptul că preţul unitar estimat pentru un tramvai a fost aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, la fel cum au fost aprobate şi valoarea fiecărui proiect şi fiecare cerere de finanţare, iar prin Actul adiţional nr. 1 la Contractul de finanţare nr. 4586/23.07.2019, valoarea proiectului s-a diminuat prin ajustarea preţului unitar pentru un tramvai, de la valoarea estimată la cea rezultată în urma licitaţiei, nu este necesară aprobarea noii valori a contractului de finanţare, aceasta nedepășind valoarea totală a proiectului, deja aprobată. Mai mult, nici Contractul de finanţare nr. 4586/23.07.2019 nu a fost aprobat printr-o hotărâre a consiliului local, conform Ghidului Solicitantului – Condiţii specific de accesare a fondurilor în cadrul apelului de proiecte cu numărul ###/2017/4/4.1/1, Axa prioritară 4, Prioritatea de investiţii 4e, pentru semnarea acestuia fiind obligatorie doar aprobarea proiectului şi a cheltuielilor legate de acesta.

Referitor la valoarea proiectului înnoirea flotei de tramvaie – etapa I, menţionată în diferite documente, reclamanţii au precizat faptul că, la momentul semnării Actului adiţional nr. 1 la Contractul de finanţare nr. 4586/23.07.2019, contractele pentru serviciile de informare şi publicitate, respectiv pentru serviciile de promovare nu erau atribuite, prin urmare s-a luat în considerare valoarea estimată a acestora. Astfel, valoarea totală a contractului de finanţare este compusă din: achiziţia a 7 tramvaie: 81.108.168,75 lei, cu TVA, Servicii de informare şi publicitate: 14.898,80 Ici, cu TVA inclusă, Servicii de promovare: 99.960,00 lei, cu TVA inclusă. Total valoare contract finanţare: 81.223.027,55 lei.

Ulterior, au fost atribuite cele două contracte de servicii – de informare şi publicitate, respectiv de promovare a proiectului, astfel:

– Contractul nr. 23/25.02.2020, încheiat cu ####### SRL, în valoare de 3.303.44 lei;

– Contractul nr. 47/07.06.2021, încheiat cu #### ##### SRL, în valoare de 76.900 lei, fără TVA.

În baza Contractului de servicii nr. 23/2020 a fost emisă factura nr. ##########.05.2020, în valoare de 1.594,60 lei (cu TVA), factură care a fost achitată în iunie 2020 şi a fost solicitată spre decontare prin Cererea de rambursare nr. 1/01.07.2020. În august 2020, cererea de rambursare a fost autorizată la plată şi decontată, după cum urmează: 207,30 lei – buget de stat (13%);1.355,40 lei – FEDR (85%); 31,89 lei – buget local (contribuţie proprie 2%).

Ţinând cont de cele de mai sus, această sumă nu a mai putut face obiectul unui împrumut, astfel că, la întocmirea Anexei nr. 2 la HCL nr. 316/07.09.2021, a fost scăzută din valoarea proiectului (81.223.027,55 lei – 1.594,60 lei = 81.221.432,95 lei). Dintr-o eroare de calcul, nu au fost ajustate corespunzător sumele pe surse de finanţare, respectiv: Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR: 58.032.036,23 lei – 1.355.44 lei = 58.030.680,79 lei, respectiv 58.030,68 mii lei valoarea corectă care ar fi trebuit trecută în Anexa nr. 2; Contribuţie naţională şi locală: Valoare eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional: 8.875.487, 89 lei 207,30 lei = 8.875.280,59 lei; Valoarea cofinanţării eligibile a beneficiarului: 1.365.459,68 lei – 31,89 lei = 1.365.427,79 lei; Valoare TVA neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile: 12.950.043,75 lei – Total 23.190.752,13 lei; Credit ####: -8.589.390 lei Diferenţa: 14.601.362,13 lei.

Referitor la constatarea că suma din graficul prezentat în valoare de 3.444.154 euro diferă de suma transferată în contul Municipiului Timişoara aferentă primei trageri în valoare de 583.971,45 euro, reclamanţii au precizat faptul că, în conformitate cu clauzele contractuale, sumele înscrise în graficul de rambursare sunt estimative, entitatea având posibilitatea tragerii sumelor în funcţie de necesităţi, până în anul 2024, conform perioadei de angajament de 36 de luni, de la data semnării contractului (23.12.2021) şi până la data la care încetează obligaţia #### de a dispune Trageri din Credit (23.12.2024).

În ceea ce priveşte abaterea reţinută la pct. 10 din partea constatativă a Deciziei- „Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor de recuperare integrală a acestuia de la persoanele responsabile, reprezentând amenzi/daune morale decontate de entitate, plăţi care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare a entităţii”, reclamanţii au solicitat instanţei de judecata anularea acesteia ca fiind neîntemeiata şi nefondată.

În ceea ce priveşte procesul-Verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei ###### ### ### ##### întocmit de către agentul constatator ###### ###### din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu-Comisariatul ####### – Serviciul Comisariatul ######## #####, la data de 23.09.2021, prin care Unitatea Administrativ Teritorială – Municipiul Timişoara a fost sancţionată contravenţional cu amendă în sumă de 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 23, alin 1 lit. e) din Legea nr. 24/2007 a spaţiilor verzi şi a Raportului de inspecţie SC #############.09.2021 întocmit de către agenţii constatatori ###### ###### şi ######## ######, reclamanţii au precizat că unitatea administrativ teritorială – Municipiul Timişoara a formulat plângere contravenţională întrucât sancţiunea a fost aplicată nelegal.

Astfel, instituţia reclamantă a fost sancţionată cu suma de 200.000 lei, cu posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile (50.000 lei), reprezentând amendă contravenţională, reţinându-se în seama UATM Timişoara faptul că nu are Registrul Local al Spaţiilor #####, conform art. 10 alin (1) şi art. 16 alin (1) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, actualizată şi republicată.

Reclamanţii au subliniat faptul că amenda a fost achitată, în termen de 15 zile, prin ordinul de plată (OP) nr. 2382/ 05.10.2021, în contul R055TREZ621203501102XXX, în valoare de 50.000,00 lei, tocmai pentru a evita ca bugetul local sa fie expus unor cheltuieli suplimentare, respectiv suportarea întregului cuantum a amenzii aplicata de către agenţii constatatori.

Reclamanţii au arătat că sunt de părere că sancţiunea aplicată este netemeinică, în primul rând în raport cu existenţa unei inventarieri a arborilor şi spaţiilor verzi din Municipiul Timişoara, încă din anul 2004, utilizat şi la această dată.

Reclamanţii au învederat faptul că instituţia Primăria Timişoara, la 1 ianuarie 2011, era singurul oraş din ţară care avea auditul (inventarierea, cadastrarea) suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi, inclusiv a tuturor arborilor, cuprinzând caracteristicile acestora – numit Cadastrul ##### – aşa cum sunt menţionate în Ordin nr. 1.466 din 17 mai 2010 pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 1.549/2008 privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi. Arborii şi arbuştii având număr unic de identificare, amplasament, specie, diametru, înălţime, evaluarea stării de viabilitate, riscuri potenţiale de pe domeniul public. Cadastrul ##### a fost realizat în anul 2004, pe GIS-ul primăriei, ortofotoplanuri puse la dispoziţia prestatorului de servicii de către Biroul ##### de #### Urbane. Cadastrul ##### este un strat în GIS-ul Timişoarei, pe lângă straturile cu reţelele de utilităţi, străzi etc. .

Prin Hotărârea de Consiliu Local al Municipiului Timişoara nr. 62/2012 s-a aprobat „Strategia dezvoltării spaţiilor verzi a Municipiului Timişoara ######### şi Anexa 1 -Cadastrul #####”.

În anul 2017 s-a aprobat registrul Local pentru 19 parcuri şi scuaruri prin Hotărârea de Consiliu Local al Municipiului Timișoara nr. 459/2017 privind Registrul Local al Spaţiilor ##### din Municipiului Timișoara – parcuri şi scuaruri la 19 obiective respectiv: Parcul Muzeului, Parc Alpinet, Parc Botanic, Parc Campus Universitar, Parc Central (Scudier), Parc Centru Civic (Cetate), Parcul Copiilor, Parc lisa, Parcul Rozelor, Parcul Stadion, Parcul Tineretului, Parcul Universităţii, Parcul ###### ######, Scuar Bastion, Scuar Bihor, Scuar #####, Scuarul Operei, Scuarul Piaţa Crucii, Piaţa Plevnei.

Aceasta hotărâre şi, implicit, registrul local al spaţiilor verzi pentru cele 19 parcuri şi scuaruri, au fost anulate prin Sentinţa civilă nr. ###/2019, reclamantul fiind Asociaţia Peisagiştilor din ####### – ASOP Filiala Teritorială Vest, în continuare rămânând în vigoare Cadastrul ##### care cuprinde auditul (inventarierea, cadastrarea) suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi, inclusiv a tuturor arborilor, cuprinzând caracteristicile acestora, arborii şi arbuştii având număr unic de identificare, amplasament, specie, diametru, înălţime, evaluarea stării de viabilitate, riscuri potenţiale etc, de pe domeniul public. Acest Cadastru #####/inventar al spaţiilor verzi şi arborilor respectă în procent de 85% din cerinţele Ordinului nr. 1.466 din 17 mai 2010 Registrului Local al Spaţiilor #####.

HCL nr. 459/21.11.2017 a fost anulat pentru că nu respectă întru-tocmai prevederile legale în vigoare: faza înscrisă este „Actualizarea lucrării Cadastrul ##### existent (parcuri) pe baza datelor existente la beneficiar, exemplificăm cu RLSV Parcul Rozelor care şi la această dată este tot parc, are tot aceeaşi funcţiune, suprafaţă şi conţine toate datele care sunt solicitate prin Ordinul nr. ######### şi cu cadastrul verde pentru Parcul Rozelor.”

Au precizat faptul că instituţia reclamantă a iniţiat, de-a lungul anilor, o serie de demersuri şi acţiuni pentru întocmirea documentaţiei ce stă la baza achiziţiei serviciilor de întocmire a Registrului Local al Spaţiilor #####, conform prevederilor legislative în vigoare care menţionează constituirea unei comisii multidisciplinare din cadrul Primăriei care să elaboreze documentaţia de achiziţie, să verifice şi aprobe registrul local al spaţiilor verzi întocmit de prestator.

La şedinţa din noiembrie 2019 s-a stabilit că Direcţia de Mediu – Serviciul Spaţii ##### şi Locuri de ##### să întocmească documentaţia şi să demareze achiziţia serviciului de întocmire a registrului.

În anul 2019, luna noiembrie, s-a întocmit un caiet de sarcini, predominând informaţiile din caietul de sarcini pentru Bucureşti şi s-a solicitat Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară avizarea caietului de sarcini pentru demararea achiziţiei, conform prevederilor art. 9 din Ordinul nr. ######### pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. ######### privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi, coroborat cu Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi cu Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară. După mai multe solicitări de completare şi trimiteri a caietului de sarcini la ANCPI, s-a obţinut avizarea specificaţiilor tehnice conținute în caietul de sarcini pentru achiziţia serviciului de întocmire a Registrului local al spaţiilor verzi din Municipiul Timişoara, conform procesului verbal nr. 305/07.09.2020.

S-a transmis documentaţia de achiziţie a serviciului către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice spre aprobare, primind refuzul acesteia pe motivul lipsei unui aviz de la CTE (####### Tehnico Economică), comisie constituită în baza Hotărârii de Guvern nr. 941 din 27 noiembrie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Sistemul Informaţional, modificat prin Hotărârea de Guvern nr. 222 din 18 martie 2020 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 941/2013 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Sistemul Informaţional.

Caietul de sarcini şi Procesul verbal nr. 305/07.08.2020 al ANCPI care prevede avizarea specificaţiilor tehnice din caietul de sarcini, însoţite de matrice şi anexele 1 şi 2 au fost transmise Comitetului Tehnico-Economic pentru Sistemul Informaţional. În urma susţinerii proiectului în şedinţa din 13.10.2020, a fost emisă minuta în care se solicită completarea caietului de sarcini. Caietul a fost completat cu informaţiile solicitate în minuta şedinţei din 13.10.2020, în paralel a fost transmisă adresa la ANCPI privind emiterea unui punct de vedere în ceea ce priveşte punerea la dispoziţie a hârților cadastrale ce se vor realiza la Registrul Local al Spaţiilor #####. Documentele au fost transmise, inclusiv corespondenţa cu ANCPI, din nou la ####### Tehnico-Economică în data de 19.02.2021. Proiectul a fost susţinut în data de 25.03 2021. Nu s-a obţinut avizul pe motivul că realizarea Registrului Local al Spaţiilor ##### de către Municipiul Timişoara are o dublă finanţare, ANCPI solicitând aceleaşi comisii avizul pentru documentaţia pentru „Servicii pentru realizarea ortofotoplanurilor pentru toate localităţile din mediul urban din regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia, Sud-Vest ####### şi Vest şi servicii pentru dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informatic de Automatizare a Proceselor de Recepţie, Gestiune şi Stocare a Datelor”, printre localităţile vizate fiind şi Timişoara. Membrii Comisiei Tehnico-Economice pentru Sistemul Informaţional au refuzat emiterea unui aviz negativ, blocând astfel un oraş de rang I în realizarea registrului local al spaţiilor verzi necesar în atragerea de fonduri europene pentru îmbunătățirea spaţiilor verzi prin Programul Operaţional Regional ### #########, pentru obţinerea unui punctaj mare.

Avizul CTE solicitat de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice este necesar datorită utilizării în documentele de achiziţie a codului CPV „##### cadastrale”. Au menţionat că nu se poate omite acest cod CPV pe motiv că unul din rezultatele întocmirii Registrului local al spaţiilor verzi sunt hârțile cadastrale, conform prevederilor art. 9 din Ordinul nr. ######### pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 1.549/2008 privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi.

Aşadar, reclamanţii au arătat că apreciază că, în mod eronat, auditorii publici au reţinut abaterea, în condiţiile în care, astfel cum au arătat mai sus, instituţia reclamantă a întreprins toate demersurile pentru realizarea registrului, însă a fost împiedicată de diverşi factori externi, situaţie în care nu se poate retine culpa vreunui angajat pentru nerealizarea acestuia, astfel încât amenda aplicata sa îi fie imputata.

Reclamanţii au subliniat buna lor credinţă, reiterând faptul că instituţia reclamantă a depus eforturi, pe tot parcursul anilor de la emiterea Ordinului nr. ######### privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi, de a realiza Registrul Local al Spaţiilor #####, fiind blocaţi în realizarea acestuia de interpretarea unei comisii în ceea ce priveşte dubla finanţare. Mai mult, Municipiul Timişoara, pentru întocmirea Registrului Local al Spaţiilor #####, este obligat să achiziţioneze de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară al municipiului Timişoara, în format analogic sau digital, planurile topografice, cadastrale, hărţi sau ortofotoplanuri georeferenţiate. Ţinând cont de faptul că şi ANCPI este în procedură de achiziţie a serviciilor de realizare a ortofotoplanuri lor pentru toate localităţile din mediul urban, printre care şi Municipiul Timişoara, valoarea estimată serviciilor achiziționate de ANCPI fiind substanţial mai mare decât valoarea estimată de UAT-Municipiul Timişoara, a cauzat o derulare a procedurii de achiziţie pe o perioadă mai lungă decât pentru o localitate, rezultând chiar ani până la obţinerea ortofotoplanurilor necesare întocmirii Registrului Local al Spaţiilor ##### pentru Municipiul Timişoara.

În ceea ce priveşte abaterea prezentata la pct. 11 din partea constatativă a Deciziei – „Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor legale de recuperare integrală a acestuia, reprezentând cheltuieli de proiectare efectuate, aferente unui obiectiv de investiţii ce urma să se realizeze în cazul unui imobil revendicat, dobândit pe cale litigioasă de o persoană fizică”, reclamanţii au solicitat înlăturarea abaterii reţinute având în vedere faptul că, în conformitate cu HCL nr. 559/20.12.2017, Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi-a asumat Protocolul de predare-primire a imobilelor cu destinaţia de săli şi grădini de spectacol cinematografic din Municipiul Timişoara, încheiat între R. A. D. E. F. ####### Film şi Municipiul Timişoara. Prin acest document au fost preluate cinematografele #####, #####, ########, ######, ########, Freidorf şi ####. Aceste imobile, nefiind folosite de foarte mult timp, au fost în stare avansată de deteriorare.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, ##### avea obligaţia de a nu transfera imobilul, întrucât, sub sancţiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, sunt interzise înstrăinarea, concesionarea, locaţia de gestiune, asocierea în participațiune, ipotecarea, locațiunea, precum şi orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea cu sarcini sub orice formă a bunurilor imobile -terenuri şi/sau construcţii notificate potrivit prevederilor prezentei legi.

În susţinerea celor de mai sus, reclamanţii au invocat dispoziţiile art. 16.1. În cazul prevăzut la art. 16 din lege, decizia/dispoziţia motivată de restituire în natură trebuie să indice în mod expres obligaţia proprietarului de a menţine afectațiunea imobilului restituit şi termenul până la care îi revine această obligaţie. 16.2. ######### instituită în sarcina locatarului de a achita cheltuielile de întreţinere implică obligaţia acestuia de a întrebuinţa imobilul ca un bun proprietar şi dc a întreţine imobilul, pe toată durata menţinerii afectațiunii de utilitate publică şi până în momentul predării acestuia către proprietar, în stare de întrebuinţare. Prin obligaţia instituită în sarcina deţinătorilor de a achita cheltuielile de întreţinere se înţelege obligaţia ce revine acestora de a efectua reparaţiile mici, numite locative, de simplă întreţinere, fiind aplicabile regulile de drept comun în materie de locațiune.

Reclamanţii au solicitat instanţei de judecată să reţină că, în cazul în care, în calitate de proprietari, nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile legale, ar fi devenit incidente prevederile articolul 35 şi 36 din Legea nr. 10/1995, potrivit cărora proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi, precum şi aplicarea unor sancţiuni contravenţionale.

Lucrări de reparaţii/reabilitare a clădirii se pot efectua numai cu respectarea legislaţiei în vigoare, respectiv realizarea unei documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii aferentă obiectivului de investiţie, ceea ce a condus la realizarea achiziţiei publice „####+PT Reabilitare imobil Cinematograf ########”, care a fost preluat de la Biroul Construcţii Instalaţii în data 10.04.2019 împreuna cu Certificatul de urbanism prelungit numărul 1609 din 23.04.2018 (solicitat de către Biroul Sport Cultura), referatul de necesitate cu nr. SC2018-15472/29.06.2018 privind includerea în buget pe lista de investiţii, documente realizate de Biroului Sport Cultura.

Au mai arătat că au fost realizate toate demersurile legale pentru a duce la bun sfârşit investiţia, în considerarea dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti pronunţate de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios administrativ şi fiscal în dosarul ####/30/2014, potrivit căreia s-a stabilit predarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic situate în Municipiul Timişoara având la baza Legea nr. 303 din 3 decembrie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Mai mult decât atât, exista şi adresa Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse în cadrul căreia se specifica ca, pentru numărul top #############a, nu figurează litigii.

Au precizat că, în urma adresei Serviciului juridic, au adus la cunoştinţa proiectantului existenta litigiului, însă lucrările erau sistate din 26.06.2020.

Au solicitat instanţei de judecată să reţină că, contrar reţinerii auditorilor, în acest caz nu s-a creat niciun prejudiciu deoarece instituţia reclamantă avea obligaţia legala, instituita de dispoziţiile art. II din Legea 303/2018, de a asigura reabilitarea, dotarea şi modernizarea cinematografelor în termen de maximum 4 ani de la momentul preluării. La data realizării achiziţiei, ########## ######### ####### ####### ## ########### ###### ##########, aşadar acesteia îi revenea obligaţia legala de a se îngriji de acesta, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanţelor de judecata exista litigii în care foştii proprietari acţionează în judecata instituţia reclamantă pentru a fi obligaţi la plata lucrărilor de întreţinere a imobilului ce nu au fost efectuate înainte de retrocedare.

În ceea ce priveşte abaterea prezentata la pct. 12 din partea constatativă a Deciziei:

– „Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor de recuperare integrală a acestuia, reprezentând contravaloarea plăţilor nelegale efectuate pentru activităţi înscrise în rapoartele de activitate, care nu fac obiectul celor 3 (trei) obiective pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr. 89/16.03.2021. Justificarea cheltuielilor efectuate în anul ######### privind operaţiuni prevăzute în conţinutul obiectului contractului de asistenţă juridică nr. ##########.05.2021 cu anexa la contract – Scrisoarea de angajament nr. ##########.05.2021, ca şi obligaţie a prestatorului, raportat la cerinţele caietului de sarcini şi la scopul prevăzut de HCL nr. 89/16.03.2021.

– Analizarea cauzelor care au condus la efectuarea de plăţi pentru servicii juridice care nu au avut ca rezultat îndeplinirea obiectivelor aprobate de Consiliul Local al Municipiului Timişoara prin HCL nr. 89/16.03.2021 şi luarea măsurilor care se impun, potrivit prevederilor legale, cu atragerea formelor răspunderii materiale, disciplinare, civile, penale, etc. în condiţiile legii”, solicitam instanţei de judecata sa dispună anularea acesteia raportat la faptul ca constatările Camerei de Conturi din Decizia nr.##/19.08.2022 privind pretinsa existenţă a unor abateri cu privire la iniţierea şi derularea contractului de asistenţă juridică încheiat între Municipiul Timişoara şi Schoenherr şi Asociaţii, au învederat că sunt nesusținute legal şi probaţiunile.

În cadrul Deciziei Camerei de Conturi ##### se face referire în repetate rânduri la obiectivele urmărite de serviciile juridice care fac obiectul contractului de asistenţă juridică, acestea fiind: „securizarea patrimoniului ####### SA şi aducerea lui în patrimoniul Municipiului Timişoara acolo unde este cazul; Continuitatea serviciului public de furnizare a agentului termic pe raza Municipiului Timişoara; Analizarea bugetului Municipiului Timişoara raportat la datoriile ####### SA.”.

În realitate, în Caietul de Sarcini, „Municipiul Timişoara îşi propune ca prin achiziţionarea serviciilor să poată fi atinse următoarele obiective principale în raport cu ####### S.A. şi serviciul de termoficare: a) Securizarea activelor esenţiale pentru buna desfăşurare a serviciului de producere a energiei termice şi electrice, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice; b) Continuitatea serviciului de termoficare; c) Degrevarea bugetului municipiului Timişoara de sarcinile transferate de către ####### SA”.

În sinteză, pretinsele nereguli în viziunea Camerei de Conturi #####, ar fi că „gradul de îndeplinire a cerinţelor înscrise în caietul de sarcini, având în vedere că. urmare a serviciilor prestate de către Schoenherr& Asociaţii ## #, nu au fost atinse cele 3 obiective pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr. 89/16.03.2021, pe durata contractului de 12 luni ([…]) în sensul că nu s-a asigurat în integralitate securizarea patrimoniului Municipiului Timişoara, iar în evidenţele entităţii nu rezultă cu certitudine componenţa şi valoarea stabilită pe baza unui inventar a bunurilor SACET, s-au înregistrat sincope în asigurarea continuităţii activităţii, societatea a intrat în insolvență şi nu s-a reuşit degrevarea bugetului local de datoriile transferate de către ####### S.A., mai mult decât atât, la nivelul UA TM Timişoara a crescut numărul ratelor de eşalonare a datoriei către E. ON achitate de entitate în baza contractului de fideiusiune, nu a fost admisă înscrierea la masa credală a creanţei Municipiului Timişoara, etc, aspecte care sunt prezentate în cuprinsul prezentului proces verbal de constatare”.

Contrar modului de apreciere al auditorilor, reclamanţii au precizat faptul ca, în baza Scrisorii de angajament, au fost prestate în mod susţinut şi continuu, pe parcursului anului în care contractul a fost în vigoare, ample servicii în sensul atingerii tuturor celor 3 obiective, aşa cum reiese din documentele depuse în format electronic în data de 22.07.2022.

Serviciile juridice au fost prestate în favoarea Municipiului Timişoara, în conformitate cu condiţiile stabilite în Caietul de sarcini şi cu oferta prezentată de societatea desemnată câştigătoare, Schoenherr& Asociaţii, în baza cărora s-a semnat Scrisoarea de angajament.

S-a mai reţinut în Decizia Camerei de Conturi că nu se regăsesc acţiuni, activităţi concrete susţinute de acte şi documente legal întocmite, în scopul atingerii obiectivului aprobat prin HCL nr. 89/16.03.2021.

În ceea ce priveşte obiectivul privind Securizarea activelor esenţiale pentru buna desfăşurare a serviciului de producere a energiei termice şi electrice, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, reclamanţii au solicitat instanţei de judecată să reţină ca au fost predate Municipiului Timişoara o serie de lucrări.

Totodată, în ceea ce priveşte obiectivul Continuitatea serviciului de termoficare, au fost predate o serie de lucrări, la fel în ceea ce priveşte obiectivul Degrevarea bugetului municipiului Timişoara de sarcinile transferate de către ####### SA.

De altfel, în ceea ce priveşte situaţia juridică a activelor esenţiale, reclamanţii au solicitat instanţei să observe faptul ca, în cuprinsul Deciziei, se reţine că au fost realizate o serie de demersuri în vedere reglementării situaţiei (către OCPI, Ministerul Finanțelor Publice, demersuri interne contabile) în vedere reglementării situaţiei acestor bunuri. Tot în cuprinsul Deciziei, Camera de Conturi a observat că „entitatea a procedat la încheierea contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în Municipiul Timişoara, […] Anexa 4 privind bunurile de retur – Inventarul bunurilor mobile şi imobile ce urmează a fi predate/exploatate din domeniul public şi/sau privat al municipiului Timişoara aferente Serviciului, respectiv Anexa 6 privind Lista bunurilor proprii ale operatorului.” În acest context, reclamanţii au arătat că apreciază că, în mod eronat s-a reţinut că nu a avut loc realizarea inventarului SACET în vederea stabilirii bunurilor care urmează a fi predate de către reclamantă la semnarea noului contract de delegare a gestiunii Serviciului.

În ceea ce priveşte cererea de admitere la masa credală, a fost recunoscută în favoarea Municipiului Timişoara o creanţă în valoarea de 23.854.868,55 lei, însă s-a dispus compensarea acestor sume cu sume pretinse de ####### S.A. în valoarea de 45.087.210,00 lei. În privinţa sumei de 64.861.182,00 lei s-a reţinut în tabelul preliminar de creanţe că „în măsura în care se vor efectua plăţi către ####. ####### ####### SA, va opera compensarea legală cu creanţele deţinute de ####### SA faţă de Municipiul Timişoara.”

#### de intrarea Colterm în procedura insolvenței au fost prestate, printre altele, următoarele servicii juridice: analiză documente folosite în probaţiune în dosar, redactare cerere de înscriere la masa credală, contestaţie faţă de tabelul preliminar de creanţe, reprezentare la două termene de judecată în faţa Tribunalului #####, redactare excepţiei de nelegalitate a hotărârilor Consiliului local privind acoperirea integrală pierderilor induse din prestarea serviciului public de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat pentru populaţie. în ceea ce priveşte pierderile financiare induse, în cuprinsul Deciziei se citează o argumentaţie din partea Schoenherr & Asociaţii prin care aceasta oferă apărări în susţinerea intereselor Municipiului Timişoara. Tot în cuprinsul Deciziei se impută faptul că această argumentaţie nu a fost însuşită de administratorul judiciar în procedura insolvenței.

Or, împotriva tabelului preliminar de creanţe, s-a formulat contestaţie în care au fost invocate aceste argumente. Pe de alta parte, chiar în raportul furnizat de Schoenherr & Asociaţii s-a arătat că exista posibilitatea ca alte entităţi interesate să aibă o abordare distinctă asupra tratamentului juridic al pierderilor financiare induse. În susţinerea poziţiei procesuale a reclamantei a fost introdusă o argumentaţie în contestaţia faţă de tabelul preliminar de creanţe; în plus, s-a depus o amplă argumentaţie în acest sens în cadrul unei excepţii de nelegalitate a hotărârilor Consiliului local privind acoperirea integrală a pierderilor induse din prestarea serviciului public de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat pentru populaţie.

Din cuprinsul Deciziei rezultă faptul ca „au fost efectuate analize juridice, consultanţă juridică, au fost redactate documente, au fost instrumentate dosare în instanţele judecătoreşti, etc, de către societatea de avocatură”. De asemenea, rezultă cu prisosinţă, aşa cum reiese din documentaţia anexata pe suport electronic, respectiv xerocopii ale documentelor justificative anexate la ordinele de plata, că au fost prestate serviciile juridice conform dispoziţiilor legale, documentelor de achiziţie publică şi scrisorii de angajament.

În ceea ce priveşte susţinerea conform căreia ar fi fost acceptate spre decontare activităţi care nu fac obiectul celor 3 obiective, reclamanţii au arătat că au fost prestate numai servicii juridice în directă legătură şi în vederea atingerii obiectivelor din Caietul de sarcini. S-a mai arătat că „au fost acceptate spre decontare către Schoenherr şi Asociaţii SCA, cheltuieli pentru activităţi care intră în atribuţiile şi responsabilităţile personalului entităţii.”

Prin Hotărârea nr. 89 din 16.03.2021 s-a aprobat, de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara, achiziţionarea serviciilor juridice tocmai în considerarea faptului că acestea erau necesare ţinând cont de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate.

În acelaşi sens, au învederat că apreciază ca fiind neîntemeiate şi aspectele reţinute în sensul că „nu se justifică acceptarea la plată a sumei de 11.345,80 lei fără TVA pentru activităţi de redactare email/analiză juridică/analiză etc. referitor la implementarea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, respectiv cu privire la Raportul şi Decizia Curţii de Conturi, aşa cum rezultă din rapoartele de activitate din lunile iunie şi iulie 2021 şi martie 2022, care intră în atribuţiile conducerii entităţii audiate în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse.”

Tot în privinţa acestor servicii s-a reţinut, de către Camera de Conturi #####, că acestea nu ar face obiectul HCL nr. 89/16.03.2021, respectiv nu ar fi cuprinse în cerinţele caietului de sarcini care nu prevede astfel de activităţi. Pe de altă parte însă, în mod contradictoriu, s-a reţinut că „auditorul public extern a constatat că doar o măsură a fost dusă integral la îndeplinire, celelalte fiind parţial îndeplinite, ceea ce arată lipsa de rezultate concrete atât la nivelul UATM Timişoara, cât şi la nivelul ####### SA, ca urmare a serviciilor juridice prestate în acest sens de Schoenherr& Asociaţii, pentru care entitatea a preferat să achite sume de bani din bugetul local pentru acţiuni de analize, analize juridice, etc., cu privire la conţinutul actelor emise de către Camera de Conturi, în condiţiile în care aceste activităţi nu au fost cuprinse în caietul de sarcini şi nu fac obiectul HCL nr.89/2021. Or, serviciile prestate erau necesare având în vedere complexitatea problemelor juridice, caracterul multidisciplinar al acestora, fiind implicate mai multe ramuri ale dreptului. Aşa încât, pentru înţelegerea situaţiei de fapt, a limitărilor, problemelor şi a implicaţiilor juridice ale acesteia, serviciilor juridice nu doar că s-au încadrat în obiectivele din Caietul de sarcini, dar au fost necesare pentru a face demersuri înspre atingerea acestor obiective. Chiar şi implementarea măsurilor dispuse anterior de Curtea de Conturi impune o analiză juridică asupra acestora şi a efectelor pe care le atrag, tocmai în scopul respectării dispoziţiilor legale şi a actelor administrative adoptate în conformitate cu şi în vederea aplicării legii.

În ceea ce priveşte susţinerea auditorilor conform căreia s-ar fi efectuat plăţi fără existenţa documentelor justificative, au solicitat instanţei de judecata sa constate ca acestea sunt neîntemeiate, în condiţiile în care au probat faptul ca documentul justificativ pentru fiecare factură este reprezentat de raportul de activitate anexat fiecărei facturi în care sunt detaliate toate serviciile juridice prestate Potrivit art. 4.1. din Scrisoarea de angajament, „Listele de servicii (fişe de consultanţă) vor fi prezentate Clientului lunar (la începutul lunii următoare pentru luna trecută) spre verificare şi aprobare facturare, conform documentaţiei Procedurii de achiziţie. Listele de servicii vor fi denumite „######## de activitate ” şi vor fi întocmite pe zile şi cu detalierea activităţii desfăşurate şi a timpului folosit pentru activităţile desfăşurate şi a timpului folosit pentru activităţile desfăşurate, însoţite, unde este cazul şi când este posibil, de documente justificative (livrabile semnate pentru asumare)”. Municipiul Timişoara a prezentat, în data de 22.07.2022, pe suport electronic, actele de procedură, rapoartele, corespondenţa e-mail în care s-au materializat unele dintre serviciile juridice prestate, însă există şi servicii juridice care nu s-au materializat în scris, cum ar fi consultanţă juridică acordată în cadrul şedinţelor, teleconferinţelor, conferinţelor video, reprezentării în faţa instanţelor de judecată. Acestea sunt reflectate în desfășurătoarele de activitate care reprezintă documentul justificativ care atestă prestarea serviciilor.

În cuprinsul Deciziei se mai impută faptul că „nu s-a procedat la recepţia fiecărei activităţi descrise în rapoartele de activitate”. Raportat la acest aspect, au solicitat instanţei să reţină că nici documentaţia de achiziţie publică, nici Scrisoarea de angajament, nu prevăd o procedură de recepţie distinctă pentru fiecare serviciu prestat.

Astfel, art. 9 din Caietul de sarcini prevede că „Recepţia serviciului se va face în baza livrabilelor transmise de către prestator care vor fi în concordanţă cu graficul de realizare a activităţii. Livrabilele sub forma unor rapoarte, acţiuni în instanţă, apărări în eventuale litigii, care vor cuprinde implicit şi numărul de ore prestate pentru fiecare obiectiv. Numărul de ore aferente serviciilor prestate în cursul unei luni se va regăsi în fişa de consultanţă lunară care va fi emisa de prestator la începutul lunii următoare pentru luna trecută.”

Concluzia din Decizie este că „Entitatea s-a limitat fie la întocmirea unor procese-verbale de recepţie a facturilor transmise de Schoenherr şi Asociaţii ## #, fie la încheierea unor Procese-verbale de recepţie servicii cu ocazia predării-primirii şi recepţiei „documentelor justificative” sub forma rapoartelor de activitate transmise de către Schoenherr şi Asociaţii SCA”. Or, din punctul de vedere a legislaţiei fiscale, dar şi al documentaţiei din procedura de achiziţii publice, o atare predare-primire satisface toate exigenţele legale, precum şi exigenţele în materie de execuţie bugetară.

S-a mai susţinut că nu s-au prezentat „acte şi documente în acest sens, din care să rezulte transpunerea în acţiuni concrete ce ar fi trebuit să fie întreprinse la nivelul UATM Timişoara, ca efect al analizelor juridice, emailurilor şi adreselor, a strategiilor cu paşii de urmat, etc., realizate de către Schoenherr& Asociaţii, respectiv urmare instrumentării dosarelor de instanţă de către societatea de avocatură.” Astfel cum au arătat mai sus, defalcat pe cele 3 obiective stabilite prin caietul de sarcini, societatea a furnizat opinii juridice cu indicarea paşilor de urmat în lumina dispoziţiilor legale în privinţa aspectelor relevante în legătură cu obiectivelor trasate.

Referitor la pretinsa neîntocmire a Referatului de necesitate, reţinută neîntemeiat de către auditorii publici, invocându-se dispoziţiile HG 395/2016, au solicitat instanţei de judecata sa constate ca procedura de achiziţii publice s-a desfăşurat în acord cu dispoziţiile art. 29 alin. 1 litera d) şi alin. 3) din Legea 98/2016 privind achiziţiile publice.

În acest context, este evident că, dacă serviciile nu intră sub incidenţa Legii 98/2016, nu sunt aplicabile nici Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice din 02.06.2016 care fac referire la referatul de necesitate. Mai mult chiar, în cuprinsul Invitaţiei transmise societăţii, s-a inserat prezentarea necesităţii serviciilor, arătându-se că pachetul de servicii care se doresc a fi contractate privesc tematica juridică complexă din jurul companiei ####### SA; o companiei de termoficare a municipiului Timişoara, tematică de interes public care afectează în mod serios şi situaţia financiară a municipiului Timişoara. ######## Colterm are o situaţiei economică precară, fiind puternic dependentă de contribuţiile financiare ale municipiului, materializate în subvenţii, acoperite de pierderi induse (tehnologice şi financiare), precum şi achitarea unor prestări de servicii. ########## ####### S.A. a crescut de la an la an, sumele necesar a ţi transferate de la bugetul local către companie ajungând la un nivel nesustenabil pentru comunitate.”

În ceea ce priveşte solicitarea de suspendare în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004 a masurilor dispuse prin Decizia nr.##/04.11.2022 şi menţinute în încheierea nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României, au precizat că aceasta întruneşte condiţiile cumulative prevăzute de dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, pentru admisibilitatea cererii de suspendare a executării actului administrativ, dispoziţiile art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004 stabilesc necesitatea îndeplinirii cumulative a două condiţii: cazul să fie bine justificat şi suspendarea să fie determinată de prevenirea unei pagube iminente, ori în speţă nu s-a făcut dovada existenţei acestor condiţii.

Astfel, în ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate a cererii de suspendare, instanţa de judecată va face o analiză a condiţiilor cumulative prevăzute de Decizia ICCJ nr. 442/2013. Instanţa supremă interpretează foarte tehnic şi aplicat prevederile art. 14, alin (I) din Legea nr.554/2004: „…un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situaţia în care instanţa va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.”

a). Existenţa unui caz bine justificat. Noţiunea de caz bine justificat a fost definită la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

În jurisprudenţa sa constantă, secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei ##### a reţinut că, pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanţa nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ. Astfel de împrejurări vădite, de fapt sau/şi de drept care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reţinute de Înalta ##### ca fiind: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depăşirea competenţei, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ.

Or, în speţa de faţă exista împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ contestat raportat la motivele mai sus dezvoltate.

b). Necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat – cea dea doua condiţie prevăzută în Decizia ICCJ nr. 442/2013 este iminenţa unei pagube ireparabile sau dificil de reparat. De asemenea, din dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. ş) din legea ######## rezultă că noţiunea de pagubă iminentă are în vedere producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat, condiţie existentă şi dovedita în prezenta speţa. Iminenţa producerii unei pagube rezulta din faptul ca instituţia reclamantă, în situaţia punerii în executare a actelor administrative contestate, ar suferi prejudicii pecuniare şi cu impact major în ceea ce priveşte organizarea şi bugetul unităţii administrativ teritoriale Timişoara.

De asemenea, au mai învederat instanţei de judecata, în considerarea admiterii cererii, şi principiile analizate de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. ####/2009: „Actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumţiile autenticităţii şi veridicităţii. Principiul legalităţii actelor administrative presupune însă atât ca autorităţile administrative să nu încalce legea, cât şi ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigenţe de către autorităţi să fie în mod efectiv asigurată. Prin urmare, în procesul executării din oficiul a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum şi anumite garanţii de echitate pentru particulari, întrucât acţiunile autorităţilor publice nu pot fi discreţionare, iar legea trebuie să funcţioneze individual o protecţie adecvată împotriva arbitrarului. Tocmai de aceea suspendarea executării actelor administrative trebuie considerată ca fiind, în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorităţii emitente sau a instanţei de judecată pentru a asigura respectarea principiului legalităţii, fiind echitabil ca, atât timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-şi producă efecte asupra celor vizaţi.”

##### în vedere aspectele învederate mai sus, au solicitat admiterea contestaţiei formulate ca fiind temeinică şi legală.

În probaţiune, au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisurile anexate prezentei contestaţii.

În drept, art. 223 din Regulamentul Curţii de Conturi, art. 7, 8 şi 15 din Legea nr. 554/2004.

Pârâta Curtea de Conturi a României a formulat întâmpinare prin intermediul căreia a solicitat să se dispună respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare şi de suspendare a executării măsurilor dispuse la pct. 1.4, 1.5, 1.6, 1.9, 1.11, 1.13, II.1, II.2 şi II.3 din Decizia nr. ##/19.08.2022 emisă de Camera de Conturi ##### şi a dispoziţiilor corelative cuprinse în încheierea nr. VI/17/21.06.2023 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor, pentru următoarele motive:

În fapt, în perioada 02.05.2022 – 22.07.2022, s-a efectuat acţiunea cu tema „Auditul financiar asupra conturilor anuale de execuţie bugetară ale Unităţii Administrativ Teritoriale a Municipiului Timişoara, pentru perioada 01.01.2021 – 31.12.2021”, la Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Timişoara.

În urma desfăşurării controlului au fost constatate deficienţe şi abateri de la legalitate şi regularitate care au fost consemnate în Procesul verbal de constatare înregistrat la entitatea auditată sub nr. SC2022 #########.07.2022.

Pentru înlăturarea deficienţelor şi ale abaterilor constatate, Camera de Conturi ##### a emis Decizia nr. ##/19.08.2022.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind suspendarea executării actelor administrative atacate, pârâta a arătat că înţelege să combată punctul de vedere al reclamanţilor, cu următoarele susţineri:

Reclamanţii pretind că, în prezenta speţă, ar fi incidente dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 14 din aceeaşi lege.

În dovedirea netemeiniciei susţinerilor reclamanţilor, pârâta a învederat că apreciază că chestiunea esenţială asupra căreia trebuie să se analizeze circumstanţele speţei constă în controlul prin care Curtea de Conturi prin structurile sale teritoriale îşi exercită rolul şi competenţele ce-i revin prin prisma dispoziţiilor art. 140 din Constituţia României, revizuită în anul 2003 şi a Legii nr. 94/1992 republicată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Potrivit dispoziţiilor art. 140 alin. 1 din Constituţia României, modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003:

„ (l) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public (…).”, iar conform art. 1 din Legea nr. 94/1992, republicată, Curtea de Conturi, în calitate de instituţie supremă de audit cu statut constituţional, exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public”.

Formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete prin misiuni de audit public extern sunt de competenţa exclusivă a Curţii de Conturi, iar funcţia de control a instituţiei pârâte se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standarde internaţionale şi europene de audit, INTOSAI şi EUROSAI, aşa după cum rezultă din dispoziţiile art. 1,2, 3, şi de la art.21 la art.37 inclusiv din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată.

Aşadar, Curtea de Conturi reprezintă o autoritate publică centrală, ea fiind instituţia supremă de audit, cu personalitate juridică, care îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale şi prevederile legale.

În contextul exercitării atribuţiilor şi a competenţelor sale, Curtea de Conturi, prin structura teritorială Camera de Conturi #####, cu prilejul efectuării auditului financiar, a constatat nereguli şi abateri de la legalitate şi regularitate, iar pentru înlăturarea acestora, în baza prevederilor art. 33 şi art. 43 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, coroborate cu cele ale pct. 174 din #####, a emis Decizia ##/19.08.2022.

Cât priveşte legalitatea măsurilor din această decizie, fără a antama fondul cauzei, consideră că instanţa de fond trebuie să verifice acele împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului.

Astfel, pârâta a învederat că actul de control care a stat la baza emiterii deciziei are ca fundament legal atât dispoziţiile codului fiscal, cât şi ale normelor metodologice de punere în aplicare a acestuia.

Din perspectiva împrejurărilor care ar fi de natură să creeze o îndoială serioasă a actului administrativ şi care s-ar circumscrie sintagmei „caz bine justificat”, jurisprudenţa Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, a statuat, prin Decizia nr. ###/30.01.2013 pronunţată în Dosarul nr. ###/64/2011:

„Astfel de împrejurări vădite, de fapt sau/şi de drept care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reţinute de Înalta ##### ca fiind:

– emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depăşirea competenţei,

– actul administrativ emis în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale;

– nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ”, împrejurări inexistente în cazul de faţă.

De asemenea, Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, prin Decizia nr. ###/2011, pronunţată în Dosarul nr. ###/59/2010, a reţinut următoarele:

„Existenţa unui caz bine justificat poate fi reţinută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică şi evidentă asupra legalităţii actelor administrative”.

Astfel, pârâta a învederat că nu pot fi reţinute ca întemeiate susţinerile reclamanţilor potrivit cărora „Or, în speţa de faţă există împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ contestat raportat la motivele mai sus dezvoltate”.

Analizând măsurile din decizie care au drept scop înlăturarea neregulilor constatate, nu pot fundamenta, în opinia pârâtei, o acţiune de suspendare, cu atât mai mult cu cât reclamanţii nu au făcut dovada întrunirii condiţiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.

În ceea ce priveşte cerinţa pagubei iminente, contrar susţinerilor neîntemeiate ale reclamanţilor, aceasta este vădit neîndeplinită.

Pârâta a învederat că, privitor la noţiunea de „pagubă iminentă”, s-a reţinut că, prin art. 2 alin. (1) lit. (ş) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, s-a convenit asupra unui sens larg, avându-se în vedere nu numai sensul clasic de prejudiciu efectiv, ci şi sensul de perturbare previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice.

Se înţelege că, într-o acţiune care are ca temei încălcarea unui drept subiectiv, reclamanţii pot invoca ideea de perturbare doar dacă se află într-o legătură cauzală cu paguba.

Susţinerile reclamanţilor potrivit cărora „Iminenţa producerii unei pagube rezultă din faptul că (…) în situaţia punerii în executare a actelor administrative contestate ar suferi prejudicii pecuniare şi cu impact major în ceea ce priveşte salubrizarea şi bugetul unităţii administrativ teritoriale Timişoara.” sunt vădit neîntemeiate, a arătat pârâta.

Dincolo de faptul că aceste susţineri evidenţiază doar o situaţie ipotetică, nedovedită, pârâta a precizat că nu recuperarea prejudiciului înregistrat prin plata în mod ilegal a unor sume de bani poate fi considerată o pagubă pentru reclamanţi, ci chiar nerecuperarea acestui prejudiciu, fapt ce ar priva bugetul local de sumele respective, sume care ar putea să aibă o destinaţie legală.

Astfel, este evident că, în speţă, nu putem vorbi de o pagubă, şi cu atât mai puţin iminentă, care ar putea să afecteze reclamanţii, întrucât Decizia nr. ##/19.08.2022 a Camerei de Conturi ##### se referă la înlăturarea conform prevederilor art. 43 lit. c), precum şi în baza art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 a neregulilor din activitatea financiar contabilă şi recuperarea unor sume de bani plătite ilegal. Executarea unor măsuri, care au fost stabilite printr-un act administrativ care se bucură de prezumţia de legalitate, nu poate constitui prin ea însăşi o pagubă.

Pârâta a mai precizat şi faptul că măsura suspendării executării se justifică numai în situaţia în care executarea actului administrativ este de natură să producă pagube grave, dificil de reparat, şi în cazul în care există argument juridic aparent valabil referitor la legalitatea actului administrativ.

Totodată, consideră că măsurile dispuse prin decizia emisă de Camera de Conturi ##### nu sunt de natură a crea un prejudiciu bugetului şi nici o perturbare a activităţii entităţii, care să justifice admiterea cererii de suspendare a executării actului contestat, ci, dimpotrivă, prin aceste recomandări s-a urmărit înlăturarea unor nereguli de la legalitate şi regularitate.

#### de cele ce preced, pârâta a solicitat să se respingă ca neîntemeiată cererea de suspendare formulată de reclamanţi.

În ceea ce priveşte deficienţele şi abaterile de la legalitate şi regularitate care au determinat producerea de prejudicii bugetului entităţii verificate, reflectate în măsurile contestate, pârâta a arătat următoarele:

1. în ceea ce priveşte deficienţa valorificată, prin măsura dispusă la pct. 1.4 din actul administrativ contestat s-au reţinut în Procesul verbal de constatare înregistrat la entitatea auditată cu nr. SC #############.07.2022 şi la Camera de Conturi ##### sub nr. SC2022-63901/27.07.2022, aspectele prin care sunt evidenţiate abateri de la legalitate şi regularitate referitoare la „organizarea controlului intern managerial – Neinițierea unor proceduri privind punerea în aplicare a Legilor nr. 87/2020 şi nr. 23 J/2018”.

Potrivit prevederilor Legii nr. 87/2020 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cumpărătorii de locuinţe şi/sau anexe gospodăreşti, în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, au primit vocaţia de a obţine constituirea dreptului de proprietate asupra curţilor/grădinilor aferente locuinţelor şi/sau anexelor gospodăreşti.

În concret, urmare a analizei situaţiei cererilor solicitanţilor de titluri de proprietate, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în baza Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020 şi a situaţiei privind numărul de cereri/dosare depuse de solicitanţii de titluri de proprietate, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în baza Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020, auditorii publici externi au constatat o creştere a numărului cererilor/dosarelor solicitanţilor de titluri de proprietate, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în baza Legii nr. 87/2020; o creştere a numărului contestaţiilor trimise spre soluţionare la Instituţia Prefectului ##### #####, inclusiv a dosarelor transmise spre soluţionare Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Unul dintre motivele respingerii cererilor îl reprezintă faptul că suprafaţa de teren solicitată nu mai este localizată în acelaşi CF cu terenul aferent casei de locuit, această suprafaţă fiind înscrisă în domeniul public al municipiului Timișoara, considerându-se astfel că această situaţie nu se mai regăseşte în cadrul prevederilor articolului 27 alineatul (2A3) din Legea 87/2020.

Legea nr. 87/2020 nu a adus modificări normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 18/1991, norme aprobate prin H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor.

Întrucât Legea nr. 87/2020 nu precizează în mod expres care sunt actele doveditoare ce trebuie să însoţească cererea de constituire a dreptului de proprietate, în lipsa unor prevederi legale, în practică, fiecare ####### Locală/####### Judeţeană trebuie să îşi stabilească lista actelor necesare prin publicare pe propriul site. Legea nr. 87/2020 nu impune nici Comisiei Locale şi nici Comisiei Judeţene vreun termen pentru soluţionarea cererii de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenului.

##### în vedere faptul că multe dintre cererile pentru constituirea dreptului de proprietate asupra curţilor/grădinilor aferente locuinţelor şi/sau anexelor gospodăreşti sunt soluţionate cu întârziere sau respinse pe motivul că terenul aferent casei de locuit trebuie să fie în CF-ul casei s-a constatat că există un număr mare de contestaţii transmise către ####### judeţeană de fond funciar, fapt care poate genera pe de o parte cheltuieli de judecată cu impact negativ asupra bugetului local, iar pe de altă parte diminuarea veniturilor bugetului municipiului din cauza neluării în evidenţa Direcţiei fiscale a municipiului Timișoara a terenurilor care sunt în folosinţa persoanelor fizice şi pentru care nu se achită impozit pe teren în aceste situaţii.

În susţinerea cererii de chemare în judecată, reclamanţii au învederat, în mod neîntemeiat, pe de o parte, că „(…) există elaborată Procedura operaţională PO-55- ADMINISTRARE FOND FUNCIAR în cadrul Compartimentului Fond Funciar cu privire la activitatea de punere în aplicare a prevederilor legilor fondului funciar(…), nefiind necesară elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020 în conformitate cu prevederile articolului 27 (2 indice 3) b, respectiv modificărilor aduse prin Legea nr. 263/2022”, iar, pe de altă parte, că „Nu au fost încălcate prevederile legale în materie de fond funciar, menţionate de Camera de Conturi a Judeţului #####”.

Pârâta a învederat că susţine legalitatea măsurii dispuse şi că netemeinicia motivelor invocate de reclamanţi reiese din următoarele argumente:

Privitor la criticile de nelegalitate a tezei a II-a a acestei măsuri, pârâta a solicitat instanţei să observe că, prin încheierea nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României, s-a dispus admiterea parţială a contestaţiei nr. SC2022 #########.09.2022 şi înregistrată la Camera de Conturi ##### sub nr. CCTM##############.09.2022, împotriva Deciziei nr. ##/19.08.2022, emisă de către Camera de Conturi #####, formulată de către entitatea auditată faţă de măsura dispusă la pct. L4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de directorul Camerei de Conturi ##### în sensul eliminării a tezei a doua din cuprinsul măsurii”.

#### de această împrejurare, pârâta a învederat că consideră că trebuie reţinută lipsa de obiect a cererii de anulare a tezei a doua din măsura dispusă la pct. 1.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de directorul Camerei de Conturi #####.

În ceea ce priveşte prima teză a măsurii, pârâta a precizat că legalitatea acesteia este evidentă prin raportare la legislaţia ce reglementează obligaţiile comisiilor locale de fond funciar.

Comisiile de fond funciar sunt obligate să aplice legislaţia în vigoare la data la care au fost sesizate cu solicitările de fond funciar, iar lipsa normelor de aplicare nu trebuie să împiedice respectarea drepturilor cetăţenilor. Gestionarea defectuoasă a cererilor poate cauza un risc raportat la sancţiunile pecuniare impuse, cu un impact bugetar semnificativ ce derivă din aceasta, atât la capitolul de cheltuieli (cu pretenţiile şi instanţele de judecată), cât şi la cel de venituri (cele nerealizate din impozite şi taxe).

Aceste inconveniente întâlnite în aplicarea legii se pot depăşi prin crearea de proceduri operaţionale/norme interne de lucru care să ducă, respectând legile în vigoare şi Constituţia, la aplicarea voinţei legiuitorului în sensul în care aceasta derivă din actul normativ adoptat.

Aşadar, în considerarea aspectelor reţinute de auditorii publici externi, pârâta a învederat că apreciază că UATM Timişoara trebuie să procedeze la aplicarea tuturor mijloacelor proprii de care dispune spre a aplica prevederile legale în vigoare, inclusiv la elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020, în conformitate cu prevederile articolului 27 (2 indice 3) b), adăugând aici şi prevederile noii legi intrate în vigoare, respective Legea nr. 263/2022, care la pct.2. al articolului unic stipulează.

„La articolul 27, alineatul (23) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2 indice 3) In cazul terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti edificate anterior datei de 1 ianuarie 1990, precum şi curţii şi grădinii din jurul acestora, proprietarii caselor de locuit, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, sau cei care au dobândit aceste imobile prin acte translative de proprietate pot solicita comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate în condiţiile prezentei legi, cu întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) dacă deţinătorii sau moştenitorii acestora figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale ori sunt înscrise în cartea funciară şi sunt înregistrate în evidenţele fiscale.

b) dacă terenul este în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcţiilor;

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.”

Pârâta a precizat că, la nivelul UATM Timişoara, există Procedura operaţională PO-55-ADMINISTRARE FOND FUNCIAR în cadrul Compartimentului Fond Funciar cu privire la activitatea de punere în aplicare a prevederilor legilor fondului funciar, însă este de reţinut că legislaţia a fost modificată, context în care, aşa cum a reţinut şi ####### de soluţionare a contestaţiilor „şi procedurile adoptate trebuie actualizate”.

În consecinţă, în considerarea tuturor argumentelor prezentate mai sus, pârâta a arătat că este evident că măsura dispusă la pct. 1.4, teza I, din Decizia nr. ##/04.11.2022 este temeinică şi legală, motivele invocate de reclamanţi nefiind în măsură să combată argumentele auditorilor publici externi, ce au stat la baza constatărilor valorificate prin această măsură.

În ceea ce priveşte măsura de la pct. 1.5 din Decizia nr. ##/19.08.2022, pârâta a precizat că, în procesul verbal de constatare, auditorii publici externi au consemnat abateri de la legalitate şi regularitate referitoare la „nerespectarea prevederilor Regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor comerciale şi de prestări servicii pe raza municipiului Timişoara, referitor la neanularea Acordului pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale nr. ########## emis pentru ####### CAR WASHSRL, respectiv aspecte referitoare la funcţionarea ilegală a unei spălătorii auto pe strada ####### C-tin ######, nr. 48”.

Spălătoria auto din Timişoara, situată pe str. ####### C-tin ###### nr. 48 a aparţinut societăţilor comerciale SC ###### #### SRL şi SC ### ##### #### ##### SRL, iar în urma multiplelor reclamaţii, începând cu anul 2018 şi până în anul 2020, s-au efectuat numeroase controale. În urma acestor controale s-a constatat că SC ###### #### SRL a fost amendată de 44 de ori cu amenzi în cuantum de 53.000 lei, au fost emise trei (3) Dispoziţii de primar pentru suspendarea activităţii comerciale pentru 30 de zile de fiecare dată, s-au confiscat de către #### veniturile realizate pe perioada nerespectării dispoziţiilor de primar menţionate. ##### a intrat în insolvență în anul 2019 şi a fost radiată.

SC ### ##### #### ##### SRL a continuat activităţile de spălătorie auto, la aceeaşi adresă, deşi nu deţinea acordul primăriei pentru desfăşurarea acestor activităţi. S-au întocmit 19 procese verbale de constatare a contravenţiilor, fiind sancţionată cu amenzi în cuantum total de 25.500 lei. S-a emis Dispoziţie a primarului de suspendare a activităţii pentru perioada 20.03.2020-18.04.2020 care nu s-a respectat, astfel, pe cale de consecinţă s-a sesizat #### şi s-au confiscat venituri de 25.780 lei.

Cu toate acestea, în prezent, activităţile comerciale sunt derulate în acelaşi imobil de către SC ####### ### #### SRL conform Acordului pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale nr. ##########, emis de Primăria Timişoara, în conformitate cu Legea 650/2002.

S-a constatat şi s-a consemnat în procesul verbal de constatare faptul că proprietarul spălătoriei auto amplasată pe str. ####### C-tin ######, urmare a pierderii procesului din Dosarul nr. ####/325/2018 de pe rolul Tribunalului ##### prin care a contestat Procesul verbal de contravenţie nr. ######### încheiat la data de 07.03.2018 de către Primăria Municipiului Timişoara, sancţiune acordată pentru lucrări executate fără respectarea Autorizaţiei de Construire nr. 1072/16.08.2017, în cuantum de 50.000 lei, şi cu măsură complementară de aducere a imobilului la forma autorizată, nu a procedat la aducerea în totalitate a imobilului construit în baza AC nr. 1072/16.08.2017 la starea autorizată, aşa cum rezultă din Procesul verbal de constatare întocmit de Direcţia Urbanism, ############ Disciplină în Construcţii, din data de 03.06.2021.

În timpul misiunii de audit s-a solicitat Direcţiei Autorizare şi Control stabilirea, de comun acord cu ####### Locală a Municipiului Timişoara, efectuarea unei verificări la adresa unde este amplasată spălătoria auto. În urma acestei acţiuni s-a încheiat Procesul Verbal de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiilor prin care s-a constatat faptul că, şi la acest moment, spălătoria funcţionează chiar dacă Acordul nr. ########## nu a fost vizat anual, societatea fiind sancţionată cu suma de 400 lei şi cu măsură de intrare în legalitate.

În concluzie, s-a consemnat starea de pasivitate a conducerii administraţiei locale, în condiţiile în care aceste situaţii erau cunoscute, respectiv desfăşurarea de activităţi comerciale fără existenţa Acordului din partea municipalităţii încă din anul 2017, într-un imobil care nu deţine autorizaţie de construire, sancţionate în mod repetat dar fără a se efectua demersuri privind suspendarea reală a activităţii şi ulterior sesizarea organelor de urmărire penală în acest caz.

În susţinerea cererii de chemare în judecată, reclamanţii a criticat măsura dispusă, arătând, printre altele, că „În cadrul Compartimentului Autorizare Activităţi Comerciale şi Publicitate este aprobată procedura operaţională PO-23 – Autorizare activităţi comerciale”, şi că, privitor la spălătoria auto, s-a procedat la aplicarea de sancţiuni contravenţionale societăţilor „care au funcţionat” la această adresă.

Pârâta susţine legalitatea măsurii de la pct. 1.5 din actul administrativ contestat, învederând că argumentele prezentate în susţinerea anulării acesteia sunt neîntemeiate.

Din apărările reclamanţilor reiese că Primăria municipiului Timişoara, ####### locală şi #### au luat o serie de măsuri în scopul intrării în legalitate privitor la imobilul şi la activitatea comercială ce se desfăşoară în incinta acestuia.

Spre exemplu, în nota de relaţii a viceprimarului municipiului se arată:

,,In urma investigaţiilor Corpului de Control al primarului s-a făcut o informare la data de 10.06.2021 prin care se comunică faptul că au fost făcute câteva propuneri în vederea intrării în legalitate, astfel, aceste propuneri au fost pentru:

– anularea acordului pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale cu nr. 11950 din 28 august 2020;

– Biroul Autorizare Activităţi Comerciale să-şi facă bază de date informatice care să cuprindă documentele justificative autorizării;

– Direcţia Urbanism să verifice autorizaţia de construire nr. 1072/2017;

– Serviciul Juridic să notifice pe viitor în Cărţile Funciare imobilele pentru care sunt intentate procese.

De asemenea Serviciul Juridic a deschis o acţiune judecătorească prin Dosarul nr. ##########, al cărui obiect era obligarea pârâtului la demolarea lucrărilor ilegale executate şi aducerea lor la starea iniţială. Acţiunea a fost admisă în parte, în 25 mai 2021, prin Sentinţa civilă nr. ####, dar a fost atacată şi a rămas definitivă, abia la dată 12 ianuarie 2022, comunicată în original şi intrată în primărie la data de 11 iulie 2022. La 13 iulie 2022, Serviciul Juridic a făcut cerere pentru aplicarea ştampilei „definitive”, urmând ca în cel mai scurt timp să fie pusă în executare”.

Pe de altă parte, tot din notele de relaţii date de persoane cu funcţii de conducere din diverse compartimente din cadrul primăriei, reiese faptul că structurile din subordinea Direcţiei Generale Urbanism şi Planificare Teritorială, respectiv Biroul disciplină în construcţii şi compartiment autorizare activităţi comerciale şi publicitate nu au aceleaşi informaţii legate de existenţa procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor autorizate prin AC 1072/16.08.2017.

Astfel, reprezentantul Direcţiei Generale Urbanism a precizat că „în baza de date informatizată a Direcţiei Generale Urbanism şi Planificare Teritorială nu există niciun proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor autorizate prin A.C. nr. 1072/16.08.2017”. Pe de altă parte, reprezentantul Biroului disciplină în construcţii a precizat că „La data prezentei funcţionează SC ## ##### ### #### SRL la adresa din str. ####### C-tin ###### nr. 48 care a solicitat vizarea anuală a acordului pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale. Menţionez faptul că acordul pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale a fost emis în baza Procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, semnat de către reprezentantul Primăriei Municipiului Timişoara.”

Prin urmare, pârâta consideră că este evident că măsura dispusă la pct. 1.5 Din Decizia nr. ##/2022 este legală, fiind necesară actualizarea Regulamentului privind desfăşurarea activităţilor comerciale şi de prestări servicii pe raza municipiului Timişoara, prin raportare la prevederile art. 73 pct. 1) din OG 99/2000, cu privire la suspendarea activităţii comerciale până la data autorizării şi, totodată, întocmirea de proceduri operaţionale care să cuprindă concret atribuţiile instituţiei privind suspendarea activităţii societăţilor comerciale care desfăşoară, în mod repetat, activităţi economice fără acord de funcţionare.

În ceea ce priveşte deficienţa valorificată prin măsura dispusă la pct. 1.6 din actul administrativ contestat, în procesul verbal de constatare auditorii publici externi au consemnat abateri de la legalitate şi regularitate referitoare la ,efectuarea inventarierii şi a evaluării/reevaluării elementelor patrimoniale, înregistrarea în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliară şi alte neconformități privind gestiunile precum şi abateri referitoare la organizarea si efectuarea operaţiunii de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii, deţinute cu orice titlu.

În procesul verbal de constatare s-a consemnat faptul că inventarierea anuală a patrimoniului a fost realizată fără respectarea în totalitate a prevederilor legale aplicabile.

Astfel, din actele şi documentele prezentate auditorilor publici externi, urmare a verificărilor efectuate, s-a constatat că există deficienţe în modul de realizare a operaţiunilor de inventariere atât prin necuprinderea în totalitate a patrimoniului public/privat al municipiului Timişoara, cât şi imposibilitatea efectuării inventarierii în cazul imobilizărilor corporale în curs de execuţie, cu consecinţe asupra reflectării reale a situaţiei patrimoniului public/privat al Municipiului Timișoara după cum urmează:

– nu s-a procedat la inventarierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie pentru a clarifica soldul contului 231, care să fie în concordanţă cu starea de fapt, spre exemplu:

– la Liceul teoretic „#### #####” s-a constatat că lucrările aferente obiectivului de investiţii „Mansardare Şcoală P+1E pentru amenajare 4 săli de clasă, în valoare totală de 1.695.563,40 lei, realizat la nivelul unităţii de învăţământ au fost finalizate potrivit procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, valoare ce trebuia să fie evidenţiată la nivelul unităţii de învăţământ la data finalizării lucrărilor de investiţii;

– la nivelul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. ###### ##### s-a constatat menţinerea nejustificată în soldul contului investiţii în curs a obiectivului de investiţii „###### de epurare ape uzate, reţele de canalizare de incintă şi lucrări rutiere de incintă, Lucrări de amenajare căi de acces de interior şi parcări interioare-2017”, lucrări executate în perioada #########, recepționate, în valoare de 5.379.560.00 Iei.

– potrivit dispoziţiei de inventariere a fost nominalizată comisia care a avut ca obiect „inventarierea bunurilor de natura domeniului public” (construcţiile şi echipamentele speciale, clădirile şi terenurile aferente acestora), concesionate, respectiv date în administrare la terţi: S.C.####### S.A., S.T.P.T. -R.A.T.T, S.C. ####### S.A., S.C. ##### S.A. şi Centrul Regional de Competenţă şi Dezvoltare a Furnizorilor în sectorul Automotive”. S-a constatat că în operaţiunea de inventariere nu a fost înscris şi inventarul bunurilor de natura clădiri şi terenuri care sunt date în administrare sau folosinţa societăţii ############ SA;

– deşi entitatea a efectuat operaţiuni de inventariere a imobilelor aflate în proprietatea privată a statului, pe liste de inventar distincte s-a constatat că aceste imobile nu au fost declarate potrivit Declaraţiei P 4000 aferentă Inventarului bunurilor din proprietatea privată a Statului, pentru care entitatea deţine un drept real;

– neinventarierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie dispusă a se realiza de către comisia de inventariere privind inventarierea „investiţiilor în curs, studii şi proiecte”;

– urmare a inventarierii nu a fost stabilită valoarea totală a bunurilor ce fac parte din domeniul public şi care se află în administrarea COLTERM, respectiv a bunurilor SACET, iar din procesul verbal de inventariere nu rezultă valoarea bunurilor inventariate, astfel încât să se poată confrunta cu sumele din evidenţa contabilă, fiind consemnat doar că nu s-au constatat diferenţe între faptic şi contabilitate.

În contextul celor prezentate mai sus, echipa de audit a conchis că nu s-a stabilit prin inventariere situaţia reală a tuturor elementelor de natura imobilizărilor corporale fixe şi cele în curs de execuţie ale entităţii, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei entităţii pentru exerciţiul financiar 2021 şi a informaţiilor referitoare la activele corporale fixe.

În susţinerea cererii de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat instanţei să dispună anularea măsurii motivat de faptul că „s-au făcut demersuri prin transmiterea adreselor către ####, (…), în vederea ridicării sechestrului asupra bunurilor SACET, care fac parte din domeniul public al Municipiului Timişoara” şi că aceste bunuri „au făcut obiectul sechestrului asigurător pentru datorii fiscale ale ####### S.A., societatea de termoficare nefiind proprietara acestor bunuri”.

Motivele invocate de reclamanţi nu evidenţiază în niciun caz nelegalitatea măsurii de la pct. 1.6 din actul administrativ contestat.

Potrivit prevederilor pct.2 din Normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, aprobate prin OMFP nr. 2861/2009, procedura de inventariere a patrimoniului are ca scop „stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei entităţii pentru respectivul exerciţiu financiar”.

Abaterile prezentate în procesul verbal de constatare privitoare la neidentificarea în totalitate a bunurilor imobile date în concesiune sau închiriere, neinventarierea faptică a activelor fixe corporale aflate în curs de execuţie, precum şi nevalorificarea rezultatelor inventarierii patrimoniului au condus la denaturarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare, fiind astfel încălcate dispoziţiile legale prevăzute la art. 23 alin. (2) lit. d) şi h) din Legea nr.273/ din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „(2) Ordonatorii de credite răspund de: d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc; h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului în conformitate cu prevederile legale”.

Mai mult, modul de inventariere a patrimoniului este reglementat în mod expres în „Precizările privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii”, aprobate prin O.M.F.P. nr. 668/2014, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc următoarele:

Pct. 4.2. „In condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale identifică, pe raza teritorial-administrativă a acestora, bunuri imobile care alcătuiesc domeniul privat al statului şi pentru care nu sunt cunoscute entităţile cărora li s-au atribuit în mod direct un drept real, altul decât cel de proprietate, vor întocmi un inventar separat pentru acestea.”

Pct. 4.2.1. „Bunurile imobile inventariate potrivit subpct. 4.2 vor fi evidenţiate distinct în contabilitatea unităţilor administrativ-teritoriale, în conturi în afara bilanţului, până la clarificarea regimului juridic şi administratorului acestora.”

Pct. 4.4. „Bunurile imobile aflate în domeniul privat al statului sunt înscrise în inventarul centralizat la valoarea contabilă netă, stabilită conform prevederilor legale.”

Pct. 5.1. „Entităţile sunt obligate să transmită Ministerului Finanțelor Publice datele necesare pentru actualizarea anuală a inventarului centralizat, până la data depunerii situaţiilor financiare anuale/raportărilor contabile, după caz, aferente exerciţiului financiar încheiat, folosind serviciile informatice puse la dispoziţie de Ministerul Finanțelor Publice în conformitate cu prezentul ordin.”

Pct. 10. „Răspunderea pentru buna organizare şi în termen a lucrărilor de inventariere, pentru legalitatea şi realitatea datelor din inventarul centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii şi pentru actualizarea în termen a acestuia revine conducătorului entităţii”.

În temeiul dispoziţiilor legale anterior citate este lipsit de orice echivoc că UATM Timişoara are obligaţia inventarierii generale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, potrivit legii, astfel încât situaţiile financiare anuale să „ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată”, aşa cum este reglementat la art. 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin urmare, având în vedere faptul că inventarierea patrimoniului entităţii auditate nu s-a realizat cu respectarea în totalitate a dispoziţiilor legale, iar valorificarea rezultatelor inventarierii nu s-a realizat corespunzător, măsura dispusă prin decizie la punctul 1.6 este temeinică şi legală.

Referitor la deficienţele valorificate prin măsura dispusă la pct. 1.9 din actul administrativ contestat, s-au reţinut în procesul verbal de constatare abateri referitoare la „calitatea gestiunii economice şi financiare a entităţii verificate, cu consecinţe negative privind activitatea de asigurare a serviciului public de termoficare”, care au condus la starea de insolventă a ### ####### SA.

Dată fiind importanţa strategică a activităţii ### ####### SA, în perioada ######### au fost realizate acţiuni de control atât la UATM Timişoara, care are calitatea de acţionar unic, cât şi la societatea de termoficare, constatându-se multe abateri şi nereguli pentru remedierea cărora nu s-au luat niciun fel de măsuri. Această situaţie de fapt a influenţat negativ lichiditatea, solvabilitatea şi funcţionalitatea societăţii, iar acest efect negativ s-a repercutat şi asupra echilibrului bugetului local al Municipiului Timişoara.

În sinteză, abaterile constatate cu ocazia acţiunilor de audit şi control constau în:

– nerespectarea legislaţiei în vigoare privind obligativitatea organizării unei activităţi de monitorizare şi control a activităţii desfăşurate de SC ####### SA în ceea ce priveşte serviciul economic general specific activităţii de termoficare, precum şi neelaborarea de proceduri de lucru specifice cu desemnarea structurilor organizatorice în vederea asigurării desfăşurării activităţii în limitele prevăzute de legislaţia specifică în vigoare;

– neaprobarea actualizării preţurilor de către municipalitate fapt ce a obligat societatea să furnizeze energie termică la un preţ mult mai mic decât cel care ar acoperi costurile, această situaţie fiind valabilă atât pentru energia termică furnizată populaţiei cât şi pentru cea furnizată agenţilor economici. Costurile mari de producere, transport şi distribuţie a energiei termice determinate de scumpirea accentuată a gazelor naturale, energiei electrice precum şi a altor cheltuieli a privat societatea de a beneficia de prevederile Legii nr. 259/29.10.2021 pentru aprobarea OUG nr. 118 din 4 octombrie 2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########.

– neonorarea la timp de către autoritatea locală a pierderilor induse tehnologic facturate municipalităţii, deşi au fost validate prin hotărâri de consiliu. ##### resurselor băneşti astfel create la nivel de COLTERM, respectiv lipsa lichidităţilor, determinată de neîncasarea creanţelor, a condus la imposibilitatea de plată a furnizorilor în termenul stabilit şi implicit la perceperea de către aceştia a penalităţilor de întârziere, entitatea acumulând astfel şi pierderi financiare, generate de penalităţile contractuale şi de dobânzile aferente cumpărării de pe piaţă a lichidităţilor necesare, cheltuieli care sunt de natură a majora cheltuielile de exploatare a companiei;

– neîndeplinirea obligaţiilor UATM Timişoara în vederea eliminării pierderilor din prestarea serviciului public de furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat referitoare la implementarea de programe de reorganizare a ### ####### SA şi de modernizare a infrastructurii de operare, respectiv de eficientizare a serviciului de termoficare şi nerealizarea atribuţiilor autorităţii locale prevăzute de Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte elaborarea:

• programului anual propriu în domeniul energiei termice, corelat cu programul propriu de eficienţă energetică, aprobat prin hotărâre a consiliului local;

• documentelor privind exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termică, în condiţiile legii;

• programului propriu de modernizare şi dezvoltare a SACET, aprobat de autoritatea administraţiei publice locale;

• documentelor din care să rezulte modul de urmărire a realizării obiectivelor cuprinse în programul propriu de modernizare şi dezvoltare a SACET;

• documentelor din care să rezulte modul de îndeplinire a clauzelor contractuale, în cazul gestiunii delegate;

• strategiilor şi soluţiilor de valorificare pe plan local a potenţialului resurselor energetice regenerabile, -neefectuarea monitorizării de către Compartimentului de Guvernantă Corporativă a activităţii ### ####### SA inclusiv cu privire la gestionarea situaţiei în care bunuri patrimoniale date în concesiune, care fac parte din SACET şi aparţin domeniului public al Municipiului Timişoara, au fost supuse sechestrului asigurător de către ####.

Aprobarea cu întârziere a bilanţului energetic aferent anului 2020 şi implicit a pierderilor tehnologice a condus la imposibilitatea achiziţionării certificatelor C02 pentru consumul din anul 2020, ceea ce a condus la aplicarea de către Administraţia Fondului pentru Mediu a sancţiunii în valoare de 106.863.467 lei prin Decizia de impunere din luna mai 2021. Această penalitate aplicată de AFM debitoarei în mod evident a contribuit la starea de insolvență a acesteia cu suma de 106.862.633 lei, reprezentând 26% din totalul datoriilor înscrise pe tabelul creanţelor ### ####### SA, datoria de această natură ajungând la data prezentei misiuni de audit financiar la 43 % urmare aplicării unei noi penalităţi de către AFM în sumă de 71.862.921 lei urmare neachiziționării de certificate C02 până în luna aprilie 2022 pentru anul 2021.

Propunerile ### cu privire la achiziţionarea de certificate de gaze cu efect de seră nu au fost susţinute în realitate de acţiuni concrete luate de administraţia municipiului Timișoara respectiv de ### ####### SA. Ulterior, nu a mai fost convocată ### în regim de urgenţă, pentru a se prezenta motivele pentru care certificatele de C02 nu pot fi achiziționate şi eventual identificarea unei noi soluţii.

Inacţiunea, atât a factorilor de decizie ai CLT COLTERM (Consiliu de Administraţie şi directorat), cât şi a conducerii executive a administraţiei locale, de neconvocare şi neinformare a ### şi implicit a Consiliului Local asupra situaţiei existente cu privire la acţiunea de achiziţie a certificatelor EUA a condus la insolvență societăţii de termoficare.

La data la care s-a efectuat misiunea de audit financiar, ### ####### SA (în insolvență) a fost publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 11237/30.06.2022 tabloul preliminar al creanţelor din data de 31.01.2022, actualizat la data de 28.06.2022. Valoarea totală a sumelor solicitate a fost de 519.704.849,35 lei, din care au fost acceptate creanţe în valoare totală de 414.685.468,27 lei. ####### bugetară solicitată de Administraţia Fondului de Mediu, acceptată şi înscrisă în Tabloul preliminar al creanţelor nr.209/07/ITM/2021 din data de 31.01.2022, actualizat la data de 28.06.2022, în sumă de 178.725.554 lei, reprezintă 43,10 % din valoarea totală a creanţelor înscrise şi acceptate.

În susţinerea cererii de anulare a acestei măsuri, reclamanţii consideră „neîntemeiată şi nejustificată măsura dispusă de către auditori, în condiţiile în care prin întreg probatoriul administrat la solicitarea auditorilor” pretinde că a probat „îndeplinirea întru totul şi în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile în domeniu, a tuturor obligaţiilor ce au revenit atât autorităţilor publice locale cât şi autorităţii tutelare, nefiind nicidecum vorba de o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor, cum în mod eronat s-a apreciat de către auditorii publici”.

De asemenea, reclamanta a precizat în mod neîntemeiat „că obligativitatea achiziţionării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aparţine operatorului instalaţiei, anume ####### S.A., conform prevederilor art. 18 alin. (2) din H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră”.

Pârâta a precizat că reclamanţii mai invocă în susţinerea măsurii de la pct. 1.6 din actul administrativ contestat aceleaşi apărări ce au fost invocate în Dosarul nr. ####/30/2022 având ca obiect anularea Deciziei nr. ##/20.01.2022 a Camerei de Conturi #####. Această decizie a fost emisă în urma acţiunea de audit de conformitate cu tema „Verificări cu privire la aspecte legate de gestionarea elementelor patrimoniale ale entităţii”, la Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Timişoara, ce s-a desfăşurat în perioada 29.11.2021 – 22.12.2021.

Prin măsurile dispuse la pct. 1.5 şi 1.6 din Decizia nr. ##/20.01.2022 a Camerei de Conturi ##### s-a dispus:

1.5 „Stabilirea preţurilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate de către ######## Locală de ########### ####### S.A. respectiv a preţurilor facturate populaţiei în baza unor studii care să aibă la bază calcule şi analize în care să fie specificat costul real de producere/livrare a unei unităţi de energie termică (Gcal sau MWh).

Elaborarea unei proceduri operaţionale comune cu operatorul local de energie termică – ####### S.A. în care să fie definiţi de comun acord următorii termeni utilizaţi: pierderi induse, pierderi tehnologice şi subvenţii, precum şi modul lor de determinare.

Efectuarea demersurilor necesare în vederea modificării preţurilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate de către ######## Locală de ########### ####### S.A. ca urmare a creşterii preţurilor combustibililor, energiei electrice etc. care concură la formarea preţului/tarifului energiei termice”.

1.6 analizarea şi stabilirea de către autorităţile administraţiei publice locale a identificării zonelor unitare de încălzire şi efectuarea demersurilor necesare în vederea aplicării efective în practică a acestora.

Efectuarea unor analize de către autorităţile administraţiei publice locale în vederea găsirii de soluţii de alimentare cu energie termică produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă.

Efectuarea demersurilor de identificare a responsabilităţii nepromovării unei HCL prin care să se asume luarea deciziei privind efectul generat de imposibilitatea achiziţiei certificatelor EU A de către COLTERM în condiţiile continuităţii activităţii declarate de ###.

Prin Sentinţa civilă nr. ###/22.03.2023, Tribunalul #####, Secţia Contencios administrativ şi fiscal, a dispus respingerea acţiunii. Tribunalul ##### a reţinut în considerente că „Se poate observa, prin urmare, că auditorii publici externi nu au stabilit că pârâtele aveau obligaţia achiziţionării certificatelor verzi ci, pentru realizarea obiectivului major al asigurării continuităţii serviciilor de termoficare, trebuiau să decidă în chestiunea certificatelor verzi, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţionarea acestora.

Aşa fiind, toate argumentele reclamanţilor în ceea ce priveşte titularul obligaţiei de cumpărare a certificatelor verzi sunt extraneea pricinii, de vreme ce, aşa cum deja s-a arătat, în decizia contestată nu s-a arătat că ei ar trebui să achiziţioneze certificatele verzi, nu compania locală de termoficare”.

Recursul declarat de către reclamanţi împotriva Sentinţei civile nr. ###/22.03.2023 pronunţată în Dosarul nr. ####/30/2022 a fost respins de către Curtea de Apel ##### prin Decizia civilă nr. ###/28.09.2023.

#### de împrejurarea că asupra aspectelor privind achiziţionarea certificatelor verzi pentru realizarea obiectivului major al asigurării continuităţii serviciilor de termoficare, cât şi asupra altor aspecte privitoare la obligaţiile reclamanţilor pe care aceştia le au în realizarea acestui obiectiv s-a pronunţat definitiv instanţa de contencios administrativ, reluarea aceloraşi apărări în susţinerea pretinsei nelegalităţi a măsurii de la pct. I. 9 din Decizia nr. ##/19.08.2022 a Camerei de Conturi ##### sunt în mod evident desuete.

######## ####### SA se află în subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara şi are ca scop principal asigurarea producţiei şi furnizării energiei termice şi a apei calde pentru consumatorii (populaţie, instituţii publice şi terţe persoane juridice sau fizice) din ########## ######### ## ###### ########### ####### ## ####### #####, gestionate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara (CLMT).

Finanţarea de bază a ####### SA Timişoara este asigurată din venituri proprii, din subvenţii acordate de la bugetul local pentru acoperirea diferenţei de preţ pentru energia termică livrată populaţiei şi acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat.

Pârâta a solicitat să se reţină că, potrivit prevederilor Legii nr. 259/2021 pentru aprobarea OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #### # ####, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „##### Dunării”, entitatea auditată a procedat la achitarea contravalorii facturilor emise având ca obiect „energie termică livrată populaţiei şi nu la virarea în contul producătorului pe baza actului normativ care a prevăzut acordarea subvenţiei în sumă de 67.840.130 lei, de la bugetul de stat, cu titlul de „Subvenţie” cu scopul acoperirii costurilor legate de achiziţia de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022, respectiv în vederea asigurării continuităţii activităţii, la nivelul operatorului de agent termic.”

Cu privire la afirmaţiile potrivit cărora „în preţul energiei termice livrate populaţiei este cuprins inclusiv costul cu achiziţionarea certificatelor CO2”, „administraţia municipiului Timişoara a asigurat resursele necesare achiziţionării de către Colterm a certificatelor CO2”, este de reţinut că entitatea nu a propus o cotă de dezvoltare, în vederea includerii acesteia în nivelul preţurilor şi tarifelor locale, în condiţiile în care, potrivit prevederilor art. 6 din Ordinul nr. 66/2007, privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare, se stipulează că:

„(4) In calculul preţurilor şi tarifelor locale vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării şi modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecţia mediului, precum şi o cotă de profit, dar nu mai mult de 5%.

(5) Cheltuielile aferente dezvoltării şi modernizării SACET se vor constitui într-o cotă de dezvoltare aprobată de autorităţile administraţiei publice locale implicate, pe baza unor studii tehnico-economice din care să rezulte oportunitatea, valoarea şi termenul de recuperare a investiţiei şi creşterea calităţii serviciilor publice de alimentare cu energie termică.

(6) #### de dezvoltare va fi inclusă în nivelul preţurilor şi tarifelor locale numai după aprobarea acesteia, prin hotărâre, de către autorităţile administraţiei publice locale implicate.

(7) Sumele încasate prin preţuri/tarife corespunzătoare cheltuielilor pentru dezvoltarea şi modernizarea SACET se constituie într-un cont distinct al operatorului şi se utilizează pe baza programului de dezvoltare avizat de autorităţile administraţiei publice locale implicate, exclusiv pentru scopul în care a fost constituit”.

Astfel, preţurile în vigoare în anii 2020 şi 2021 au avut la bază HCL nr. 627 din 10.12.2019, în condiţiile în care, în ultimii 2 ani, UATM Timişoara nu a mai modificat preţul local de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate (deşi în ultimii 2 ani preţurile combustibililor, energiei electrice, apei şi materialelor au înregistrat creşteri semnificative).

Neaprobarea actualizării preţurilor de către municipalitate a obligat societatea să furnizeze energie termică la un preţ mult mai mic decât cel care ar acoperi costurile, această situaţie fiind valabilă atât pentru energia termică furnizată populaţiei cât şi pentru cea furnizată agenţilor economici, neaprobarea preţurilor şi tarifelor propuse şi transmise de către Colterm în vederea validării acestora prin hotărâre a consiliului local a privat societatea de dreptul de a beneficia de prevederile Legii nr. 259/2021, pentru aprobarea O.U.G. nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########.

Pârâta a solicitat să se reţină că, şi în anii anteriori, prin acţiunile de audit financiar şi de control desfăşurate, atât la nivelul UATM Timişoara, cât şi la nivelul operatorului ### ####### SA, s-a constatat că autorităţile administraţiei publice locale deliberative şi executive nu au luat măsuri de remediere a abaterilor constatate în ceea ce priveşte asigurarea controlului asupra activităţii desfăşurate de ### ####### SA, care să fie exercitat în scopul asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul UATM Timişoara, în condiţiile legii.

##### în vedere importanţa strategică a activităţii ### ####### SA, este evident că întârzierea în implementarea măsurilor de eficientizare a influenţat negativ lichiditatea, solvabilitatea şi funcţionalitatea societăţii, aspect real dovedit de intrarea societăţii în insolvenţă întrucât acest efect negativ s-a repercutat şi asupra echilibrului bugetului local al Municipiului Timişoara măsura dispusă la pct. 1.9 din Decizia nr. ##/21.06.2023 este temeinică şi legală.

În ceea ce priveşte deficienţele constatate şi valorificate prin măsura dispusă la pct. 1.11 din actul administrativ contestat, s-au consemnat în actul de control abateri de la legalitate şi regularitate privind alocarea si utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor, a transferurilor si a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a UAT.

În conformitate cu prevederile art. 8 din Normele de aplicare aprobate prin Ordinul nr. 226/####/273/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea O.U.G. nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########, precum şi pentru completarea O.G. nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „##### Dunării” „primăriile transferă sumele producătorilor de energie termică în maximum 3 zile de la data înregistrării sumelor în conturile de venituri ale bugetelor locale, alocate din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 259/2021, cu modificările şi completările ulterioare”.

Aceste sume alocate sub formă de subvenţie, sunt destinate în mod indirect acoperirii creşterii preţului gigacaloriei, pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia de materii prime (gaze naturale), fără TVA (în cazul UATM Timişoara), în perioada noiembrie #### # ## martie 2022, în beneficiul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale.

– Cerere pentru acordarea subvenţiei pentru consum de gaze naturale pentru sezonul rece #########:

– Cerere pentru acordarea sumei necesare asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică.

– în sumă de 36.409.796,96 lei, subvenţia aferentă consumului de gaze naturale din perioada noiembrie 2021-martie 2022;

– în sumă de 31.430.333,56 lei, subvenţia aferentă consumului de gaze naturale din sezonul rece #########, luna ianuarie 2022 şi februarie 2022, pentru asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică.

– #### de 15.037.725,45 lei, din contravaloarea facturii de 37.153.342,86 lei a fost utilizată pentru achitarea contravalorii pierderii indusă tehnologic aferentă anului 2020 aprobată prin HCL 458/07.12.2021;

– #### totală de 8.581363,21 lei din contravaloarea facturii de 20.882.685,421 lei a fost utilizată pentru achitarea subvenţiei diferenţă de preţ Energie Termică facturată populaţiei pentru luna ianuarie 2022″;

– #### totală de 43.017.360,64 lei reprezentând contravaloarea integrală a facturilor pentru achitarea de „avans subvenţii dif. preţ la ET livrată populaţiei, cf. HCL 94/30.03.2022″;

– #### totală de 1.203.681,22 lei din contravaloarea facturii de 5.000.000 lei a fost utilizată pentru achitarea de „avans subvenţii difpret la ET livrata populaţiei, pe luna februarie 2022”.

S-a constatat astfel că, suma totală de 67.840.130 lei nu a fost alocată producătorului de energie termică, pe baza documentelor justificative transmise Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în fapt entitatea procedând la achitarea, pe bază de facturi emise de ### ####### SA aflată în insolvență, a contravalorii pierderilor induse, aferente anului 2020, în valoare de 15.037.725,45 lei, respectiv la achitarea contravalorii subvenţiei diferenţă de preţ Energie Termică facturată populaţiei pentru luna ianuarie 2022”, stabilită în baza deconturilor prezentate către UATM Timişoara. De asemenea, s-a procedat la achitarea de „avans subvenţii dif. preţ la ET livrată populaţiei, cf HCL 94/30.03.2022”, precum şi la achitarea de „avans subvenţii dif. preţ la ET livrata populaţiei, pe luna februarie 2022.”

Concret, UATM Timişoara a procedat la regularizarea subvenţiilor acordate pentru diferenţe de preţ la energia termică produsă, livrată populaţiei, datorată de bugetul local, cu contravaloarea subvenţiei acordate de Guvernul României prin MDLPA în suma de 67.840.130 lei destinată acoperirii costurilor legate de achiziţia de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie #### ### martie 2022, (cu scopul stabilirii unei scheme de compensare pentru consumul de gaze naturale aferente sezonului rece #########), constatându-se astfel utilizarea subvenţiei acordate de la bugetul de stat, în sprijinul exclusiv al autorităţii locale, de compensare a efortului financiar al bugetului local (subvenţie la energia termică livrată populaţiei, aprobată prin HCL) şi nu pentru acoperirea exclusivă a costurilor legate de achiziţia de gaze naturale destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022.

Destinaţia a fost stabilită prin actul normativ, pentru sumele primite de bugetul local al UATM Timişoara, de la bugetul de stat, cu titlul de „subvenţie”. Aceste sume trebuiau virate în contul operatorului de servicii de termoficare în sistem centralizat ### ####### SA aflat în insolvență, pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022. În aceste condiţii, pentru aceste sume, operatorul ### ####### SA nu trebuia să emită facturi cu TVA.

Pe cale de consecinţă, la nivelul operatorului de agent termic, valoarea totală a subvenţiei acordate de 67.840.130 lei a fost diminuată cu contravaloarea taxei pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise, în valoare totală de 9.735.254 lei care, achitată producătorului de energie termică pe bază de facturilor emise de acesta, intră sub incidenţa prevederilor Codului Fiscal privind taxa pe valoarea adăugată.

Stabilirea de către unitatea administrativ teritorială a caracterului subvenţiilor acordate de la bugetul de stat prin MDLPA în mod eronat, ca fiind destinate în exclusivitate doar pentru acoperirea contravalorii subvenţiei acordate din bugetul local aferentă cantităţii de energie termică livrată populaţiei, a condus, prin nerespectarea prevederilor legale, la imposibilitatea utilizării acestor sume în scopul prevăzut de legiuitor, respectiv acela de susţinere respectiv de acoperire a creşterii preţurilor materiei prime utilizate (gazul), în producerea energiei termice furnizate populaţiei, cu consecinţa inclusiv a diminuării cuantumului subvenţiei acordate cu contravaloarea taxei pe valoarea adăugată aferentă.

În susţinerea pretinsei nelegalităţi a măsurii de la pct. 1.11 din actul administrativ contestat, reclamanţii, insistând în principal pe responsabilitatea exclusivă a ### ####### S.A. în ceea ce priveşte modul de emitere a facturilor, au argumentat mai apoi, în mod neîntemeiat, că, privitor la modalitatea de acordare a sumelor transferate din bugetul M.D.L.P.A în baza Legii nr. 259/2021, prin adresa cu nr. 463845/02.05.2022, Ministerul Finanțelor a considerat că natura sumelor plătite de Municipiul Timișoara către ### ####### S.A. în baza Ordinului nr. 226/####/273/2022 este aceea de subvenţie şi se reflectă în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare la titlul VI „Subvenţii”, aşa cum a procedat Municipiul Timişoara.

Contrar susţinerilor reclamanţilor, pârâta a precizat că abaterile de la legalitate şi regularitate nu vizează modul de înregistrare a subvenţiilor primite din bugetul M.D.L.P.A în baza Legii nr. 259/2021, ci modul în care a fost operată şi schimbată destinaţia acestora, aceasta fiind eronat stabilită pentru acoperirea contravalorii subvenţiei acordate din bugetul local aferentă cantităţii de energie termică livrată populaţiei.

Aşadar, adresa nr. 463845/02.05.2022 a Ministerului Finanțelor este nerelevantă în susţinerea pretinsei nelegalităţi a măsurii dispuse, cu atât mai mult cu cât auditorii au luat act de conţinutul acesteia în timpul acţiunii de audit care s-a desfăşurat ulterior primirii adresei, respectiv în perioada 02.05.2022 – 22.07.2022.

Mai mult, alegaţiile pârâtei referitoare la nerelevanţa adresei cu nr. 463845/02.05.2022 a Ministerului Finanţelor sunt susţinute de adresa nr. 1594/19.08.2022 transmisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală de Asistenţă pentru Contribuabili către Direcţia generală de legislaţie fiscală şi reglementări vamale şi contabile.

Această adresă a fost comunicată Camerei de Conturi ##### în luna septembrie 2022 de către Serviciul Inspecţie Fiscală nr. 16 Timişoara din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi reprezintă răspunsul la adresele prin care auditorii publici externi ce se aflau în desfăşurarea acţiunii de audit au solicitat punctul de vedere privind tratamentul fiscal şi contabil al sumelor transferate de la Primăria Timişoara către producătorul de energie termică ### ####### SA Timişoara, ce au fost alocate în baza Legii nr. 29/2021.

La pag. 4, ultimul alineat din adresa nr. 1594/19.08.2022 a Direcţiei Generale de Asistenţă pentru Contribuabili din cadrul ####, adresă ce a fost anexată la răspunsul Serviciului Inspecţie Fiscală nr. 16 Timișoara, se precizează – „Prin urmare, achiesăm la punctul de vedere al organelor de inspecţie fiscală, respectiv că aceste subvenţii nu se cuprind în baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată* întrucât sunt subvenţii acordate pentru acoperirea unor cheltuieli aşa cum se precizează la pct. 30 alin. (2) din Normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (1) din Codul fiscal”.

Pârâta a precizat că, prin O.U.G. nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########, precum şi pentru completarea O.G. nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „##### Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit, pentru sezonul rece ######### o schemă de acordare a unei compensări lunare clienţilor casnici pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru lunile noiembrie 2021-martie 2022.

Conform art. III alin. (l) din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 pentru perioada cuprinsă între 01 noiembrie 20121 şi 31 martie 2022, Guvernul va aloca bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale o subvenţie pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie al gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kWh, prevăzut la art. 6, alin.(l), lit. b) din OUG nr. 118/2021”.

Prin Ordine ale MDLPA, au fost aprobate repartizări de sume către bugetele locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale, reprezentând compensarea consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########.

Ordinul MDLPA nr.226/####/27/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021 prevede:

„Art.2 Beneficiarii sunt bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, iar subvenţia alocată vizează acoperirea costurilor legate de achiziţia:

– de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 01 noiembrie 2021-31 martie 2022;

– de păcură, destinată producerii de energie termică în perioada 01 noiembrie 2021-31 martie 2022.

Art. 8 Primăriile transferă sumele producătorilor de energie termică în maximum 3 zile de la data înregistrării sumelor în conturile de venituri ale bugetelor locale, alocate din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 259/2021, cu modificările şi completările ulterioare”.

Subvenţia alocată din surse proprii ale bugetului local are ca destinaţie acoperirea unei părţi din valoarea energiei termice livrată populaţiei, ca produs final, tratamentul fiscal fiind determinat în acest caz de aplicarea TVA, în timp ce subvenţia acordată din bugetul MDLPA, potrivit Legii nr. 259/2021, este destinată acoperirii costurilor legate de achiziţia de gaze naturale.

Potrivit prevederilor O.G. nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei, autorităţile administraţiei publice locale asigură din bugetele locale, sumele necesare acoperirii diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei.

Cu privire la pierderile induse, Ordonanţa nr. 36/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabile la momentul verificării, prevede la art. 5 indice 2 alin. (l) că „Pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, pot fi acoperite din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.”

Aceste categorii de subvenţii se încadrează în prevederile art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, ca fiind subvenţii legate direct de preţul bunurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate ce se includ în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată, întrucât îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii, astfel:

a) subvenţia este concret determinabilă în preţul bunurilor şi/sau al serviciilor, respectiv este stabilită pe unitatea de măsură a bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate, în sume absolute sau procentual;

b) cumpărătorii trebuie să beneficieze de subvenţia acordată furnizorului/prestatorului, în sensul că preţul bunurilor/serviciilor achiziționate de aceştia trebuie să fie mai mic decât preţul la care aceleaşi produse/servicii s-ar vinde/presta în absenţa subvenţiei”.

În cazul subvenţiei acordate din bugetul M.D.L.P.A. în baza Legii nr.259/2021 pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situaţii similare, respectiv care privesc acoperirea preţului de vânzare al gazului, materie primă componentă în produsul final (energia termică livrată populaţiei), nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.30 alin. (1) din Normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv, nu este concret determinabilă în preţul energiei termice livrată populaţiei pe unitatea de măsură. Consideră că trebuie avut în vedere aici faptul că energia termică este livrată atât populaţiei cât şi agenţilor economici, precum şi faptul că întreaga cantitate de energie termică este produsă pe baza mai multor elemente componente ale materiilor prime: (gaz, cărbune, păcură, etc.), dar şi de parametrii tehnici, diferenţe de calitate, de temperatură, etc. în asociere cu pierderile tehnologice ce diferă de la o perioadă la alta. În acest caz, preţul energiei termice de care a beneficiat populaţia nu este influenţat, respectiv nu este mai mic decât preţul la care aceasta s-ar vinde/presta în absenţa subvenţiei acordată din bugetul M.D.L.P.A. în baza Legii nr. 259/2021.

Pârâta a mai precizat că, în încheierea nr. VI/17/21.06.2023, ####### de soluţionare a contestaţiilor a invocat în susţinerea argumentelor respingerii contestaţiei considerentele reţinute în raportul de inspecţie fiscală întocmit de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Ministerului de Finanţe, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit cărora „Prin Ordine ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Administraţiei, au fost aprobate repartizările către bugetele locale ale unor unităţi administrativ teritoriale, sume reprezentând compensarea consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########”. ##### în vedere:

Prevederile actelor normative în baza cărora au fost transferate sumele alocate de la bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;

Scopul pentru care au fost alocate sumele de la bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi anume „acoperirea costurilor legate de achiziţia: de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 01 noiembrie -31 martie 2022; (…)

Conţinutul facturilor emise de către ### ####### SA, altul decât cel prevăzut de legislaţia cu privire la alocarea unei subvenţii pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie al gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei /kWh, prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 118/2021, modificată şi completată, considerăm că din sumele alocate prin Ordine MDLPA nu pot fi efectuate plăti de către UATM Timişoara.

De asemenea, ####### de soluţionare a contestaţiilor a invocat şi punctul de vedere al Ministerului Finanțelor – Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală -Direcţia Generală de Asistenţă Contribuabili, înregistrat sub nr. 1594/19.08.2022, în care cu privire la tratamentul fiscal al acestor sume alocate s-a arătat că „sumele alocate de la bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Administraţiei (MDLPA) nu sunt subvenţii legate direct de preţ întrucât nu îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 30 alin. (1) din Normele metodologice date in aplicarea art. 269 alin. (1) din Codul fiscal, aceste sume fiind alocate pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia de gaze naturale destinate producerii de energie termica in perioada 1 noiembrie #### ### martie 2022.

Prin urmare, aceste subvenţii nu se cuprind în baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată, întrucât sunt subvenţii acordate pentru acoperirea unor cheltuieli aşa cum se precizează la pct. 30 alin. (2) din Normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (1) din Codul fiscal.”

#### de aceste împrejurări, pârâta a arătat că este lipsit de orice echivoc că măsura dispusă la pct. 1.11 din Decizia nr.##/19.08.2022 este temeinică şi legală, cu atât mai mult cu cât asupra temeiniciei aspectelor cuprinse în descrierea abaterii de la legalitate şi regularitate valorificate prin această măsură, s-a pronunţat şi Ministerul Finanțelor – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Asistenţă Contribuabili, înregistrat sub nr. 1594/19.08.2022, fiind confirmat raţionamentul auditorilor publici externi.

Cu referire la abaterile de la legalitate şi regularitate valorificate prin măsura dispusă la pct. 1.13 din actul administrativ contestat, pârâta a precizat că auditorii publici externi au consemnat în actul de control abateri referitoare la contractarea unei finanţări rambursabile externe de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####).

Prin Hotărârea Consiliului Local (HCL) nr. 316/07.09.2021 a fost aprobată contractarea de către Municipiul Timişoara, prin intermediul unui contract de împrumut, a unei finanţări rambursabile externe de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####) cu o valoare de până la 20,3 milioane de euro cu o perioadă de maturitate de până la 15 ani, respectiv a fost aprobat Pre-acordul de finanţare dintre ########## ######### ## ####, potrivit căruia „A. Municipiul doreşte (1) să cofinanţeze, alături de Uniunea Europeană (UE), proiectele – cheie de infrastructură pentru perioada #########, inclusiv reînnoirea flotei de tramvaie şi reabilitarea liniei de tramvaie şi (2) asistenţă tehnică şi financiară pentru elaborarea următoarelor planuri strategice: (i) Planul de mobilitate urbană durabilă, (ii) Planul de reorganizare a transportului public şi (ii) Planul de Acţiune privind Oraşele #####”.

Prin HCL nr. 493/21.12.2021 a fost aprobată încheierea Contractului de credit nr. 52471 din 23.12.2021 între Municipiul Timişoara şi #### pentru un credit în cuantum de maximum 20.300.000 euro însuşit prin semnătură de către reprezentanţii entităţii, avizat juridic şi cu viza pentru control financiar preventiv.

Pârâta a precizat că, pentru obiectivele de investiţii „Înnoirea flotei de tramvaie” – etapele I, II şi III şi Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timişoara, Traseul 5, ##### Bogdăneștilor”, pentru care a fost aprobată prin HCL nr.316/07.09.2021 contractarea finanţării rambursabile externe de la ####, la nivelul entităţii au fost încheiate în anii 2019 şi 2020 contracte de finanţare care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, după cum urmează:

Contractul de finanţare nr. 4586/23.07.2019 – înnoirea flotei de tramvaie – etapa I;

Contractul de finanţare nr. 4804/01.10.2019 – înnoirea flotei de tramvaie – etapa II;

Contractul de finanţare nr. 5372/04.05.2020 – înnoirea flotei de tramvaie etapa III;

Contractul de finanţare nr. 4805/01.10.2019 – Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timişoara Traseu 5, ##### Bogdăneștilor.

Se constată, astfel, că nu au fost prezentate acte şi documente legal întocmite din care să rezulte modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### aferent fiecărui proiect înscris în Anexa nr.2 la HCL nr. 316/07.09.2021.

Din Referatul primarului şi din Raportul de specialitate rezultă faptul că datele privind sursele de cofinanţare a proiectelor de investiţii respective, au fost preluate din datele transmise de către „compartimentul de specialitate”, însă nu au fost prezentate echipei de audit acte şi documente în acest sens.

Pentru proiectele care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, nu rezultă în mod explicit care sunt tipurile de cheltuieli aferente fiecărui obiectiv în parte, pentru care a fost contractat creditul ####, având în vedere că, potrivit contractelor de finanţare încheiate în anii #########, valoarea acestora este asigurată din:

– fonduri europene nerambursabile;

– contribuţie buget naţional nerambursabilă;

– cofinanţare valoare eligibilă buget local;

– valoarea TVA neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile;

– valoarea neeligibilă inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile.

Referitor la obiectivele actualizarea PMUD pentru „Polul de Creştere Timişoara” şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate”, din actele şi documentele prezentate, auditorii publici externi au reţinut următoarele:

– Entitatea a prezentat două Anexe cu nr. 2, respectiv o Anexă în limba română cu sumele exprimate în lei, aceasta reprezentând Anexa nr. 2 la HCL nr. 316/07.09.2021, şi o Anexă nr. 2 în limba engleză cu sumele exprimate în euro, dar care au conţinut diferit atât în ceea ce priveşte denumirea unor proiecte cât şi cu privire la valoarea proiectului „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara”, ambele anexe fiind confirmate prin semnătura aceloraşi persoane, respectiv: ######, Director economic (S.S.) şi Şef Serviciu Investiţii (S.L.), ceea ce arată că versiunea în limba engleză a acestei anexe, nu corespunde cu versiunea în limba română aprobată de Consiliul Local al Municipiului Timişoara prin HCL nr. 316/07.09.2021.

– La încheierea Contractului de credit nr. 52471/23.12.2021 nu au fost respectate sumele aprobate prin HCL nr. 316/07.09.2021, respectiv sumele aprobate în Programul de dezvoltare pentru anul 2021 pentru obiectivul actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara în sensul că, deşi pentru acest obiectiv Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat suma de 1.400 mii lei din care credit #### suma de 1.000 mii lei, în Contractul de credit nr. 52471/23.12.2021 – Anexa 3 programul de achiziţii estimativ” a fost prevăzuta suma de 2.500 mii lei, din care credit #### în sumă de 1.500 mii lei.

– Nu au fost prezentate acte şi documente legal întocmite privind modalitatea în care a fost stabilită valoarea estimată pentru obiectivele actualizarea PMUD pentru „Polul de Creştere Timişoara” cu valoarea de 2.500 lei şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate” cu valoarea de 2.500 lei.

– S-au reţinut neconcordanțe între datele şi informaţiile înscrise în Anexele nr. 1 şi nr.2 ale HCL nr.316/07.09.2021, precum şi neconcordanțe cu privire la denumirea şi valoarea obiectivelor care se finanţează din împrumutul contractat, înscrise în „Contractul de credit nr. 52471/23.12.2021- Anexa 3 programul de achiziţii estimativ”, faţă de cele aprobate prin HCL nr. 316/07.09.2021, dar şi cu privire la obiectul achiziţiei, având în vedere faptul că, deşi Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat obiectivele de actualizare a PMUD şi de realizare a Studiului privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate, contractul de credit – Anexa 3 prevede servicii de consultare în vederea realizării PMUD actualizat şi a studiului în cauză.

Referitor la cele două obiective din Anexele 1 şi 2 la HCL nr. 316/07.09.2021 rezultă neconcordanțe între datele şi informaţiile cuprinse în cele două anexe în sensul că, în Pre-acordul de finanţare se arată că Municipiul doreşte „asistenţă tehnică şi financiară pentru elaborarea următoarelor planuri strategice: (i) Planul de mobilitate urbană durabilă, (ii) Planul de reorganizare a transportului public şi (ii) Planul de Acţiune privind Oraşele #####”, în timp ce, din Anexa 2, rezultă realizarea unor investiţii publice de interes local, denumite „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6) inclusiv benzi dedicate”, neconcordanțe care nu sunt justificate în vreun fel de către entitate. Necesităţile identificate la nivelul autorităţii contractante nu sunt acelea de achiziţii de servicii de consultare în vederea realizării de proiecte, ci chiar de realizare a proiectelor de investiţii aprobate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara.

De asemenea, au mai reţinut auditorii publici externi că nu se justifică înscrierea în Contractul de credit nr. 52471/23.12.2021- Anexa 3 programul de achiziţii estimativ, a valorii de 2.500 mii lei pentru actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara şi a obiectivului denumit „Sprijin pentru reorganizarea transportului public” în condiţiile în care în Programul de dezvoltare pentru anul 2021 au fost aprobate obiectivele actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” cu valoarea de 1.400 mii lei şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate”, cu valoarea de 2.500 mii lei.

Prin Hotărârea nr. 6907/09.11.2021 emisă de ####### de Autorizare a împrumuturilor Locale (CAIL) a fost avizată favorabil contractarea de către Municipiul Timişoara a unei finanţări rambursabile în valoare de 20.300.000 euro pentru realizarea unor investiţii publice de interes local, din care unele beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional.

Totodată, la art. 2 al hotărârii mai sus menţionate, se precizează faptul că finanţarea rambursabilă se trage după cum urmează:

„în anul 2021: 3.900.000 EUR, pentru proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană; în anul 2022: 16.137.336, 33 EUR, din care 15.900.000 EUR pentru proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană; în anul 2023: 262.663,67 EUR”.

Ulterior, prin Hotărârea CAIL nr. 7047/17.02.2022, a fost modificat art. 2 din Hotărârea nr. 6907/09.11.2021, după cum urmează: „Tragerile din finanţarea rambursabilă în valoare de 20.300.000 EUR (…) din care suma de 19.800.000 EUR pentru proiectele care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, se efectuează integral în anul 2022”.

În contractul de credit nr. 52471/23.12.2021 au fost nominalizate persoanele desemnate drept persoane de contact iniţiale ale Municipiului respectiv: Administratorul public, Directorul economic şi consilier Serviciul Buget însă, referitor la modul de angajare şi monitorizare a contractării finanţării rambursabile în valoare de 20.300.000 euro, din documentele analizate rezultă faptul că au desfăşurat activităţi în acest sens şi alte persoane pe lângă cele prevăzute în contractul de credit.

Astfel, s-a reţinut faptul că nu au fost puse la dispoziţia auditorilor publici externi acte şi documente legal întocmite din care să rezulte în mod concret atribuţiile stabilite pentru fiecare dintre persoanele implicate în iniţierea şi angajarea contractării de către Municipiul Timișoara a finanţării rambursabile externe cu ####.

În susţinerea cererii de chemare în judecată, reclamanţii au precizat, privitor la această deficienţă, că, în conformitate cu dispoziţiile „Contractului de credit nr. 52471/23.12.2021, „perioada de angajament” înseamnă perioada care începe la data semnării Contractului şi ia sfârşit în termen de 36 de luni de la data Contractului, data la care încetează obligaţia #### de a dispune trageri din credit, respectiv 23.12.2024”. De asemenea, reclamanţii au adus precizări privitoare la implementarea proiectului de înnoire a flotei de tramvaie.

Se observă, însă, că toate aspectele precizate de reclamanţi nu combat legalitatea măsurii contestate, multe dintre acestea neavând legătură cu măsura dispusă la pct. 1.13 din decizie.

Pârâta a învederat că susţine legalitatea măsurii dispuse şi a învederat că aceasta a fost dispusă ca şi consecinţă a faptului că nu au fost respectate actele administrative aprobate în legătură cu proiectele pentru care s-a solicitat finanţarea rambursabilă externă de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####).

Potrivit contractelor de finanţare încheiate în anii #########, pentru aceste obiective de investiţii era asigurată finanţarea din: fonduri europene nerambursabile, contribuţie buget naţional nerambursabilă, cofinanţare valoare eligibilă buget local, valoarea TVA neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile, valoarea neeligibilă inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile, fără să existe justificări privind modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### şi a tipurilor de cheltuieli în cadrul fiecărui obiectiv în parte pentru care a fost contractat creditul ####.

Pârâta a solicitat să se reţină faptul că împrumutul rambursabil a fost contractat pentru acoperirea valorii TVA neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile şi a valorii neeligibile inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile, în acest sens fiind redate sumele pentru cele patru obiective de investiţii, care de fapt nu corespund în toate cele 4 cazuri cu sumele cuprinse în contractele de finanţare. De exemplu contractul de finanţare pentru obiectivul Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timișoara, Traseu 5, ##### Bogdăneștilor prevede valoarea neeligibilă inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile în sumă de 57.366 mii lei, iar creditul #### este în sumă de 59.107 mii lei potrivit celor precizate în răspunsul la notele de relaţii, fără a se face referire la faptul că în Contractul de finanţare a creditului nr. 52471/23.12.2021, Secţiunea 5.02 lit. (l) a fost stipulat faptul că „Nu se vor utiliza veniturile din orice Tragere din Credit să plătească taxa pe valoarea adăugată sau orice altă taxă sau sarcină sau comision care ar putea fi percepute în legătură cu orice vânzare de bunuri, prestare de lucrări şi/sau prestare de servicii care decurg din sau în legătură cu orice componentă a Proiectului”.

Nu s-a asigurat transparenţa în stabilirea cuantumului împrumutului pentru fiecare obiectiv în parte, în exercitarea responsabilităţilor şi atribuţiilor concrete pentru personalul implicat, iar lipsa documentelor şi actelor care să susţină stabilirea cuantumului împrumutului pentru fiecare obiectiv în parte şi destinaţia acestuia, raportat la sursele de finanţare care intră în componenţa valorii contractelor de finanţare încheiate în anii 2019 şi 2020, a afectat buna gestiune economico-financiară cu încălcarea prevederilor legale.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 23 alin. (1), (2) lit. c), art. 51 alin. (3), art. 54 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

În concluzie, pârâta a precizat că, aşa cum a reţinut şi ####### de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, au existat deficienţe referitoare la contractarea finanţării rambursabile externe de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####).

În concret, deficienţele reţinute de auditorii publici externi constau în faptul că nu au fost prezentate acte şi documente legal întocmite din care să rezulte modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### aferent fiecărui proiect înscris în Anexa nr.2 la HCL nr.316/07.09.2021; privitor la proiectele care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, nu rezultă în mod explicit, care sunt tipurile de cheltuielile aferente fiecărui obiectiv în parte, pentru care a fost contractat creditul ####; cu referire la Contractul de credit nr. 52471/23.12.2021, nu au fost respectate sumele aprobate prin HCL nr. 316/07.09.2021 pentru obiectivul „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara”; nu au fost prezentate acte şi documente legal întocmite privind modalitatea în care a fost stabilită valoarea estimată pentru obiectivele „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” cu valoarea de 2.500 lei şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate” cu valoarea de 2.500 lei; există neconcordanțe între datele şi informaţiile înscrise în Contractul de credit nr. 52471/23.12.2021 şi cele aprobate prin HCL nr. 316/07.09.2021, cu privire la obiectul achiziţiei; există neconcordanțe între perioadele de tragere prevăzute în graficul prezentat de #### şi perioada de tragere autorizată prin Hotărârea Comisiei de Autorizare a împrumuturilor Locale (CAIL) nr. 7047/17.02.2022; nu au fost stabilite sarcini şi responsabilităţi concrete pentru fiecare dintre persoanele implicate în iniţierea şi angajarea contractării de către Municipiul Timișoara a finanţării rambursabile externe cu ####.

În considerarea acestor aspecte, pârâta a apreciat că măsura de la pct. 1.13 din Decizia nr.##/19.08.222 a Camerei de Conturi ##### este temeinică şi legală.

Cu privire la măsura dispusă la punctul II. 1 din Decizia. 32/19.08.222 a Camerei de Conturi ##### s-au reţinut în Procesul verbal de constatare înregistrat la entitatea auditată cu nr. SC #############.07.2022 şi la Camera de Conturi ##### sub nr. SC2022-63901/27.07.2022, abateri de la legalitate şi regularitate referitoare la efectuarea de cheltuieli pentru activităţi care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare, respectiv plăţi din bugetul local de amenzi pentru fapte sancționabile săvârşite de persoane fizice.

Din auditarea categoriei de operaţiuni „Cheltuieli cu bunuri şi servicii” s-au constatat o serie de plăţi pentru achitarea din bugetul local a amenzilor aplicate de diferite organe de control, pentru care nu au fost efectuate demersuri de stabilire a persoanelor responsabile, precum şi de recuperare a acestora.

S-a constatat faptul că, în niciuna dintre situaţiile expuse mai sus, nu au fost dispuse niciun fel de măsuri, de analiză/cercetare a acestor aspecte acceptându-se plăţile sancţiunilor, cheltuielilor de judecată şi a daunelor morale, creându-se astfel un prejudiciu bugetului local.

Dispunerea efectuării plăţilor amenzilor contravenţionale, a cheltuielilor de judecată şi a daunelor morale, fără efectuarea unor cercetări administrative în vederea stabilirii unor eventuale persoane responsabile şi/sau recuperarea prejudiciului creat bugetului local, a afectat buna gestiune economico – financiară a bugetului şi a patrimoniului municipiului Timişoara, prin nerespectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii în utilizarea fondurilor publice ale bugetului local.

Prin motivele invocate în susţinerea cererii de anulare a acestei măsuri, este de reţinut că, în cererea prealabilă, reclamanţii au precizat că „Referitor la acest punct (…) au fost înaintate solicitări către responsabilii cu demararea procedurilor specifice pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi a persoanelor răspunzătoare”. În motivele invocate în susţinerea cererii de chemare în judecată, reclamanţii nu au invocat motive de nelegalitate a măsurii contestate, ci, raportându-se exclusiv la sancţiunea aplicată de ##### Naţională de Mediu, explică detaliat ce demersuri au întreprins în vederea întocmirii Registrului Local al Spaţiilor #####.

Pârâta a solicitat instanţei să observe că reclamanţii nu au invocat motive de fapt şi de drept temeinice, astfel încât, faţă de această împrejurare, se impune a se menţine ca temeinică şi legală măsura dispusă la pct. II. 1 din Decizia. 32/19.08.2022 a Camerei de Conturi #####.

Mai mult, faţă de apărările formulate în procedura prealabilă, a solicitat să se constate în procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia ##/19.08.2022, consecinţele/efectele demersurilor iniţiate de entitatea verificată în scopul implementării măsurii.

Cu privire la măsura dispusă la punctul II.2 din Decizia ##/19.08.2022, în procesul verbal de constatare s-au reţinut abateri de la legalitate şi regularitate referitoare la efectuarea de cheltuieli de investiţii asupra unor bunuri de natura clădiri/teren, în condiţiile în care regimul juridic al imobilelor în cauză nu a fost clarificat.

Astfel, s-a reţinut că, privitor la imobilul situat în Timişoara, ###### ##### ### ##, la data de 06.07.2017, persoana care a revendicat imobilul a promovat acţiune civilă la Tribunalul ##### Secţia I Civilă, constituindu-se Dosarul nr. ####/30/2017. Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat instanţei să dispună „restituirea în natură a imobilului revendicat în baza Legii nr. 10/2001, precum şi rectificarea cărţii funciare în sensul înscrierii dreptului meu de proprietate”. În subsidiar, s-a solicitat ca în cazul în care restituirea în natură nu este în mod obiectiv posibilă, să se dispună acordarea măsurilor reparatorii prin compensarea cu alte bunuri şi/sau servicii (în temeiul dispoziţiilor legale) sau prin compensare prin puncte, conform Legii nr. 165/2013, iar în cazul compensării cu alte bunuri imobile, să se dispună înscrierea dreptului meu de proprietate în cartea funciară asupra acestor bunuri.

La data de 24.07.2017 Biroul evidenţă patrimoniu prin adresa nr. SC ############.07.2017 a comunicat faptul că imobilul în cauză nu este identificat în evidenţa mijloacelor fixe.

Prin Dispoziţia Primarului Municipiului Timișoara nr. 634/17.05.2017 s-a dispus constituirea comisiei de preluare a sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic situate în Timişoara din proprietatea statului, emisă în temeiul Sentinţei civile nr. ##/27.02.2015 a Curţii de Apel Timișoara, prin care s-a dispus obligarea „##### (##### Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor) să încheie cu Primarul Municipiului Timişoara Protocolul de predare -preluare a sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic situate în Timişoara”. Soluţia a fost menţinută de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. ####/30/2014, pronunţată în şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2017.

Drept urmare, ##### Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor (#####) din cadrul Ministerului Culturii, prin adresa nr. 5379/13.09.2017, a comunicat faptul că, până la data de 15 octombrie 2017, se angajează să finalizeze transferul acestor bunuri imobile. Prin adresa nr. SC2017-30832/08.12.2017 s-a încheiat protocolul de predare -primire între ##### ####### film şi Municipiul Timişoara cu privire la predarea – primirea imobilelor (construcţii şi terenuri) ale sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, situate în Municipiul Timişoara (inclusiv a cinematografului ########). S-a mai depus şi procesul verbal de predare-primire nr. 2566/10.05.2018 referitor la imobilul în cauză cu documentaţia aferentă.

La dosarul instanţei s-a depus extrasul de carte funciară solicitat în data de 01.02.2018, din care reiese că imobilul cu destinaţia de cinematograf din #### ##### ### ## face parte din domeniul public al Municipiului Timişoara potrivit HCL 559/20.12.2017.

Prin Decizia civilă definitivă nr. 85/07.04.2022. pronunţată în dosarul nr. ####/30/2017*, Curtea de Apel Timişoara, admiţând apelul declarat de reclamanta-apelantă, a dispus: „ (…) restituirea în natură a imobilului situat în Timișoara, #### ###### ### ##, #### #####, înscris în CF nr.1185 #######, nr. top #############a şi nr. top #############a/l.

(…) înscrierea în cartea funciară nr.1185 #######, nr. top #############a şi nr. top #############a/1 a dreptului de proprietate pe seama reclamantei, asupra imobilului individualizat supra, cu titlu de restituire în baza Legii nr. 10/2001”.

Cu toate că imobilul mai sus descris a fost revendicat, Municipiul Timişoara a încheiat Contractul de prestare de servicii nr. 118/27.08.2019 cu prestatorul SC ########### SRL, având ca obiect: „prestarea serviciilor de proiectare şi asistenţă tehnică din partea proiectantului pentru realizarea obiectivului de investiţii DAL1 + PT Reabilitare imobil Cinematograf ######## Timişoara, #### ##### ### ##”’, prestator care în data de 26.02.2020 a emis factura având ca obiect „plata conform contract nr. 118/27.08.2019 – etapa 1 + etapa 2 – 40%”, în valoare de 22.980 lei, achitată cu OP nr. 926/01.04.2020. Nu s-a consemnat care sunt lucrările şi documentaţia întocmită pentru finalizarea etapelor I şi II nefinalizată în procent de 60%.

Din motive diverse legate de derularea contractului, în principal de depăşirea termenelor de realizare a obligaţiilor contractuale, prin adresa nr. SC2020-14113/26.06.2020 s-a emis ordinul de sistare a serviciilor de proiectare începând cu data de 26.06.2020.

Prin adresa nr. SC2020##########.09.2020, Biroul de Consultanţă Juridică informează faptul că, pe rolul Tribunalului #####, se află Dosarul cu nr. ####/30/2017 cu privire la imobilul din Timişoara, #### ##### ### ##, cu termen de judecată în data de 04.11.2020. În continuare, între structurile organizatorice urmează un schimb de adrese în vederea informării cu privire la clarificarea situaţiei juridice a imobilului în cauză, într-un final cu adresa nr. SC2020/24075/14.10.2020 – Serviciul SUIPC (Serviciul unitatea de implementare proiecte de infrastructură pentru cultură) aduce la cunoştinţa proiectantului faptul că imobilul în cauză face obiectul unui proces pe rol de revendicare, amintind totodată faptul că lucrările de proiectare au fost sistate începând cu data de 26.06.2020.

Cu toate acestea, prestatorul a depus o notificare însoţită de factura având ca obiect „##### servicii aferente fazei II conform Contract nr. 118/27.08.2019” în valoare de 19.311 lei, fără TVA şi „penalităţi de întârziere calculate pentru neplata serviciilor aferente fazei 11 conform contract nr. 118/27.08.2019 – 04.12.2020-23.02.#### # ### zile”, în valoare de 43.061 lei. Ca răspuns la această Notificare, Serviciul SUIPC a informat următoarele: „Raportat la cele precizate, considerăm că sunt incidente prevederile art. 24.2 şi art. 24.4 din contractul 118/27.08.2019 privind clauzele de încetare, denunţare unilaterală şi reziliere coroborate cu prevederile art. 18.3 din acel contract”.

Referitor la terenul din ###### ##### ### # s-a constatat că, pe acest teren, s-au realizat lucrări de natura investiţiilor pentru amenajarea unui loc de joacă pe o suprafaţă de 460 mp.

Pentru soluţionarea cererii proprietarilor terenului în cauză la nivelul entităţii auditate a avut loc un schimb de adrese între structurile de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Timişoara, respectiv Direcţia de Mediu, Direcţia de Patrimoniu, Direcţia de Urbanism, Direcţia Economică, Serviciul Juridic, derulat pe parcursul a 3 ani, fără finalitate astfel că la data auditului, nici una din structurile organizatorice nu şi-a asumat luarea unei hotărâri în acest sens. Perioada de timp de inacţiune în care UATM Timişoara nu a răspuns cererii transmise de proprietarii terenului în cauză i-a determinat pe aceştia să procedeze la deschiderea unei acţiuni în instanţă, la Judecătoria Timişoara, pe baza cererii de chemare în judecată înregistrată în data de 14.03.2022.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au invocat, în susţinerea pretinsei nelegalităţi a măsurii dispuse la pct. II. 2 din decizie, în mod neîntemeiat, că ,,nu s-a creat niciun prejudiciu deoarece” avea obligaţia „conform art. II din 303/2018” să asigure „reabilitarea, dotarea şi modernizarea cinematografelor în termen de maximum 4 ani de la momentul preluării. La data realizări achiziţiei, ########## ######### ####### ####### ## ########### ###### ##########”.

Contrar susţinerilor reclamanţilor, pârâta a învederat că derularea lucrărilor de investiţii – proiectare asupra imobilului Cinematograf ######## s-a realizat în afara cadrului legal, deşi se cunoştea că există un litigiu pe rolul instanţelor având obiect acţiune de revendicare, entitatea verificată asumându-şi cheltuiala ineficientă de investiţie efectuată.

Mai mult, a arătat că trebuie reţinut că proiectantul a derulat în continuare lucrările de proiectare, realizând şi definitivând proiectul tehnic, neacceptat de entitate, nerecepționat, aspect care a condus la declanşarea de noi acţiuni la instanţele de judecată competente.

De asemenea, relevant în soluţionarea cauzei este faptul că UATM Timişoara, prin structurile de specialitate, a procedat la angajarea, ordonanţarea, lichidarea şi plata unor cheltuieli aferente unor servicii de proiectare (####), pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare imobil Cinematograf ########”, în condiţiile în care imobilul în cauză făcea obiectul unui litigiu de revendicare a acestuia, litigiul fiind soluţionat, definitiv, în favoarea unei persoane fizice.

Astfel, în mod corect, auditorii au conchis reţinând prejudicierea bugetului entităţii verificate cu suma de 22.979,85 lei, prin angajarea de lucrări de proiectare aferente obiectivului de investiţii Reabilitare imobil Cinematograf ######## Timişoara”, imobil aflat pe rolul instanţei de judecată pentru retrocedare.

În susţinerea legalităţii acestei măsuri invocăm prevederile art. 14 alin. (2), (3) şi art. 23, alin. (2), lit. c), art. 51 alin. (3), art.54 alin. (6) din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu privire la măsura dispusă la punctul II.3 din decizie, pârâta a precizat că abaterile de la legalitate şi regularitate ce au fost valorificate prin această măsură constau în „iniţierea şi derularea contractului de asistenţă juridică încheiat între UATM Timişoara şi Schoenherr şi Asociaţii – Societate Civilă de Avocaţi, respectiv: neîntocmirea unui referat de necesitate în conformitate cu art. 2 din HCL nr. 89/13.03.2021, efectuarea de cheltuieli pentru activităţi care nu au legătură cu obiectivele aprobate, precum şi efectuarea de plăţi fără existenţa documentelor justificative, întocmite conform legii, care să ateste exactitatea şi realitatea sumelor datorate, pe fondul neobținerii rezultatelor în conformitate cu obiectivele aprobate şi a nerespectării principiului bunei gestiuni economico-financiare”.

Prin HCL nr. 89/16.03.2021 a fost aprobată achiziţionarea de servicii juridice, hotărârea având la bază Raportul de specialitate emis de către Serviciul Juridic, Raportul de specialitate emis de către ############## Termoficare, Reţele de gaz, Avizul Direcţiei Economice şi Referatul de aprobare a proiectului de hotărâre emis de către ###### şi Viceprimar.

În vederea iniţierii achiziţiei a fost întocmită Invitaţia înregistrată sub nr. SC2021-8767/01.04.2021, neconfirmată prin semnătură de Serviciul Juridic, însuşită de către „######” prin semnătură indescifrabilă, din care rezultă faptul că obiectul contractului de achiziţie constă în „servicii de consultanţă asistenţă reprezentare juridică în conformitate cu art. 29 alin. (1) litera d) si alin. (3) din Legea nr. 98/2016.” care privesc „tematica juridică complexă din jurul companiei ####### S.A.”, fiind propuse 3 obiective principale: „Securizarea patrimoniului ####### SA şi aducerea lui în patrimoniul Municipiului Timişoara acolo unde este cazul; Continuarea serviciului public de furnizare a agentului termic pe raza Municipiului Timişoara; Analizarea bugetului Municipiului Timişoara raportat la datoriile ####### SA”.

Invitaţia mai sus prezentată are în anexă Caietul de sarcini, înregistrat sub nr. SC2021-8766/01.04.2021, acesta nefiind însuşit prin semnătură de către emitent. În anexă, la #### de relaţii, a fost prezentat, de către Directorul executiv al Direcţiei Economice, un alt caiet de sarcini, cu acelaşi număr de înregistrare şi acelaşi conţinut, dar care a fost însuşit de către Serviciul Juridic şi de către viceprimari fiind aprobat de către ######. Totodată a fost prezentată şi #### privind determinarea valorii estimate însuşită de către Serviciul Juridic, de către Administratorul ###### şi de către Viceprimar, aprobată de către ######, din care rezultă stabilirea valorii estimate de 1.100.000 lei +TVA „ca urmare a unui studiu de piaţă”.

Caietul de sarcini prevede la punctele 7.1 -7.8 să se achiziţioneze următoarele tipuri de servicii:

„Consultanţă şi asistenţă juridică privind impactul activităţii societăţii asupra resurselor municipiului şi obligatei acestuia de asigurare a serviciului public de furnizare energie termică (în drept comercial intern si internaţional, drept administrativ, drept fiscal, drept bancar, dreptul penal al afacerilor, dreptul concurenţei, dreptul proprietăţii intelectuale, drept internaţional privat);

Asistenţă, Consultanţă juridică şi reprezentare în orice procedură judiciară şi extrajudiciară, în faţa oricărei persoane interesate, privind demersurile ce se vor iniţia şi finaliza în legătură cu securizarea activelor esenţiale pentru producţia distribuţia de energie termică;

Asistenţă, Consultanţă juridică şi reprezentare în orice procedură judiciară şi extrajudiciară, în faţa oricărei persoane interesate, privitoare la Continuitatea serviciului de termoficare;

Asistenţă, Consultanţă juridică şi reprezentare în orice procedură judiciară şi extrajudiciară, în faţa oricărei persoane interesate, privitoare la încheierea unui nou contract de concesiune a serviciului în concordanţă cu modelul aflat pe site-ul Consiliului Concurenţei adaptat la cerinţele legislaţiei cu privire la ajutorul de stat;

Asistenţă, Consultanţă juridică şi reprezentare în orice procedură judiciară şi extrajudiciară, în faţa oricărei persoane interesate, privind demersurile care să ducă la degrevarea bugetului municipiului Timişoara de sarcinile transferate de către Colterm S.A;

####### privind situaţia juridică a societăţii la cererea achizitorului: #### servicii juridice necesare în domeniul procedurilor de prevenire a insolvenţei de insolvenţă:

#### Redactarea de fişe de consultanta/rapoarte consultative şi informative lunare/pe obiectiv în domeniile solicitate de către achizitor”.

La punctul 8, Caietul de sarcini prevede faptul că serviciul se va presta pe o perioadă de 12 luni, iar termenul de predare a raportului pentru serviciul de la punctul 7.1 este 7 zile de la data emiterii ordinului de începere, cu solicitarea către prestator a unui grafic Gantt cu toate activităţile incluse în cele 3 obiective propuse agreat de ambele părţi”.

Referitor la recepţie, Caietul de sarcini prevede, la punctul 9, faptul că recepţia serviciului se va face în baza livrabilelor transmise de către prestator care vor fi în concordanţă cu graficul de realizare a activităţilor. Livrabilele sunt „sub forma unor rapoarte, acţiuni în instanţă, apărări în eventuale litigii, care va cuprinde implicit şi numărul de ore prestate pe fiecare obiectiv”.

Totodată, pârâta a făcut precizarea că, indiferent de perioada recepționată, certificarea din punct de vedere al realităţii, legalităţii si regularităţii se face de către compartimentul de specialitate în conformitate cu prevederile Ordinului 1792/24.12.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, „lichidarea, ordonanţarea plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa, raportarea angajamentelor bugetare şi legale”.

####### de evaluare numită prin Dispoziţia Primarului nr. 481/16.04.2021 a desemnat, ca ofertă câştigătoare, oferta prezentată de Schoenherr &Asociaţii SCA, utilizând criteriul de atribuire „calitate/preţ”.

Municipiul Timișoara a încheiat Contractul de asistenţă juridică nr. ##########.05.2021 şi Scrisoarea de angajament nr. ##########.05.2021, care face parte integrantă din acesta cu Schoenherr şi Asociaţii – Societate Civilă de Avocaţi, pentru asigurarea de servicii de asistenţă, reprezentare şi consultanţă juridică către Municipiul Timişoara pentru atingerea obiectivelor propuse prin HCL nr. 89/16.03.2021, în raport cu ### ####### SA şi serviciul de termoficare, valoarea totală a serviciilor fiind de 1.060.000 lei +TVA, termenul fiind de 12 luni.

În legătură cu aspectele menţionate mai sus, cu ocazia acţiunii de audit, auditorii publici externi au reţinut că nu a fost întocmit şi aprobat un Referat de necesitate care să cuprindă necesităţile de servicii juridice identificate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor, respectiv valoarea estimată a serviciilor juridice în cauză. De asemenea, Caietul de sarcini înregistrat sub nr.SC2021- 8766/01.04.2021 nu a fost însuşit de către Administratorul ###### şi Direcţia Economică şi nici prin semnătură de către personalul din cadrul aparatului de specialitate al Primarului. în cuprinsul Procedurii de sistem se regăsesc neconcordanțe referitoare la informaţiile privind cine întocmeşte/elaborează/aprobă documentele, în speţă cu privire la documentaţia, caietul de sarcini. Nu a fost prezentat un tarif Gantt cu toate activităţile incluse în cele 3 obiective propuse agreat de ambele părţi, aşa cum a fost prevăzut la punctul 8 din Caietul de sarcini, deşi acesta prevede la punctul 9 faptul că „Recepţia serviciului se va face în baza livrabilelor transmise de către prestator care vor fi în concordanţă cu graficul de realizare a activităţilor”.

În contextul prezentat mai sus, din acţiunile descrise în rapoartele de activitate întocmite de către societatea de avocatură s-a reţinut acceptarea la decontare a unor activităţi care nu fac obiectul celor 3 obiective pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr.89/16.03.2021, şi nici al cerinţelor caietului de sarcini, în sumă totală de 20.941,63 lei fără TVA, după cum urmează:

– activităţi care nu sunt susţinute cu acte şi documente legal întocmite, din care să rezulte că acestea au fost efectuate în scopul prevăzut de HCL nr. 89/16.03.2021 în sumă de 3.383,33 Iei fără TVA;

– activităţi care intră în atribuţiile şi responsabilităţile personalului entităţii, respectiv pentru activităţi pentru care nu s-a făcut dovada că au legătură cu obiectivele aprobate prin HCL nr. 89/16.03.2021, în sumă de 5.512,50 lei fără TVA;

– activităţi de redactare email/analiză juridică/analiză referitoare la implementarea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, respectiv cu privire la Raportul şi Decizia Curţii de Conturi în sumă totală de 12.045,80 lei fără TVA.

Totodată, s-a constatat că mare parte din activităţile descrise în rapoartele de activitate acceptate la decontare, nu au avut finalitate, respectiv nu au fost prezentate acte şi documente întocmite din care să rezulte acţiuni şi demersuri concrete întreprinse la nivelul UATM Timişoara, în sensul realizării celor trei obiective pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr. 89/2021, ceea ce arată nerespectarea principiilor privind eficienţa, eficacitatea şi economicitatea, respectiv neasigurarea bunei gestiuni economico financiare de către managementul entităţii în utilizarea fondurilor publice.

Referitor la obiectivul privind „Securizarea patrimoniului ####### SA şi aducerea lui în patrimoniul Municipiului Timişoara acolo unde este cazul”, din actele şi documentele prezentate s-a reţinut că, la nivelul entităţii auditate, nu se regăsesc acţiuni, activităţi concrete susţinute de acte şi documente legal întocmite, în scopul atingerii obiectivului aprobat prin HCL nr. 89/16.03.2021 pentru activităţile prevăzute în scrisoarea de angajament, respectiv descrise în rapoartele de activitate întocmite de către Schoenherr&Asociaţii SCA, respectiv pentru „obligaţii cu privire la certificatele de emisie CO2, analiză juridică referitor la penalitate în cazul nerestituirii certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră”, „darea în plată”.

Din Raportul întocmit de către Schoenherr şi Asociaţii SCA la data de 25.06.2021, rezultă paşii ce trebuie avuţi în vederea securizării activelor esenţiale pentru buna desfăşurare a serviciului de producere a energiei termice, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, dintre care auditorii publici externi au exemplificat:

„Identificarea activelor care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică SACET şi stabilirea situaţiei lor juridice (…);

Clarificarea componentelor SACET este necesară care dintre aceste bunuri sunt parte din domeniul public şi dacă Colterm a înscris în propriul patrimoniu bunuri aparţinând domeniului public, după cum solicită şi Decizia ##/2021 a Curţii de Conturi a României;

Realizarea inventarului SACET va permite să se stabilească cu certitudine care sunt bunurile concesionate de Municipiul Timişoara către Colterm pentru o perioadă de 49 de ani prin contractele de Concesiune nr.2/2004 şi nr.5/2006; Identificarea dintre bunurile ipotecate, a acelor active care sunt critice pentru SACET şi prestarea Serviciului şi clarificarea aspectului dacă sunt ipotecate în favoarea unor terţi sau sunt sechestrate de ####;

Verificarea îndeplinirii de către Colterm a obligaţiilor impuse prin Decizia nr. ##/2021 a Curţii de Conturi a României în ceea ce priveşte potențiala ipotecare de către Colterm a unor bunuri aflate în domeniul public al Municipiului Timişoara, cu identificarea acelor bunuri şi a situaţiei lor (…)”.

Entitatea verificată nu a fost în măsură să prezinte cu certitudine care este componenţa şi valoarea „activelor esenţiale” pentru care în caietul de sarcini a fost prevăzut ca obiectiv principal Securizarea activelor esenţiale pentru buna desfăşurare a serviciului de producere a energiei termice şi electrice, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice şi nici nu au fost prezentate acte şi documente cu privire la stadiul în care se regăseşte activitatea privind „lămurirea (…) situaţiei activelor esenţiale şi a obligaţiilor care sunt în sarcina acestor active…”, respectiv situaţia juridică a acestora, deşi potrivit caietului de sarcini „prioritatea municipiului este clarificarea situaţiei de proprietate a tuturor activelor implicate în prestarea serviciilor de producţie şi distribuţie a agentului termic şi demararea procedurilor de aducere a acestora în proprietatea municipiului Timişoara”, în vederea atingerii obiectivului aprobat prin HCL nr.89/16.03.2021 respectiv „Securizarea patrimoniului ####### SA şi aducerea lui în patrimoniul Municipiului Timişoara acolo unde este cazul”.

Referitor la obiectivul privind „Continuarea serviciului public de furnizare a agentului termic pe raza Municipiului Timişoara”, din actele şi documentele prezentate, s-a reţinut că, potrivit caietului de sarcini, ########## ######### ####### ########### ######### ########### ## ########### ## ###### ###########, precizându-se faptul că „… ar putea fi necesară crearea unui nou vehicul pentru prestarea serviciilor de termoficare în continuare, fie prin divizarea Colterm sau înfiinţarea unei noi entităţi”, iar pentru asigurarea serviciului de termoficare în sistem centralizat se impune încheierea unui nou contract de concesiune a serviciului.

Din Scrisoarea de angajament pentru acest obiectiv rezultă în principal servicii conexe celor de la obiectivul 1, respectiv: „asistenţă juridică privind atribuirea directă a contractului de concesiune a serviciului municipal de termoficare în sistem centralizat (…).(…), în baza analizei şi a strategiei adoptate se va căuta transferul activelor către noua entitate concesionară a serviciului municipal (de ex. dare în plată, eventual alte drepturi de folosinţă (…)”.

Entitatea a procedat la încheierea contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în Municipiul Timişoara, înregistrat la ### ####### SA, care cuprinde Anexa 4 privind bunuri de retur – Inventarul bunurilor mobile şi imobile ce urmează a fi predate/exploatate din domeniul public şi/sau privat al municipiului Timişoara aferente Serviciului, respectiv Anexa 6 privind Lista bunurilor proprii ale operatorului.

Or, la nivelul entităţii auditate, încă nu se cunoaşte cu exactitate componenţa infrastructurii tehnico-edilitare specifice, aparţinând domeniului public sau privat al UATM Timişoara, care formează sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localităţii sau al asociaţiei de dezvoltare comunitară (SACET), respectiv nu a fost clarificat regimul juridic al tuturor acestor bunuri. Totodată, se menţin sub sechestru #### bunuri care sunt date în concesiune ### ####### SA şi care, potrivit prevederilor legale, fac parte din domeniul public al UATM Timişoara.

S-a constatat că nu au fost obţinute rezultatele preconizate în sensul atingerii obiectivului aprobat prin HCL nr. 89/16.03.2021, nefiind realizată parcurgerea paşilor de urmat stabiliţi de către societatea de avocaţi în „Raportul la 30 de zile” cu privire la inventarierea bunurilor SACET şi la stabilirea regimului juridic al acestora. Cu toate acestea, pentru serviciile juridice înscrise în raportul de activitate, care includ şi redactarea strategiei de urmat, au fost efectuate plăţi din bugetul local în cuantum de 234.794,94 lei.

Referitor la obiectivul privind „Analizarea bugetului Municipiului Timişoara raportat la datoriile ####### SA”, din actele şi documentele prezentate, s-a reţinut că în vederea atingerii obiectivului HCL nr. 89/16.03.2021, în caietul de sarcini a fost înscrisă ca cerinţă degrevarea bugetului municipiului Timişoara de sarcinile transferate de către ####### S.A.”, fiind precizat faptul că „(…) municipiul propune să analizeze să recurgă la toate mijloacele juridice pe care le are la dispoziţie pentru degrevarea de aceste obligaţii de plată de natura datoriei publice.

În scrisoarea de angajament, acţiunile au fost structurate în principal, astfel:

a) Servicii suplimentare: formularea şi susţinerea unor acţiuni în anularea/constatarea nulităţii absolute, identificarea cauzelor de ineficacitate, a actelor încheiate cu încălcarea prevederilor legale; constituirea ca parte civilă şi efectuarea tuturor demersurilor în vederea sprijinirii organelor de cercetare penală, dacă este cazul;

b) Servicii conexe: analiza mijloacelor disponibile şi propunerea măsurilor de implementat cu privire la modul în care într-o procedură de insolvență ar fi atinse obligaţiile ####### SA garantate de Municipiul Timişoara; identificarea persoanelor care au contribuit la starea de insolvență şi formularea unei acţiuni în acest sens; asistenţă juridică şi reprezentarea în vederea formulării unor acţiuni pentru anularea actelor frauduloase.

Cu toate acestea, s-a constatat faptul că entitatea auditată nu a pus la dispoziţia echipei de audit acte şi documente din care să rezulte „Degrevarea bugetului municipiului Timişoara de sarcinile transferate de către ####### S.A.”. Mai mult, s-a constatat faptul că, la nivelul UATM Timişoara, au fost efectuate în continuare plăţi din bugetul local, în baza contractului de fideiusiune în care entitatea are calitatea de fideiusor pentru obligaţiile neachitate de ####### SA furnizorului său ####.

De asemenea, s-a constatat faptul că ### ####### SA nu a achitat la Bancpost obligaţiile de plată ce decurg din Contractul de credit nr. 472/21.11.2012, iar Municipiul Timişoara, în calitate de garant, a efectuat plăţi din fondul de risc constituit de garant şi nu de împrumutat conform prevederilor legale, în sumă de 4.211.679,68 lei.

Municipiul Timişoara a formulat cerere de chemare în judecată la Tribunalul ##### împotriva ### ####### SA, însă, până la data acţiunii de audit, nu a fost recuperat la bugetul local fondul de risc datorat de ### ####### SA, având în vedere intrarea în insolvenţă a societăţii.

În fapt, serviciile oferite de către Schoenherr &Asociaţii SCA nu au condus la obţinerea unor rezultate favorabile UATM Timişoara în sensul „Degrevării bugetului municipiului Timişoara de sarcinile transferate de către ####### S.A.”, conform cerinţelor din caietul de sarcini, pentru atingerea obiectivelor pentru care a fost aprobată achiziţia acestor servicii juridice prin HCL nr. 89/16.03.2021, în contextul intrării în starea de insolvență a societăţii în luna octombrie 2021.

Ducerea la îndeplinire a HCL nr. 89/2021, respectiv monitorizarea contractului de asistenţă juridică, s-a încredinţat Guvernantei Corporative şi Direcţiei Economice, însă nu au fost prezentate acte şi documente din care să rezulte acţiuni concrete întreprinse în acest sens de către structurile organizatorice desemnate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara, care să conducă la îmbunătățirea activităţii, atât la nivelul entităţii auditate, cât şi la nivelul ####### SA, ca răspuns al fiecărei analize, întâlniri, corespondenţe, acţiuni în instanţă, efectuate de către Schoenherr şi Asociaţii SCA, raportat la cerinţele caietului de sarcini, corespunzător obiectului serviciilor juridice aprobate prin HCL nr. 89/2021.

Astfel, auditorii publici externi au constatat faptul că au fost efectuate plăţi nelegale pentru activităţi înscrise în rapoartele de activitate, care nu fac obiectul HCL nr. 89/16.03.2021, în cuantum de 24.920,54 lei inclusiv TVA, şi că s-au decontat sume pentru servicii juridice fără documente justificative în sumă de 124.133,34 lei.

Pârâta a mai arătat că, în susţinerea pretinsei nelegalităţi a măsurii dispuse, reclamanţii au precizat, în mod neîntemeiat, printre altele, că sunt „neîntemeiate constatările Camerei de Conturi din Decizia nr. ##/19.08.2022 privind pretinsa existenţă a unor abateri cu privire la iniţierea şi derularea contractului de asistenţă juridică încheiat între Municipiul Timişoara şi Schoenherr şi Asociaţii”, că „în realitate, în Caietul de Sarcini, „Municipiul Timişoara îşi propune ca prin achiziţionarea serviciilor să poată fi atinse următoarele obiective principale în raport cu ####### S.A. şi serviciul de termoficare: a) Securizarea activelor esenţiale pentru buna desfăşurare a serviciului de producere a energiei termice şi electrice, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice; b) Continuitatea serviciului de termoficare; c) Degrevarea bugetului municipiului Timişoara de sarcinile transferate de către ####### SA” şi că au fost întocmite documente justificative pentru plăţile efectuate pentru serviciile juridice achiziționate.

Pârâta a învederat că susţine legalitatea măsurii dispuse, arătând că, prin Hotărârea nr. 89/13.03.2021, Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat următoarele:

„Art. l: Se aprobă achiziţia serviciilor juridice având ca obiect: – securizarea patrimoniului ####### SA şi aducerea lui în patrimoniul Municipiului Timişoara acolo unde este cazul;

– continuarea serviciului public de furnizare a agentului termic pe raza Municipiului Timişoara;

– analizarea bugetului Municipiului Timişoara raportat la datoriile ####### SA”.

Obiectul caietului de sarcini constă în Serviciul de „asistenţă, consultanţă juridică, şi de reprezentare în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi juridice şi administrative pentru atingerea obiectivelor propuse prin HCL nr. 89/16.03.2022.”

Se observă că reclamanţii au descris parcursul acţiunilor desfăşurate de către societatea de avocatură Schoenherr şi Asociaţii – Societate Civilă de Avocaţi, cu enumerarea acţiunilor întreprinse şi a documentelor elaborate de către aceasta, fără a prezenta şi demersurile/acţiunile efectuate la nivelul UATM Timişoara, de către personalul de specialitate al aparatului propriu al Primarului Municipiului Timişoara, în sensul justificării cu acte şi documente legal întocmite a modului de implementare a rezultatelor analizelor efectuate şi a documentelor elaborate de societatea de avocatură, în scopul pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara.

Pârâta a mai solicitat să se reţină că reclamanţii au confirmat, atât prin cererea formulată în procedura prealabilă, cât şi prin notele de relaţii, că, pe parcursul acţiunii de audit financiar, nu au fost puse la dispoziţia echipei de audit actele şi documentele întocmite de către Schoenherr şi Asociaţii – Societate Civilă de Avocaţi, ci doar la data încheierii acţiunii de audit, acestea nefiind regăsite la documentele de plată, ceea ce confirmă lipsa documentelor justificative şi faptul că nu s-a efectuat Monitorizarea contractului de asistenţă juridică, obligaţie dispusă de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara prin Hotărârea nr. 89/13.03.2021 în sarcina structurilor Direcţia Economică şi Guvernanta Corporativă.

Din răspunsurile la notele de relaţii date de către membrii comisiei de recepţie, auditorii au apreciat că recepţia nu s-a realizat în fapt, nefiind analizate serviciile prestate raportat la cerinţele caietului de sarcini şi implicit la obiectivele aprobate prin HCL nr. 89/16.03.2021, motivat de faptul că nu au fost stabilite atribuţiile privind efectuarea recepţiei şi nu au fost elaborate proceduri interne care să descrie modul de desfăşurare a activităţii de recepţie.

Totodată, din răspunsurile prezentate de persoanele care au exercitat controlul financiar preventiv, rezultă că acestea nu au fost în măsură să susţină existenţa la facturi şi la documentele de plată a actelor, documentelor redactate/întocmite de către societatea de avocatură, care ar fi trebuit să se concretizeze la nivelul entităţii în acţiuni, demersuri concrete, în vederea realizării obiectivelor aprobate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara, ceea ce arată caracterul formal al acestui control.

Astfel, pârâta a arătat că au fost încălcate prevederile pct. 2 şi 3 din Ordinul MFP nr. ######### pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale şi ale art. 3, art.5 alin. (1), art. 10 alin. (1) -(5) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, cu modificările şi completările ulterioare.

Aşa cum a reţinut şi ####### de soluţionare a contestaţiilor în încheierea nr. VI/17/21.06.2023, pârâta a învederat că, deşi a fost elaborată o Strategie pentru atingerea celor 3 obiective, redactată sub forma Raportului întocmit la 25.06.2021 (la 30 de zile), iar din rapoartele de activitate lunare rezultă faptul că au fost efectuate analize juridice, a fost acordată consultanţă juridică, au fost redactate documente, au fost instrumentate dosare în instanţele de judecată, la momentul acţiunii de audit nu au fost puse la dispoziţia echipei de audit acte şi documente din care să rezulte:

– deciziile conducerii entităţii auditate cu privire la măsurile concrete care se impuneau a fi luate în baza acestor servicii juridice;

– documentele privind stabilirea de atribuţii şi responsabilităţi în acest sens în sarcina personalului din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, respectiv acte şi documente care să arate acţiunile întreprinse şi demersurile efectuate în vederea îndeplinirii cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, din care să rezulte progresul în obţinerea impactului vizat, raportat la efortul financiar suportat din bugetul local în sumă totală de 785.632,34 lei inclusiv TVA, pentru prestarea serviciilor juridice în cauză în scopul atingerii obiectivelor pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr. 89/16.03.2021.

Pe cale de consecinţă, pârâta a arătat că apreciază că, faţă de aspectele reţinute de auditorii publici externi la momentul efectuării acţiunii de audit financiar, măsura de la pct. II.3 din decizie este temeinică şi legală, urmând ca, la momentul verificării modului de ducere la îndeplinire a Deciziei nr. ##/2022, să se analizeze actele şi documentele care au fost depuse anexat la contestaţia depusă în procedura prealabilă.

Pentru toate aceste considerente, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare şi de suspendare a executării măsurilor dispuse la pct. 1.4,1.5, 1.6,1.9,1.11,1.13, II.1, II.2 şi II.3 din Decizia nr. ##/19.08.2022 emisă de Camera de Conturi ##### şi a dispoziţiilor corelative cuprinse în încheierea nr. VI/17/21.06.2023 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

În drept – prevederile art. 205 din Codul de procedură civilă, art. 33 alin. (3) şi art.43 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pct. ### # ### Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/2014, art. 14 alin. (2)-(4) şi ale art. 23 alin. (2) lit. c), i) din Legea nr. 273/2006 a finanțelor publice locale, finanțelor publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, pct. 2 şi 3 din Ordinul MFP nr. ######### pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale şi ale art. 3, art. 5 alin. (1), art. 10 alin.(l) -(5) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, cu modificările şi completările ulterioare.

În susţinerea prezentei întâmpinări, pârâta a arătat că înţelege să se folosească de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii actelor contestate, precum şi orice alte înscrisuri ce se vor dovedi utile în soluţionarea prezentei cauze.

Pârâta a anexat la prezenta înscrisurile ce vizează măsura dispusă la pct. 1.11 din Decizia nr. ##/29.08.2022, întrucât acestea nu se regăsesc în dosarul administrativ ce a fost depus la dosarul instanţei, respectiv:

– adresa cu nr. 463845/02.05.2022 a Ministerului Finanțelor;

– adresa nr. 1594/19.08.2022 transmisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală de Asistenţă pentru Contribuabili către Direcţia generală de legislaţie fiscală şi reglementări vamale şi contabile;

– adresa comunicată Camerei de Conturi ##### în luna septembrie 2022 de către Serviciul Inspecţie Fiscală nr. 16 Timișoara din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Pentru înlăturarea deficienţelor şi ale abaterilor constatate, Camera de Conturi ##### a emis Decizia nr. ##/19.08.2022.

Împotriva acestor măsuri dispuse prin Decizia nr. ##/19.08.2022, emisă de Camera de Conturi #####, entitatea verificată a formulat contestaţie, iar prin încheierea nr. VI/17/21.06.2023, ####### de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României a dispus admiterea parţială a contestaţiei nr. SC2022 #########.09.2022 şi înregistrată la Camera de Conturi ##### sub nr. CCTM2022-76072/16.09.2022, împotriva Deciziei nr. ##/19.08.2022, emisă de către Camera de Conturi #####, formulată de către entitatea auditată faţă de măsura dispusă la pct. 1.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de directorul Camerei de Conturi ##### în sensul eliminării a tezei a doua din cuprinsul măsurii, fiind respinsă în rest contestaţia formulată de către entitatea auditată faţă de măsurile dispuse la pct.1.4 teza I, pct.1.5, pct.1.6, pct.1.9, pct.1.11, pct.1.13, pct. II. 1, pct.II.2 şi pct.11.3 din Decizia nr. ##/19.08.2022 emisă de către directorul Camerei de Conturi #####.

Prin acțiunea de față, reclamanţii au solicitat anularea punctelor nr. 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 13, 15 din partea constatativă, precum şi a măsurilor corespondente (I.4., I.5., I.6., I.9., I.11., I.13, II.1., II.2. şi II.3.,) din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022, precum şi anularea parţială a încheierii nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României (în sensul eliminării a tezei a doua din cuprinsul măsurii), prin care s-a respins contestaţia instituţiei reclamante împotriva Deciziei nr. ##/19.08.2022.

În ceea ce priveşte abaterea prezentată la pct. 4 din partea constitutiva a Deciziei ##/19.08.2022, s-a reţinut:

„Elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020 în conformitate cu prevederile articolului 27 (2 indice 3) b.

Analizarea cererilor existente la nivelul entităţii şi stabilirea persoanelor îndreptăţite, aşa cum sunt prevăzute la art. 27 (2 indice 3) din Legea nr. 18/1991, astfel cum este interpretat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) respectiv: „(…) de către cei ce au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 (…) legiuitorul a avut în vedere doar cumpărătorii iniţiali ai imobilelor în baza acestui act normativ, nu şi pe cei care, prin acte ulterioare translative de proprietate, au dobândit un bun care, la un moment dat, a făcut obiectul acestei legi”, iar în baza celorlalte acte normative (exemplu Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale) se iau în calcul şi actualii proprietari ai locuinţelor (deţinătorii sau moştenitorii casei de locuit şi anexelor gospodăreşti”.

În ceea ce priveşte prima teză a măsurii, tribunalul reţine că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2022 din 21 iulie 2022 pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, pct. 2: La articolul 27, alineatul (2^3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2^3) În cazul terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti edificate anterior datei de 1 ianuarie 1990, precum şi curţii şi grădinii din jurul acestora, proprietarii caselor de locuit, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, sau cei care au dobândit aceste imobile prin acte translative de proprietate pot solicita comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate în condiţiile prezentei legi, cu întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:

b) dacă terenul este în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcţiilor;

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.”

Reclamanta a invocat că, în realitate, contrar constatării auditorilor, există elaborată Procedura operaţională PO-55-ADMINISTRARE FOND FUNCIAR în cadrul Compartimentului Fond Funciar cu privire la activitatea de punere în aplicare a prevederilor legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare), nefiind necesară elaborarea şi implementarea unei alte proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020 în conformitate cu prevederile articolului 27 (2 indice 3) b, respectiv modificărilor aduse prin Legea nr. 263/2022.

Tribunalul reţine că, deşi este adevărat că la nivelul UATM Timişoara există Procedura operaţională PO-55-ADMINISTRARE FOND FUNCIAR în cadrul Compartimentului Fond Funciar cu privire la activitatea de punere în aplicare a prevederilor legilor fondului funciar (f.128-147 vol I), câtă vreme legislația a fost modificată, procedurile adoptate trebuie actualizate întrucât Comisiile de fond funciar sunt obligate să aplice legislația în vigoare la data la care au fost sesizate cu solicitările de fond funciar.

Instanţa reţine că auditorii publici au procedat la analizarea cererilor solicitanţilor de titluri de proprietate, pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor in baza Legii nr. 231/2018 şi Legea nr. 87/2020, reiesind faptul că numărul cererilor a crescut, la fel ca si numărul contestaţiilor trimise spre solutionare la Instituţia Prefectului Judeţului #####. Totodată, rezultă că unul dintre motivele respingerii cererilor îl reprezintă faptul că suprafaţa de teren solicitată nu mai este localizată în aceeaşi carte funciară cu terenul aferent casei de locuit, considerându-se astfel că această situaţie nu se mai regăseşte în cadrul prevederilor art. 27 alineatul (2^3) din Legea nr. 87/2020. Or, aceste inconveniente întâlnite în aplicarea legii se pot depăşi prin adoptarea unei proceduri operationale în raport de legislaţia în vigoare care să înlăture gestionarea defectuasă a cererilor (anexa 32 vol III dosar).

Prin urmare, în acord cu pârâta, instanţa apreciază că reclamanta trebuie să procedeze la aplicarea tuturor mijloacelor proprii de care dispune spre a aplica prevederile legale în vigoare- inclusiv la elaborarea si implementarea unei proceduri operaționale de lucru- norme interne în contextul aplicării Legii nr. 213/2018 si a Legii nr. 87/2020.

În consecinţă, instanţa apreciază că măsura dispusă la pct. 1.4, teza I, din Decizia nr. ##/04.11.2022 este temeinică şi legală, motivele invocate de reclamanți nefiind în măsură să combată argumentele auditorilor publici externi, ce au stat la baza constatărilor valorificate prin această măsură.

Privitor la criticile de nelegalitate a tezei a II-a a acestei măsuri, tribunalul reţine că prin încheierea nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României, s-a dispus admiterea parţială a contestaţiei nr. SC2022 #########.09.2022 şi înregistrată la Camera de Conturi ##### sub nr. CCTM##############.09.2022, împotriva Deciziei nr. ##/19.08.2022, emisă de către Camera de Conturi #####, formulată de către entitatea auditată faţă de măsura dispusă la pct. I.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de directorul Camerei de Conturi ##### în sensul eliminării a tezei a doua din cuprinsul măsurii”.

#### de această împrejurare, instanţa reține lipsa de obiect a cererii de chemare în judecată cu privire la teza a doua din măsura dispusă la pct. 1.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de directorul Camerei de Conturi #####.

În ceea ce priveşte abaterea prezentata la pct. 5 din partea constatativă a Deciziei s-a dispus: „Actualizarea Regulamentului privind desfăşurarea activităţilor comerciale şi de prestări servicii pe raza Municipiului Timişoara, cu prevederile legale incidente, respectiv art. 73, pct. l din O.G. nr. 99/2000, cu privire la suspendarea activităţii comerciale până la data autorizării.

Elaborarea unei proceduri operaţionale care să cuprindă concret atribuţiile instituţiei privind suspendarea activităţii, inclusiv prin blocarea/sigilarea, etc. a spaţiului sau a încăperilor în care se desfăşoară activităţi fără acord de funcţionare precum şi modul de comunicare între compartimentele din cadrul aparatului de specialitate şi între instituţiile subordonate (ex.: colaborare punctuală cu Direcţia Poliţiei Locale în astfel de cazuri complexe).

Luarea de măsuri de suspendare în fapt a activităţii societăţilor comerciale care desfăşoară în mod repetat activităţi economice fără obţinerea de Acorduri pentru Desfăşurarea Exerciţiilor Comerciale, inclusiv în cazul exemplificat în partea constatativă. În caz de neconformare a agenţilor economici efectuarea altor demersuri, potrivit prevederilor legale în vigoare, respectiv sesizarea #### şi/sau a organelor de cercetare penală”.

În ceea ce priveşte această abatere de la legalitate, Tribunalul reţine cu privire la situaţia de fapt că Spălătoria auto din Timişoara, situată pe str. ####### C-tin ###### nr. 48 a aparţinut societăţilor comerciale SC ###### #### SRL şi SC ### ##### #### ##### SRL, iar în urma multiplelor reclamaţii, începând cu anul 2018 şi până în anul 2020, s-au efectuat numeroase controale. În urma acestor controale s-a constatat că SC ###### #### SRL a fost amendată de 44 de ori cu amenzi în cuantum de 53.000 lei, au fost emise trei Dispoziţii de primar pentru suspendarea activităţii comerciale pentru 30 de zile de fiecare dată. ##### a intrat în insolvență în anul 2019 şi a fost radiată (anexa 37 vol III dosar administrativ). Societatea SC ### ##### #### ##### SRL a continuat activităţile de spălătorie auto, la aceeaşi adresă, deşi nu deţinea acordul primăriei pentru desfăşurarea acestor activităţi. S-au întocmit 19 procese verbale de constatare a contravenţiilor, fiind sancţionată cu amenzi în cuantum total de 25.500 lei. S-a emis Dispoziţie a primarului de suspendare a activităţii pentru perioada 20.03.2020-18.04.2020 care nu s-a respectat, astfel, pe cale de consecinţă s-a sesizat #### şi s-au confiscat venituri de 25.780 lei (f.170-176 vol I, anexa 38 vol III dosar administrativ).

În legătură cu această firmă, s-au constatat următoarele aspecte:- nu s-a respectat Autorizaţia de construire nr. 1072/2017; – documentele prezentate Biroului Autorizare Activităţi Comerciale în vederea emiterii Acordul nr. 11950 pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale pe numele SC ####### ### #### SRL nu au fost conforme cu realitatea şi anume contractul de comodat a fost antedatat înregistrării Certificatului de înmatriculare a societăţii la Oficiul Registrului Comerţului; procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor prezentat pentru Acordul de funcţionare a fost întocmit în perioada celor două procese intentate pentru nerespectarea Autorizaţiei de construire.

În timpul misiunii de audit s-a solicitat Direcţiei Autorizare şi Control stabilirea, de comun acord cu ####### Locală a Municipiului Timişoara, efectuării unei verificări la adresa unde este amplasată spălătoria auto. În urma acestei acţiuni s-a încheiat Procesul Verbal de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiilor prin care s-a constatat faptul că, şi la acest moment, spălătoria funcţionează chiar dacă Acordul nr. ########## nu a fost vizat anual, societatea fiind sancţionată cu suma de 400 lei şi cu măsură de intrare în legalitate.

Tribunalul reţine că potrivit HCLMT nr. 4 din 11.01.2022 privind modificarea Anexei 2 din Hotararea Conisliului Local nr. 110/05.04.2016 Regulamentul privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor comerciale şi de prestări servicii pe raza municipiului Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 538/ 08.12.2015 şi modificat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 110/05.04.2016:

Art. 1: Se aprobă modificarea Anexei 2 din Hotărârea Consiliului Local nr. l 10/05.04.2016 – pentru modificarea Regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor comerciale şi de prestări servicii pe raza municipiului Timişoara, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 538/2015 şi modificat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 110/2016, care va constitui Anexa 1, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Regulamentul privind condiţiile de desfăşurare a activităţilor comerciale şi de prestări servicii pe raza municipiului Timișoara, art. 24 şi 57.

Art. 24 Acordul pentru Desfăşurarea Exerciţiilor Comerciale poate fi suspendat/anulat oricând, dacă nu se respectă una dintre următoarele condiţii:

– tipul de activitate autorizată prin acesta;

– orarul de funcţionare aprobat;

– suprafaţa aprobată;

– normele curăţenie igienă;

– normele de convieţuire socială, ordine şi linişte publică;

– cerinţele şi criteriile ce au stat la baza eliberării Acordului pentru desfăşurarea exerciţiilor comerciale, respectiv dacă la dosar au fost depuse acte ce nu sunt conforme, la constatarea împuterniciţilor primarului, sau a altor instituţii abilitate, ori prin alte prevederi impuse de legislaţie;

– numărul maxim de locuri declarat de către operatorul economic.

Art. 57 Neavizarea acordului corespunde cu lipsa acestuia constituie contravenţie prevăzută sancţionată de art. 73 pct. I din OG nr,99/2000 actualizată, privind comercializarea produselor serviciilor de piaţă”.

Conform prevederilor art. 5 alin. (1), 6 alin. (2), 73, pct. 1 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, cu modificările şi completările ulterioare:

Art.5 (1) Orice exerciţiu comercial se desfăşoară numai de către comercianţi autorizaţi în condiţiile legii.

Art. 6 (2)Exercitarea activităţii de comercializare în zone publice este supusă acordului autorităţilor administraţiilor publice locale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, cu respectarea regulamentelor proprii ale acestora şi a planurilor de urbanism.

Art. 73 Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:

1. desfăşurarea oricărui exerciţiu comercial cu încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1), cu suspendarea activităţii comerciale până la data autorizării şi cu amendă:

a) de la 200 lei la 500 lei pentru structurile de vânzare cu suprafaţă mică;

b) de la 500 lei la 1.000 lei pentru structurile de vânzare cu suprafaţă medie;

c) de la 1.000 lei la 2.000 lei pentru structurile de vânzare cu suprafaţă mare;

d) de la 100 lei la 200 lei pentru comercianţii ambulanţi;

e) de la 500 lei la 1.000 lei pentru comercianţii care practică vânzări în afara spaţiilor comerciale şi pentru cei care practică vânzări directe;

Art. 78 – „În cazul repetării contravenţiilor prevăzute la art. 73 pct. 1, 3, 6-11, 13, 22 şi 23 într-un interval de 12 luni, chiar dacă amenda a fost plătită, precum şi în cazul în care se încalcă în mod repetat dispoziţiile legale privind liniştea şi ordinea publică, primăriile vor suspenda activitatea comercială pe o perioadă de până la 30 de zile pentru structura de vânzare respectivă”.

##### în vedere situaţia de fapt descrisă exaustiv în Decizia contestată, si susţinută de probele aflate în dosar administrativ, Tribunalul reţine că măsura dispusă la pct. 1.5 Din Decizia nr. ##/2022 este legală, fiind necesară actualizarea Regulamentului privind desfăşurarea activităţilor comerciale şi de prestări servicii pe raza municipiului Timişoara, prin raportare la prevederile art. 73 pct. 1) din OG 99/2000, cu privire la suspendarea activităţii comerciale până la data autorizării şi, totodată, întocmirea de proceduri operaţionale care să cuprindă concret atribuţiile instituţiei privind suspendarea activităţii societăţilor comerciale care desfăşoară, în mod repetat, activităţi economice fără acord de funcţionare.

În acest sens reţine Tribunalul, contrar apărărilor reclamanţilor, că prin actul administrativ atacat nu li s-a pus în vedere să meargă să sigileze spaţiile aferente ci să elaboreze o procedura operatională practică şi în acord cu realităţile sociale întrucât, din descrierea abaterii retinute în sarcina reclamantei, precum si din înscrisurile aflate la dosarul execuţional, tribunalul retine că masurile aplicate de către reclamanţi până în prezent au fost ineficiente.

#### adevărat ca niciun act normativ indicat, respectiv OG 99/2000, HCLMT 4/2022, sau Legea ######## nu prevede în sarcina reclamanţilor sigilarea, respectiv blocarea, dar actele normative prevăd că este în sarcina reclamantei dispunerea suspendarii activităţii. Or, văzând ca în anumite cazuri măsura dispusă nu a fost efectiv executată, cade în sarcina autorităţii să întreprindă măsurile necesare pentru a se asigura efectivitatea măsurii dispuse.

Prin urmare, apărările reclamanţilor în sens contrar vor fi respinse ca neîntemeiate.

În ceea ce priveşte abaterea prezentată la pct. 6 din partea constatativă a Deciziei, s-a dispus:„Luarea măsurilor de efectuare a inventarierii activelor corporale deţinute în patrimoniu sub orice titlu de către SC ############ SA, precum şi a valorificării rezultatelor inventarierii privind imobilele deţinute de către unităţile spitaliceşti, inclusiv inventarierea imobilizărilor în curs de execuţie, pe listă distinctă în care să se menţioneze pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului: denumirea obiectului şi valoarea determinată potrivit stadiului de execuţie, pe baza valorii din documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor realizate la data inventarierii.

Efectuarea demersurilor în vederea stabilirii rezultatelor inventarierii bunurilor din domeniul public al Municipiului Timişoara date în concesiune la ####### SA, prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cit cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate potrivit posturilor din bilanţ.

Inventarierea bunurilor imobile (construcţii şi terenuri) utilizate de terţe persoane în folosinţă gratuită, operaţiune corelată cu verificarea documentelor care reglementează regimul juridic al acestora şi valorificarea rezultatelor inventarierii prin luarea măsurilor legale care se impun.

Întocmirea inventarului bunurilor imobile proprietate publică şi privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii, preluarea rezultatului inventarierii în evidenţă, conform prevederilor legale în vigoare şi depunerea declaraţiei P4000 aferentă imobilizărilor corporale preluate în inventarul centralizat al bunurilor din proprietatea privată a Statului #####.”,

Reclamanţii au solicitat instanţei de judecată anularea acesteia având în vedere faptul ca au fost efectuate demersuri prin transmiterea adreselor către #### prin adresele nr. SC #### # #######5.05.2022, respectiv nr. SC #### #########7.05.2022, în vederea ridicării sechestrului asupra bunurilor SACE, bunuri ce fac parte din domeniul public al Municipiului Timişoara. Reclamanţii au precizat faptul ca acestea au făcut obiectul sechestrului asigurător pentru datorii fiscale ale ####### S.A., societatea de termoficare nefiind proprietara acestor bunuri.

Tribunalul reţine că motivele invocate de către reclamanţi nu dovedesc nelegalitatea acestei măsuri din actul administrativ contestat.

Tribunalul reţine că abaterile prezentate în procesul verbal de constatare privitoare la neidentificarea în totalitate a bunurilor imobile date în concesiune sau închiriere, neinventarierea faptică a activelor fixe corporale aflate în curs de execuţie, precum şi nevalorificarea rezultatelor inventarierii patrimoniului au condus la denaturarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare, fiind astfel încălcate dispoziţiile legale prevăzute la art. 23 alin. (2) lit. d) şi h) din Legea nr.273/ din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „(2) Ordonatorii de credite răspund de: d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc; h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului în conformitate cu prevederile legale”.

Pct. 4.4. „Bunurile imobile aflate în domeniul privat al statului sunt înscrise în inventarul centralizat la valoarea contabilă netă, stabilită conform prevederilor legale.”

Nu s-a procedat la inventarierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie pentru a clarifica soldul contului 231, care să fie în concordanţă cu starea de fapt, spre exemplu:

– neinventarierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie dispusă a se realiza de către comisia de inventariere privind inventarierea „investiţiilor în curs, studii şi proiecte”;

În temeiul dispoziţiilor legale anterior citate este lipsit de orice echivoc că UATM Timişoara are obligaţia inventarierii generale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, potrivit legii, astfel încât situaţiile financiare anuale să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, aşa cum este reglementat la art. 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin urmare, având în vedere faptul că inventarierea patrimoniului entităţii auditate nu s-a realizat cu respectarea în totalitate a dispoziţiilor legale, iar valorificarea rezultatelor inventarierii nu s-a realizat corespunzător, Tribunalul reţine că măsura dispusă prin decizie la punctul 1.6 este temeinică şi legală, contrar susţinerilor reclamanţilor.

În vederea înlăturării abaterii prezentate la pct. 9 din partea constatativă a Deciziei s-a dispus:- „Sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la neluarea de către Adunarea Generală a Asociaţilor (###) a ### ####### S.A., respectiv de către Consiliul de Administraţie (CA) şi Directoratul entităţii publice ### ####### S.A., în limita prerogativelor conferite de legiuitor, a măsurilor de evitare a sancţionării societăţii de către Administraţia Fondului de Mediu cu contravaloarea penalităţii de 178.725.554 lei, aceasta constituind un factor determinant care a a condus şi la declanşarea stării de insolvență, având în vedere atribuţiile entităţii audiţii te privitor la asigurarea continuităţii activităţii ### ####### S.A., conform prevederilor O.U.G. nr. 109/30.11.2011, privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice, precum şi a Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale”.

Tribunalul reţine că în procesul verbal de constatare s-au reţinut abateri referitoare la calitatea gestiunii economice şi financiare a entităţii verificate, cu consecinţe negative privind activitatea de asigurare a serviciului public de termoficare, care au dus la starea de insolvenţă a ### ####### SA.

Apărarea reclamanţilor în prezenta cauză vizează, în esenţă, faptul că elaborare a unei proceduri operaţionale cu operatorul Colterm în care să fie definiţi de comun acord următorii termeni utilizaţi: pierderi induse financiare, pierderi tehnologice şi subvenţii, precum şi modul lor de determinare, prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare, nu are un temei legal şi că stabilirea acestor aspecte prin intermediul unei proceduri operaţionale este ilegală. Totodată, a invocat că obligativitatea achiziţionării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aparţine operatorului instalaţiei, anume ####### SA.

Instanţa reţine că reclamanţii au invocat în susţinerea nelegalităţii acestei măsuri, aceleaşi apărări formulate şi împotriva Deciziei nr. ##/20.01.2022 a Camerei de Conturi #####, ce a făcut obiectul dosarului nr. ####/30/2022.

În ceea ce privește constatările și măsurile de la punctul 5 al deciziei contestate, tribunalul consideră, contrar opiniei reclamanților, că putea fi instituită obligativitatea elaborării unei proceduri comune ( ####### S.A. – Municipiul Timișoara ) pentru definirea unor termeni precum pierderi induse, pierderi tehnologice și subvenții, precum și modul lor de determinare.

Astfel, prevederile Ordinului SGG nr. 600/2018 nu interzic o astfel de procedură iar necesitatea unui astfel de document este demonstrată chiar de constatările instanței din prima parte a considerentelor, în care s-a arătat ( iar reclamanta chiar a recunoscut ) că autoritatea publică locală nu a înțeles exact care sunt pierderile induse la care a făcut referire societatea locală de termoficare în adresele care au determinat adoptarea hotărârilor Consiliului Local nr. 473/2015, nr. 125/2016, și nr. 315/2018. Raporturile dintre cele două entități, cel puțin cele anterioare controlului, demonstrează cu prisosință că o astfel de procedură este necesară pentru a permite o relaționare clară și fluentă”.

Raportat la dispoziţiile art. 431 alin. 2 C.proc.civ., conform cărora oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat, Tribunalul reține că aspectele tranșate în mod definitiv prin Sentinţa civilă mai sus menționată nu mai pot fi repuse în discuție, opunându-se cu putere de lucru judecat și în speța pendinte.

Astfel, dacă aceeaşi chestiune litigioasă dedusă judecatii într-un litigiu anterior, a fost soluționată definitiv pe cale incidentală sau pe fond, într-o anumită manieră, acest aspect dobândeşte putere de lucru judecat şi nu mai poate fi repus în discuţie într-un nou litigiu.

Tribunalul reține că puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul și nu trebuie sa fie contrazisă de o altă hotărâre. Principiul autorității lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având aceleași obiect, părți și cauză, ci și contrazicerea între două hotărâri judecatorești, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească definitivă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară dată în alt proces.

Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie a statuat faptul că prezumţia legală a puterii de lucru judecat nu opreşte judecata celei de-a doua acţiuni, ci facilitează sarcina probaţiunii, aducând înaintea instanţei constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazia judecăţii anterioare, de care este necesar să se ţină seama. Ţinand cond cont de cele reţinute în considerentele deciziilor civile mai sus redate, arată faptul că efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat nu conduce la soluţionarea cauzei pe cale de excepţie, ci dimpotrivă, pe fond. Puterea lucrului judecat este o prezumţie legală, iuris ## ## ####, în virtutea căreia ceea ce s-a rezolvat jurisdicţional într-un prim litigiu va fi opus, fără posibilitatea dovezii contrare, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluţionat. Ea constituie, alături de excepția lucrului judecat, instrumentul juridic menit să servească instituției lucrului judecat, operând atunci când în al doilea proces se pune o problemă soluționată printr-o hotărâre anterioară. Ea nu presupune o identitate de acțiuni, ci doar de chestiuni juridice litigioase. (Decizia nr. #### din 5 iunie 2015 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acţiune în anulare).

Prin urmare, Tribunalul reţine ca fiind întemeiate apărările pârâţilor vizând aspectul că cele statuate prin Sentinţa civilă nr. ###/22.03.2023, nu mai pot fi readuse în discuâie în cadrul demersului pendinte.

Cu privire la firmaţiile reclamanţilor potrivit cărora în preţul energiei temice livrate populaţiei este cuprins inclusiv costul cu achiziţionarea certificatelor CO2 şi că administraţia municipiului Timişoara a asigurat resursele necesare achiziţionării de către Colterm a certificatelor CO2, Tribunalul reţine incidenţa dispoziţiilor art. 6 din Ordinul nr. 66/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare, în conformitate cu care: (4) În calculul preţurilor şi tarifelor locale vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării şi modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecţia mediului, precum şi o cotă de profit, dar nu mai mult de 5% .

(6) #### de dezvoltare va fi inclusă în nivelul preţurilor şi tarifelor locale numai după aprobarea acesteia, prin hotărâre, de către autorităţile administraţiei publice locale implicate.

Tribunalul reţine că reclamanţii nu au propus o cotă de dezvoltare, în vederea includerii acesteia la nivelul preţurilor şi tarifelor locale, pe baza unor studii tehnico economice elaborate în acest sens.

Cât priveşte susţinerea conform căreia ########## ######### # ####### ##### ########### ## ##### ######## ########## ###### ######### ## #### ## ####### #######, achitând chiar în avans sumele aferente lunilor din sezoanele reci 2021 si 2022 coroborat cu faptul că în preţul energiei termice livrate populaţiei este cuprins inclusiv costul cu achizitionarea certificatelor verzi, Tribunalul reţine că entitatea auditată a procedat la achitarea contravalorii facturilor emise avand ca obiect- energie termică livrată populatiei- şi nu la virarea în contul producătorului pe baza actului normativ care a prevăzut acordarea subvenţiei în sumă de ######## lei, de la bugetul de stat, cu titlu de Subvenţie cu scopul acoperirii costurilor legate de achiziţia de gaze naturale, destinate producerii de Energie termică în perioada 01.11.2021- 31.03.2022, respectiv în vederea asigurării continuităţii activităţii, la nivelul operatorului de agent termic.

Tribunalul reţine totodată că prin acţiunile de audit financiar anterioare, efetuate atât la nivelul UAT Timişoara cât şi la nivelul operatorului ### ####### SA, s-a constatat că autorităţile administraţiei publice locale debiberative si executive nu au luat măsuri de remediere a abaterilor constatate în ceea ce priveşte asigurarea controlului asupra activităţii desfăşurate de ####### SA, care să fie exercitat în scopul asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul UATM Timişoara, în condiţiile legii, nefiind depuse la dosar înscrisuri care să infirme constatările auditorilor.

Prin urmare, nefiind invocate alte apărări sau motive de nelegalitate cu privire la această măsură, pentru considerentele anterior expuse, Tribunalul reţine că măsura dispusă la pct. I.9 din Decizia nr. ##/21.06.2023 este temeinică şi legală.

În ceea ce priveşte abaterea prezentată la pct. 13 din partea constatativă a Deciziei – s-a dispus: „Corectarea situaţiei actuale generată de interpretarea eronată a prevederilor ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr, 259/2021 în sensul recunoaşterii creanţei ### ####### SA stabilite de prevederile actelor administrative normative, anterior menţionate, asupra sumelor primite în bugetul local prin alocarea de către stat prin intermediul M.D.L.P.A. sub formă de subvenţie aferentă consumului de gaze naturale din sezonul rece ######### şi, totodată, a datoriilor către această companie generate de actele administrative adoptate de autoritatea deliberativă. Solicitarea către ### ####### SA a corectării documentelor emise, întocmai cu prevederile ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr. 259/2021 şi, de asemenea, în conformitate cu prevederile fiscale în materie, eliminând taxa pe valoarea adăugată din această categorie de operaţiuni”.

Reclamanţii au solicitat instanţei să înlăture această abatere raportat la următoarele: auditorii au constatat că societatea ####### S.A. a emis, în mod eronat, facturi cu TVA pentru încasarea subvenţiei alocată de la bugetul dc stat prin M.D.L.P.A., în baza Legii nr. 259/2021, considerându-se că, potrivit art. 286 alin. 1 lit. a din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, subvenţia acordată în baza Legii ######## nu îndeplineşte cumulativ condiţiile de includere în baza de impozitare a TVA. Prin urmare, subvenţia acordată pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei nu este legată direct de valoarea subvenţiei acordată pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populatei, iar populaţia nu beneficiază de subvenţia acordată, preţul energiei termice nefiind mai mic decât preţul la care aceasta ar fi vândută în absenţa subvenţiei. #### de aceste constatări, reclamanţii au arătat că apreciază că responsabilitatea pentru emiterea facturilor şi încadrarea fiscală a TVA aplicabilă revine în exclusivitate emitentului acestor facturi.

Tribunalul reţine că potrivit dispoziţiilor art. III alin. (1) din Legea nr. 259/2021 din 29 octombrie 2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #### # ####, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „##### Dunării”: Pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 şi 31 martie 2022, Guvernul va aloca bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale o subvenţie pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie al gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kWh, prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege.

În conformitate cu dispoziţiile art. 8 din Ordinul nr. 226/###/273/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #### # ####, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „##### Dunării”: Primăriile transferă sumele producătorilor de energie termică în maximum 3 zile de la data înregistrării sumelor în conturile de venituri ale bugetelor locale, alocate din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 259/2021, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 2 din acelaşi act normativ: Beneficiarii sunt bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, iar subvenţia alocată potrivit art. 1 vizează acoperirea costurilor legate de achiziţia:

a) de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie #### # ## martie 2022;

b) de păcură, destinată producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie #### # ## martie 2022.

Dispoziţiile art. 5^2 din OG nr. 36/2006 din 2 august 2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei, prevăd că: (1) Pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, pot fi acoperite din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.

Pentru obţinerea subvenţiei de la bugetul de stat, entitatea auditată a depus, conform legii, cereri însoţite de o anexă ce conţine elemente din factura de gaze, precum situaţii privind indicatorii tehnico-economici de funcţionare a SACET în sezonul rece #########, respectiv #########, copii certificate ale contractului încheiat de operator cu furnizorul de gaz, precum şi facturile de gaz emise în perioada nov. 2021 -31.03.2022, astfel: – Cerere pentru acordarea subvenţiei pentru consum de gaze naturale pentru sezonul rece #########;- Cerere pentru acordarea sumei necesare asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică.

În baza acestor documente s-a fundamentat nivelul subvenţiei pe care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a acordat-o în baza ordinelor emise, în anul 2022 fiind alocată de la bugetul de stat, către bugetul local al Municipiului Timişoara, suma totală de 67.840.130,52 lei reprezentând transferuri acordate sub formă de subvenţii, aferente consumului de gaze naturale din perioada noiembrie 2021 -31.03.2022, astfel: – în sumă de 36.409.796,96 lei, subvenţia aferentă consumului de gaze naturale din perioada noiembrie 2021-martie 2022; – în sumă de 31.430.333,56 lei, subvenţia aferentă consumului de gaze naturale din sezonul rece #########, luna ianuarie 2022 şi februarie 2022, pentru asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică.

#### totală de 67.840.130,52 lei, din care valoarea facturată TVA a fost de 9.725.253,96 lei, a fost utilizată în totalitate pentru achitarea contravalorii facturilor emise în anul 2022, în valoare totală de 52.802.405,07 lei, precum şi pentru achitarea contravalorii facturii în sumă de 15.037.725,45 lei, reprezentând pierderi tehnologice induse aferente anului 2020 după cum urmează:- #### de 15.037.725,45 lei, din contravaloarea facturii de 37.153.342,86 lei a fost utilizată pentru achitarea contravalorii pierderii indusă tehnologic aferentă anului 2020 aprobată prin HCL 458/07.12.2021; – #### totală de 8.581363,21 lei din contravaloarea facturii de 20.882.685,421 lei a fost utilizată pentru achitarea subvenţiei diferenţă de preţ Energie Termică facturată populaţiei pentru luna ianuarie 2022; – #### totală de 43.017.360,64 lei reprezentând contravaloarea integrală a facturilor pentru achitarea de „avans subvenţii dif. preţ la ET livrată populaţiei, cf. HCL 94/30.03.2022;- #### totală de 1.203.681,22 lei din contravaloarea facturii de 5.000.000 lei a fost utilizată pentru achitarea de „avans subvenţii dif pret la ET livrata populaţiei, pe luna februarie 2022.

S-a constatat astfel că, suma totală de 67.840.130 lei nu a fost alocată producătorului de energie termică, pe baza documentelor justificative transmise Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în fapt entitatea procedând la achitarea, pe bază de facturi emise de ### ####### SA aflată în insolvență, a contravalorii pierderilor induse, aferente anului 2020, în valoare de 15.037.725,45 lei, respectiv la achitarea contravalorii subvenţiei diferenţă de preţ Energie Termică facturată populaţiei pentru luna ianuarie 2022, stabilită în baza deconturilor prezentate către UATM Timişoara.

Mai exact, UAT Timişoara a procedat la regularizarea subvenţiilor acordate pentru diferenţe de preţ la energia termică produsă, livrată populaţiei, datorată de bugetul local, cu contravaloarea subvenţiei acordate de Guvernul României prin MDLPA în suma de 67.840.130 lei destinată acoperirii costurilor legate de achiziţia de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie #### ### martie 2022, constatându-se astfel utilizarea subvenţiei acordate de la bugetul de stat, în sprijinul exclusiv al autorităţii locale, de compensare a efortului financiar al bugetului local (subvenţie la energia termică livrată populaţiei, aprobată prin HCL) şi nu pentru acoperirea exclusivă a costurilor legate de achiziţia de gaze naturale destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022.

Contrar susţinerilor reclamanţilor, Tribunalul reţine că abaterile de la legalitate şi regularitate nu vizează modul de înregistrare a subvenţiilor primite din bugetul M.D.L.P.A în baza Legii nr. 259/2021, ci modul în care a fost operată şi schimbată destinaţia acestora, aceasta fiind eronat stabilită pentru acoperirea contravalorii subvenţiei acordate din bugetul local aferentă cantităţii de energie termică livrată populaţiei.

În acest sens mai reţine instanţa că adresa nr. 463845/02.05.2022 a Ministerului Finanțelor este nerelevantă în susţinerea pretinsei nelegalităţi a măsurii dispuse, cu atât mai mult cu cât auditorii au luat act de conţinutul acesteia în timpul acţiunii de audit care s-a desfăşurat ulterior primirii adresei, respectiv în perioada 02.05.2022 – 22.07.2022. Mai mult, alegaţiile pârâtei referitoare la nerelevanţa adresei cu nr. 463845/02.05.2022 a Ministerului Finanţelor sunt susţinute de adresa nr. 1594/19.08.2022 transmisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală de Asistenţă pentru Contribuabili către Direcţia generală de legislaţie fiscală şi reglementări vamale şi contabile, care confirmă raţionamentul auditorilor publici externi.

Cu referire la abaterile de la legalitate şi regularitate valorificate prin măsura dispusă la pct. 1.13 din actul administrativ contestat, respectiv în ceea ce priveşte punctul 15 din partea constatativă a Deciziei, Tribunalul reţine auditorii publici externi au consemnat în actul de control abateri referitoare la contractarea unei finanţări rambursabile externe de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####).

Instanţa reţine că prin Hotărârea Consiliului Local (HCL) nr. 316/07.09.2021 a fost aprobată contractarea de către Municipiul Timişoara, prin intermediul unui contract de împrumut, a unei finanţări rambursabile externe de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####) cu o valoare de până la 20,3 milioane de euro cu o perioadă de maturitate de până la 15 ani, respectiv a fost aprobat Pre-acordul de finanţare dintre ########## ######### ## ####, potrivit căruia „A. Municipiul doreşte (1) să cofinanţeze, alături de Uniunea Europeană (UE), proiectele – cheie de infrastructură pentru perioada #########, inclusiv reînnoirea flotei de tramvaie şi reabilitarea liniei de tramvaie şi (2) asistenţă tehnică şi financiară pentru elaborarea următoarelor planuri strategice: (i) Planul de mobilitate urbană durabilă, (ii) Planul de reorganizare a transportului public şi (ii) Planul de Acţiune privind Oraşele #####”.

Pentru obiectivele de investiţii „Înnoirea flotei de tramvaie” – etapele I, II şi III şi Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timişoara, Traseul 5, ##### Bogdăneștilor”, pentru care a fost aprobată prin HCL nr.316/07.09.2021 contractarea finanţării rambursabile externe de la ####, la nivelul entităţii au fost încheiate în anii 2019 şi 2020 contracte de finanţare care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, după cum urmează:

Contractul de finanţare nr. 4586/23.07.2019 – înnoirea flotei de tramvaie – etapa I;

Contractul de finanţare nr. 4804/01.10.2019 – înnoirea flotei de tramvaie – etapa II;

Contractul de finanţare nr. 5372/04.05.2020 – înnoirea flotei de tramvaie etapa III;

Contractul de finanţare nr. 4805/01.10.2019 – Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timişoara Traseu 5, ##### Bogdăneștilor.

##### în vedere actele aflate la dosarul administrativ, în acord cu cele constatate de către auditorii publici externi, Tribunalul reţine că nu au fost prezentate acte şi documente legal întocmite din care să rezulte modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### aferent fiecărui proiect înscris în Anexa nr.2 la HCL nr. 316/07.09.2021, astfel că în mod corect a precizat pârâta că din Referatul primarului şi din Raportul de specialitate rezultă faptul că datele privind sursele de cofinanţare a proiectelor de investiţii respective, au fost preluate din datele transmise de către compartimentul de specialitate, însă nu au fost prezentate echipei de audit acte şi documente în acest sens. Totodată, pentru proiectele care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, nu rezultă în mod explicit care sunt tipurile de cheltuieli aferente fiecărui obiectiv în parte, pentru care a fost contractat creditul ####, având în vedere că, potrivit contractelor de finanţare încheiate în anii #########, valoarea acestora este asigurată din: fonduri europene nerambursabile; contribuţie buget naţional nerambursabilă; cofinanţare valoare eligibilă buget local; valoarea TVA neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile; valoarea neeligibilă inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile.

Tribunalul reţine că în mod corect au constatat auditorii publici faptul că entitatea auditată nu a justificat în vreun fel neconcordanţele constatate între datele şi informaţiile cuprinse în obiectivele din Anexele 1 şi 2 la HCL nr. 316/07.09.2021.

Totodată, la art. 2 al hotărârii mai sus menţionate, se precizează faptul că finanţarea rambursabilă se trage după cum urmează:

În contractul de credit nr. 52471/23.12.2021 au fost nominalizate persoanele desemnate drept persoane de contact iniţiale ale Municipiului respectiv: Administratorul public, Directorul economic şi consilier Serviciul Buget însă, referitor la modul de angajare şi monitorizare a contractării finanţării rambursabile în valoare de 20.300.000 euro, din documentele analizate de auditorii publici rezultă faptul că au desfăşurat activităţi în acest sens şi alte persoane pe lângă cele prevăzute în contractul de credit.

Prin urmare, în mod corect au reţinut auditorii publici faptul că nu au fost prezentate documente legal întocmite din care să rezulte în mod concret atribuţiile stabilite pentru fiecare dintre persoanele implicate în iniţierea şi angajarea contractării de către Municipiul Timișoara a finanţării rambursabile externe cu ####.

Se observă, însă, că toate aspectele precizate de reclamanţi nu combat legalitatea măsurii contestate, multe dintre acestea neavând legătură cu măsura dispusă la pct. 1.13 din decizie.

Tribunalul reţine că această măsură a fost dispusă ca şi consecinţă a faptului că nu au fost respectate actele administrative aprobate în legătură cu proiectele pentru care s-a solicitat finanţarea rambursabilă externă de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####).

Tribunalul reţine faptul că împrumutul rambursabil a fost contractat pentru acoperirea valorii TVA neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile şi a valorii neeligibile inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile, în acest sens fiind redate sumele pentru cele patru obiective de investiţii, care de fapt nu corespund în toate cele 4 cazuri cu sumele cuprinse în contractele de finanţare. De exemplu contractul de finanţare pentru obiectivul Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timișoara, Traseu 5, ##### Bogdăneștilor prevede valoarea neeligibilă inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile în sumă de 57.366 mii lei, iar creditul #### este în sumă de 59.107 mii lei potrivit celor precizate în răspunsul la notele de relaţii, fără a se face referire la faptul că în Contractul de finanţare a creditului nr. 52471/23.12.2021, Secţiunea 5.02 lit. (l) a fost stipulat faptul că „Nu se vor utiliza veniturile din orice Tragere din Credit să plătească taxa pe valoarea adăugată sau orice altă taxă sau sarcină sau comision care ar putea fi percepute în legătură cu orice vânzare de bunuri, prestare de lucrări şi/sau prestare de servicii care decurg din sau în legătură cu orice componentă a Proiectului”.

Tribunalul reţine că nu s-a asigurat transparenţa în stabilirea cuantumului împrumutului pentru fiecare obiectiv în parte, în exercitarea responsabilităţilor şi atribuţiilor concrete pentru personalul implicat, iar lipsa documentelor şi actelor care să susţină stabilirea cuantumului împrumutului pentru fiecare obiectiv în parte şi destinaţia acestuia, raportat la sursele de finanţare care intră în componenţa valorii contractelor de finanţare încheiate în anii 2019 şi 2020, a afectat buna gestiune economico-financiară cu încălcarea prevederilor legale.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 23 din Legea nr. ######## privind finanțele publice locale: (1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.

(2) Ordonatorii de credite răspund de: c) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a veniturilor bugetare posibil de încasat;

Dispoziţiile art. 51 alin. (3) din acelaşi act normativ prevăd: Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.

În conformitate cu prevederile art. 54 alin 5 si 6 din Legea nr. ######## privind finanțele publice locale: (5) Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor, executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil.

(6) Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi ordonanţate.

În concluzie, Tribunalul reţine că au existat deficienţe referitoare la contractarea finanţării rambursabile externe de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####).

În considerarea acestor aspecte, Tribunalul apreciază că măsura de la pct. 1.13 din Decizia nr.##/19.08.222 a Camerei de Conturi ##### este temeinică şi legală, contrar susţinerilor reclamanţilor.

Cu privire la măsura dispusă la punctul II. 1 din Decizia. 32/19.08.222 a Camerei de Conturi #####, cu referire la punctul 10 din partea constatativă a Deciziei, s-a dispus: „Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor de recuperare integrală a acestuia de la persoanele responsabile, reprezentând amenzi/daune morale decontate de entitate, plăţi care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare a entităţii”.

Tribunalul reţine că prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei ###### ### ### ##### întocmit de către ##### Naţională de Mediu-Comisariatul ####### – Serviciul Comisariatul ######## #####, la data de 23.09.2021, Unitatea Administrativ Teritorială – Municipiul Timişoara a fost sancţionată contravenţional cu amendă în sumă de 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 23, alin 1 lit. e) din Legea nr. 24/2007 a spaţiilor verzi, reţinându-se în seama UATM Timişoara faptul că nu are Registrul Local al Spaţiilor #####, conform art. 10 alin (1) şi art. 16 alin (1) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, actualizată şi republicată.

În esenţă reclamanţii au invocat faptul că sancţiunea aplicată este netemeinică, în primul rând în raport cu existenţa unei inventarieri a arborilor şi spaţiilor verzi din Municipiul Timişoara, încă din anul 2004, utilizat şi la această dată şi totodată au precizat că instituţia reclamantă a întreprins toate demersurile pentru realizarea registrului, însă a fost împiedicată de diverşi factori externi, situaţie în care nu se poate retine culpa vreunui angajat pentru nerealizarea acestuia, astfel încât amenda aplicata sa îi fie imputata.

Tribunalul reţine că, din auditarea categoriei de operaţiuni „Cheltuieli cu bunuri şi servicii” s-au constatat o serie de plăţi pentru achitarea din bugetul local a amenzilor aplicate de diferite organe de control, pentru care nu au fost efectuate demersuri de stabilire a persoanelor responsabile, precum şi de recuperare a acestora, din care auditorii au exemplificat:

a) ##### Naţională de Mediu – Serviciul Comisariatul ######## ##### prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în valoare de 50.000 lei, sumă achitată cu ordin de plată. Direcţia Infrastructură #####, Serviciul amenajări peisagistice, biodiversitate şi ape a întocmit referatul prin care se propune achitarea sumei de 50.000 lei, referat semnat de şeful de Serviciu amenajări peisagistice, biodiversitate şi ape, de directorul economic şi aprobat de ordonatorul principal de credite. Amenda a fost achitată de entitate cu ordin de plată. Ulterior s-a întocmit o adresă de Direcţia Economică, Biroul Contabilitate prin care s-a solicitat ordonatorului principal de credite dispunerea unei cercetări administrative în vederea stabilirii persoanelor responsabile şi după caz a imputării sumelor achitate, depusă la cabinet primar şi semnată de primire.

b) ##### Naţională de Mediu – Serviciul Comisariatul ######## ##### prin Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor în valoare de 15.000 lei, sumă achitată cu ordin de plată; Serviciul Managementul Deşeurilor şi Salubritate, a întocmit referatul prin care se propune achitarea sumei de 15.000 lei, referat semnat de un consilier din cadrul Serviciului Managementul Deşeurilor şi Salubritate, de Directorul economic şi aprobat de ordonatorul principal de credite. Amenda a fost achitată de entitate cu ordin de plată, ulterior s-a întocmit o adresă de Direcţia Economică, Biroul Contabilitate prin care s-a solicitat ordonatorului principal de credite dispunerea unei cercetări administrative în vederea stabilirii persoanelor responsabile şi după caz a imputării sumelor achitate, depusă la cabinet primar şi semnată de primire.

c) Amendă primară în sumă de 27.230 lei, pentru nepunerea în executare a Sentinţei civile nr. ###/2021 pronunţată de Tribunalul ##### în Dosarul nr. ####/30/2020. Serviciul Juridic, Biroul Contencios, a întocmit referatul prin care se propune achitarea sumei de 27.230 lei, reprezentând amendă primar, referat semnat de şeful de birou din cadrul Serviciului Juridic, Biroul Contencios, de Directorul economic şi aprobat de ordonatorul principal de credite. Amenda a fost achitată de entitate cu ordin de plată urmată de o adresă întocmită de Direcţia Economică, Biroul Contabilitate prin care s-a solicitat ordonatorului principal de credite dispunerea unei cercetări administrative în vederea stabilirii persoanelor responsabile şi după caz a imputării sumelor achitate, depusă la cabinet primar şi semnată de primire.

d) Cheltuieli de judecată şi daune morale în Dosarul nr. ####/30/2019, în baza Sentinţei civile nr. ####/26.11.2020 a Tribunalului #####, în valoare de 42.193 lei. Serviciul Juridic a întocmit referatul prin care solicită achitarea sumei de 3.200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată şi a sumei de 8.000 euro cu titlu de daune morale, sume stabilite în sarcina instituţiei de către instanţa de judecată prin Sentinţa civilă nr. ####/26.11.2020 a Tribunalului ##### în Dosarul nr. ####/30/2019, referat semnat de un şeful de birou contencios din cadrul Serviciului Juridic, de Directorul economic şi aprobat de viceprimarul UATM Timişoara. Cheltuielile de judecată şi daunele morale au fost achitate de entitate cu ordin de plată în valoare de 3.200 lei şi ordin de plată în valoare de 38.992,80 lei, nefiind urmată şi de o adresă a Direcţiei Economice, Biroul Contabilitate, prin care să solicite ordonatorului principal de credite dispunerea unei cercetări administrative în vederea stabilirii persoanelor responsabile şi după caz a imputării sumelor achitate.

Tribunalul reţine în primul rând că reclamanţii nu au formulat apărări cu privire la toate aspectele consemnate de către auditori in cadrul descrierii acestei abateri de la regularitate, limitându-se exclusiv la sancţiunea aplicată de ##### Naţională de Mediu, precizând demersurile pe care le-au întreprins în vederea întocmirii Registrului Local al Spaţiilor #####. Or, nici în ceea ce priveşte această abatere instanţa reţine că reclamanţii nu au făcut dovada contrară, respectiv nu a făcut dovada că ar fi fost dispuse măsuri de analiză şi cercetare în vederea stabilirii unor eventuale persoane responsabile. Faptul că reclamanţii invocă că nu este nicio persoană răspunzătoare sub acest aspect, nu înlătură obligaţia acestora de a efectua un raport de analiză şi cercetare în care să consemneze rezultatul final. Tot astfel, aspectul că amenda aplicată este nelegală nu înlătură constatările auditorilor publici întrucât legalitatea şi temeinicia unui proces verbal de contravenţie se analizează doar pe calea plângerii contravenţionale. Or, reclamanţii nu au făcut dovada anulării în instanţă a procesului verbal.

Prin urmare, câtă vreme reclamanţii nu au invocat motive de fapt şi de drept temeinice în dovedirea nelegalităţii acestei abateri, se impune a se menţine ca temeinică şi legală măsura dispusă la pct. II. 1 din Decizia. 32/19.08.2022 a Camerei de Conturi #####.

Cu privire la măsura dispusă la punctul II.2 din Decizia ##/19.08.2022, în vederea înlăturării abaterii prezentate la pct.11 din partea constatativă a Deciziei, s-a dispus: „Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor legale de recuperare integrală a acestuia, reprezentând cheltuieli de proiectare efectuate, aferente unui obiectiv de investiţii ce urma să se realizeze în cazul unui imobil revendicat, dobândit pe cale litigioasă de o persoană fizică”

Tribunalul reţine că în procesul verbal de constatare s-au reţinut abateri de la legalitate şi regularitate referitoare la efectuarea de cheltuieli de investiţii asupra unor bunuri de natura clădiri/teren, în condiţiile în care regimul juridic al imobilelor în cauză nu a fost clarificat.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au invocat, în susţinerea pretinsei nelegalităţi a măsurii dispuse la pct. II. 2 din decizie, că ,nu s-a creat niciun prejudiciu deoarece avea obligaţia, conform art. II din 303/2018, să asigure reabilitarea, dotarea şi modernizarea cinematografelor în termen de maximum 4 ani de la momentul preluării. La data realizări achiziţiei, ########## ######### ####### ####### ## ########### ###### ##########.

În conformitate cu HCL nr. 559/20.12.2017, Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi-a asumat Protocolul de predare-primire a imobilelor cu destinaţie de săli şi grădini de spectacol cinematografic din Municipiul Timişoara, încheiat între #####- RomâniaFilm şi Municipiul Timişoara prin care au fost preluate cinematografele #####, #####, ########, ######, ########, Freidorf şi ####, imobile aflate în stare avansată de deteriorare.

Cu privire la susţinerea că în cadrul certificatului de urbanism, la regimul juridic, nu este specificat niciun litigiu, fiind invocată şi adresa Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse în cadrul căreia se specifică- pentru nr. top #############a, nu figurează litigii-, Tribunalul reţine că în data de 06.07.2017 persoana care a revendicat imobilul porneşte acţiune civilă pe rolul Tribunalului #####, acţiune soluţionată prin Decizia civilă nr. ## din 07.04.2022 în cadrul dosarului nr. ####/30/2017 prin dispunerea restituirii în natură a imobilului situat în Timişoara, #### ##### ### ## #### #####, înscris în CF nr.1185 #######.

Prin adresa nr. SC2020-14113/26.06.2020 s-a emis ordinul de sistare a serviciilor de proiectare începând cu data de 26.06.2020.

Referitor la terenul din ###### ##### ### # s-a constatat că, pe acest teren, s-au realizat lucrări de natura investiţiilor pentru amenajarea unui loc de joacă pe o suprafaţă de 460 mp.

În acest caz, proprietarii terenului au solicitat, în anul 2019, prin adrese, reglementarea situaţiei juridice a imobilului evidenţiat în extrasul CF care în prezent are funcţiunea de loc de joacă în perimetrul Parcului Cugir, şi ca urmare a lipsei de răspuns din partea entităţii auditate, proprietarii terenului în cauză au procedat la deschiderea unei acţiuni în instanţă.

Contrar susţinerilor reclamanţilor, instanţa reţine că derularea lucrărilor de investiţii – proiectare asupra imobilului Cinematograf ######## s-a realizat în afara cadrului legal, deşi se cunoştea că există un litigiu pe rolul instanţelor având obiect acţiune de revendicare, entitatea verificată asumându-şi cheltuiala ineficientă de investiţie efectuată.

În acest sens reţine instanţa că că în nota de relaţii, Biroul Sport Cultură menţionează că: precizez că în urma adresei Serviciului juridic am adus la cunostinţa proiectantului existenţa litigiului, însă lucrările erau sistate din 26.06.2020, aspect de natura a confirma faptul că această adresă transmisă de către Serviciul juridic a fost cunoscută înainte de încheierea contractului de prestare de servicii nr. 118/27.08.2019 cu prestatorul SC ########### SRL.

Prin urmare, având în vedere că în cauză nu este vorba despre cheltuieli de întreţinere în sensul Codului civil, ci de lucrări de reparaţii capitale, de natura investiţiilor, Tribunalul reţine că entitatea auditată era obligată să se asigure că imobilul supus realbilitării are regimul juridic clarificat, neprocedând astfel au fost încălcate dispoziţiile art. 14 alin. (2), (3) şi art. 23, alin. (2), lit. c), art. 51 alin. (3), art.54 alin. (6) din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale.

Prin urmare, Tribunalul constată temeinicia şi legalitatea măsurii analizate.

Cu privire la măsura dispusă la punctul II.3 din decizie, abaterile de la legalitate şi regularitate ce au fost valorificate prin această măsură constau în: iniţierea şi derularea contractului de asistenţă juridică încheiat între UATM Timişoara şi Schoenherr şi Asociaţii – Societate Civilă de Avocaţi, respectiv: neîntocmirea unui referat de necesitate în conformitate cu art. 2 din HCL nr. 89/13.03.2021, efectuarea de cheltuieli pentru activităţi care nu au legătură cu obiectivele aprobate, precum şi efectuarea de plăţi fără existenţa documentelor justificative, întocmite conform legii, care să ateste exactitatea şi realitatea sumelor datorate, pe fondul neobținerii rezultatelor în conformitate cu obiectivele aprobate şi a nerespectării principiului bunei gestiuni economico-financiare.

Tribunalul reţine că prin HCL nr. 89/16.03.2021 a fost aprobată achiziţionarea de servicii juridice, hotărârea având la bază Raportul de specialitate emis de către Serviciul Juridic, Raportul de specialitate emis de către ############## Termoficare, Reţele de gaz, Avizul Direcţiei Economice şi Referatul de aprobare a proiectului de hotărâre emis de către ###### şi Viceprimar.

Cu ocazia acţiunii de audit, auditorii publici externi au reţinut că nu a fost întocmit şi aprobat un Referat de necesitate care să cuprindă necesităţile de servicii juridice identificate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor, respectiv valoarea estimată a serviciilor juridice în cauză. De asemenea, Caietul de sarcini înregistrat sub nr.SC2021- 8766/01.04.2021 nu a fost însuşit de către Administratorul ###### şi Direcţia Economică şi nici prin semnătură de către personalul din cadrul aparatului de specialitate al Primarului. În cuprinsul Procedurii de sistem se regăsesc neconcordanțe referitoare la informaţiile privind cine întocmeşte/elaborează/aprobă documentele, în speţă cu privire la documentaţia, caietul de sarcini. Nu a fost prezentat un tarif Gantt cu toate activităţile incluse în cele 3 obiective propuse agreat de ambele părţi, aşa cum a fost prevăzut la punctul 8 din Caietul de sarcini, deşi acesta prevede la punctul 9 faptul că „Recepţia serviciului se va face în baza livrabilelor transmise de către prestator care vor fi în concordanţă cu graficul de realizare a activităţilor”.

Tribunalul reţine că prin cererea de chemare în judecată, cu privire la această abatere, reclamanţii au descris parcursul acţiunilor desfăşurate de către societatea de avocatură, cu enumerarea acţiunilor întreprinse şi a documentelor elaborate de către aceasta, susţinând nelegalitatea măsurii dispuse de către pârâtă.

Instanţa reţine însă că reclamanţii nu au prezentat demersurile şi acţiunile efectuate la nivelul UAT Timişoara de către personalul de specialitate al aparatului propriu al Primarului Municipiului Timişoara, în sensul justificării cu acte şi documente legal întocmite a modului de implementare a rezultatelor analizelor efectuate şi a documentelor elaborate de către societatea de avocatură, în scopul pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice. Totodată, din cuprinsul actelor aflate la dosarul administrativ se confirmă faptul că pe parcursul acţiunii de audit financiar nu au fost puse la dispoziţia echipei de audit actele şi documentele întocmite de către societatea de avocatură, ci doar la data încheierii acţiunii de audit, acestea nefiind regăsite la documentele de plată, ceea ce confirmă lipsa documentelor justificative şi faptul că nu s-a efectuat monitorizarea contractului de asistenţă juridică, obligaţie dispusă de către Consiliul Local al municipiului Timişoara prin Hotărârea nr. 89/13.03.2021 în sarcina structurilor Direcţia Economică şi Guvernanţă Corporativă.

Prin urmare, instanţa apreciază ca fiind întemeiate concluziile auditorilor în sensul că recepţia nu s-a realizat în fapt, nefiind analizate serviciile prestate raportat la cerinţele caietului de sarcini şi implicit la obiectivele aprobate prin HCL nr. 89/16.03.2021 motivat de faptul că nu au fost stabilite atribuţiile privind efectuarea recepţiei şi nu au fost elaborate proceduri interne care să descrie modul de desfăşurare a activităţii de recepţie.

În conformitate cu prevederile pct. 2 din Ordinul nr. ######### pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale: 2. Lichidarea cheltuielilor: Determinarea sau verificarea existenţei sumei datorate creditorului se efectuează de către persoana împuternicită de ordonatorul de credite, pe baza datelor înscrise în factură şi a documentelor întocmite de comisia de recepţie constituită potrivit legii (Proces-verbal de recepţie – cod 14-2-5, Proces-verbal de recepţie provizorie – cod 14-2-5/a, Proces-verbal de punere în funcţiune – cod 14-2-5/b, în cazul mijloacelor fixe, #### de recepţie şi constatare de diferenţe – cod 14-3-1A, în cazul bunurilor de natura stocurilor, şi alte documente prevăzute de lege, după caz).

Documentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate sau din care reies obligaţii de plată certe se vizează pentru „### de plată” de ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuţii, prin care se confirmă că:

– bunurile furnizate au fost recepţionate, cu specificarea datei şi a locului primirii;

– lucrările au fost executate şi serviciile prestate;

– bunurile furnizate au fost înregistrate în gestiune şi în contabilitate, cu specificarea gestiunii şi a notei contabile de înregistrare;

– condiţiile cu privire la legalitatea efectuării rambursărilor de rate sau a plăţilor de dobânzi la credite ori împrumuturi contractate/garantate sunt îndeplinite;

– alte condiţii prevăzute de lege sunt îndeplinite.

Prin acordarea semnăturii şi menţiunii „### de plată” pe factură, se atestă că serviciul a fost efectuat corespunzător de către furnizor şi că toate poziţiile din factură au fost verificate.

Condiţiile de exigibilitate a obligaţiei se verifică pe baza datelor cuprinse în angajamentele legale, care trebuie să cuprindă şi date cu privire la termenele de plată a obligaţiei.

######## împuternicită să efectueze lichidarea cheltuielilor verifică personal documentele justificative şi confirmă pe propria răspundere că această verificare a fost realizată.

Documentele care atestă parcurgerea fazei de lichidare a cheltuielilor stau la baza înregistrării în contabilitatea patrimonială a instituţiei publice pentru reflectarea serviciului efectuat şi a obligaţiei de plată faţă de terţii creditori.

Tot astfel, potrivit pct. 3 din acelaşi act normativ: Ordonanţarea cheltuielilor: Ordonanţarea de plată va fi însoţită de documentele justificative în original şi va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să confirme corectitudinea sumelor de plată, livrarea şi recepţionarea bunurilor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, existenţa unui alt titlu care să justifice plata, precum şi, după caz, înregistrarea bunurilor în gestiunea instituţiei şi în contabilitatea acesteia.

Conchizând, instanţa reţine că apărările reclamanţilor nu sunt de natură a proba nelegalitatea măsurii dispuse, întrucât, deşi a fost elaborată o stategie pentru atingerea celor 3 obiective iar din rapoartele de activitate lunară rezultă faptul că au fost efectuate analize juridice, consultanţă juridică, au fost redactate documente si instrumentate dosare în instanţele de judecată de către societatea de avocatură, la momentul acţiunii de audit nu au fost puse la dispoziţia echipei de audit acte si documente din care să rezulte deciziile entităţii auditate cu privire la măsurile concrete care se impuneau a fi luate în baza acestor servicii juridice şi nici documente privind stabilirea de atributii si responsabilităţi în acest sens în sarcina personalului din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, respectiv acte şi documente care să arate acţiunile întreprinse şi demersurile efectuate în vederea îndeplinirii cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, din care să rezulte progresul în obţinerea impactuşui vizat, raportat la efortul financiar suportat din bugetul local.

Pe cale de consecinţă, Tribunalul constată legalitatea măsurii dispuse la pct. II.3 din decizia contestată.

Cu privire la cererea de suspendare a punctelor nr. 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 13, 15 din partea constatativă, precum şi a masurilor corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022, precum şi a încheierii nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României, Tribunalul urmează a o respinge, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, la care art. 15 din acelaşi act normativ face trimitere, suspendarea executării actului administrativ unilateral se poate dispune în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente; prin cazuri bine justificate sunt avute în vedere împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ (art. 2 alin. 2 lit. t din Legea nr. 554/2004), iar paguba iminentă este prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public (art. 2 alin. 2 lit. ş din Legea nr. 554/2004).

Pentru a interveni această măsură excepţională de întrerupere a efectelor unui act administrativ este necesar ca reclamantul să facă dovada că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii prevăzute de art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, respectiv existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

În ceea ce privește condiția „cazului bine justificat”, raportat la definiția legală a acestei noțiuni care se regăsește în art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004, instanţa constată că existenta unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.

În cazul de față, condiția „cazului bine justificat” nu este îndeplinită, având în vedere faptul că instanța a reținut, cercetând pe fond susținerile reclamanţilor, legalitatea măsurilor dispuse prin actele administrative atacate în cauză.

Aşadar, Tribunalul constată ă reclamanţii nu au dovedit în cauză îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat, nemaifiind necesară analiza condiţiei cumulative a pagubei iminente, urmând a respinge ca neîntemeiată cererea acestora de suspendare a actelor administrative.

##### în vedere cele ce preced, Tribunalul apreciază că acţiunea formulată este neîntemeiată şi, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 o va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanţii MUNICIPIUL TIMIŞOARA PRIN ######, PRIMARUL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA şi CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA, cu sediul în Timişoara, Bv. C.D.Loga nr. 1, cod fiscal 14756536, în contradictoriu cu pârâtele CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în Bucureşti, #### ### ####### #####-24, sector 1, cod fiscal 4265922 și CAMERA DE CONTURI A JUDEŢULUI #####, cu sediul în Municipiul Timişoara, Bulevardul Republicii nr. 2, #### #####, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, în ceea ce privește soluția pronunțată asupra cererii de suspendare executare act administrativ. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul #####.

Respinge, ca lipsită de obiect, cererea de chemare în judecată cu privire la teza a doua din măsura dispusă la pct. 1.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de Camera de Conturi #####.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii MUNICIPIUL TIMIŞOARA PRIN ######, PRIMARUL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA şi CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA, cu sediul în Timişoara, Bv. C.D.Loga nr. 1, cod fiscal 14756536, în contradictoriu cu pârâtele CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în Bucureşti, #### ### ####### #####-24, sector 1, cod fiscal 4265922 și CAMERA DE CONTURI A JUDEŢULUI #####, cu sediul în Municipiul Timişoara, Bulevardul Republicii nr. 2, #### #####, având ca obiect anulare act.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, în ceea ce privește soluția pronunțată asupra cererii de anulare act administrativ. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul #####.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 14.03.2024.

PREŞEDINTE, GREFIER,

### ##### #######, ##### ###### #####,

Red. – A.M.M/19.07.2024

Tehnored. – L.C.M./11.03.2024

Exemplare – 7/1 exemplar S.M., 5 exemplare se comunică părţilor:

Anulare decizie Curtea de Conturi. Primăria Timișoara. Fond.

Chestiuni de drept în dezbatere

Obiectul dosarului și solicitările în fața instanței

Starea de fapt relevantă

Temeiurile legale invocate

Argumentele fiecărei părți implicate

Argumentele reclamanților (Municipiul Timișoara)

Argumentele pârâtelor (Curtea de Conturi și Camera de Conturi)

Istoricul speței

Motivarea instanței actuale

Soluția finală

Întrebări frecvente

Care este procedura legală pentru o acțiune în anulare a unei decizii a Curții de Conturi?

De ce a solicitat Municipiul Timișoara o anulare a deciziei Curții de Conturi în acest caz?

Ce argumente a avut Curtea de Conturi pentru a se opune cererii de anulare a deciziei sale?

Poate o instituție publică să obțină suspendarea executării măsurilor până la soluționarea cererii de anulare a deciziei Curții de Conturi?

Cine este responsabil pentru achiziția certificatelor de CO2, conform instanței?

Cum a evaluat instanța legalitatea plăților pentru serviciile juridice contractate de primărie?

Este legală efectuarea de investiții într-un imobil aflat în litigiu de revendicare?

Poate Curtea de Conturi să oblige o primărie să își actualizeze procedurile interne?

Ce se întâmplă dacă o entitate publică achită amenzi din bugetul local?

Care a fost soluția finală în acest proces de anulare a deciziei Curții de Conturi?

Hotărâre, conținut integral

Programează 60 minute
pentru rezolvarea problemei tale

Bogdan Petrea

Răzvan Petrea

Anulare decizie Curtea de Conturi. Primăria Timișoara. Fond.

Chestiuni de drept în dezbatere

Obiectul dosarului și solicitările în fața instanței

Starea de fapt relevantă

Temeiurile legale invocate

Argumentele fiecărei părți implicate

Argumentele reclamanților (Municipiul Timișoara)

Argumentele pârâtelor (Curtea de Conturi și Camera de Conturi)

Istoricul speței

Motivarea instanței actuale

Soluția finală

Întrebări frecvente

Care este procedura legală pentru o acțiune în anulare a unei decizii a Curții de Conturi?

De ce a solicitat Municipiul Timișoara o anulare a deciziei Curții de Conturi în acest caz?

Ce argumente a avut Curtea de Conturi pentru a se opune cererii de anulare a deciziei sale?

Poate o instituție publică să obțină suspendarea executării măsurilor până la soluționarea cererii de anulare a deciziei Curții de Conturi?

Cine este responsabil pentru achiziția certificatelor de CO2, conform instanței?

Cum a evaluat instanța legalitatea plăților pentru serviciile juridice contractate de primărie?

Este legală efectuarea de investiții într-un imobil aflat în litigiu de revendicare?

Poate Curtea de Conturi să oblige o primărie să își actualizeze procedurile interne?

Ce se întâmplă dacă o entitate publică achită amenzi din bugetul local?

Care a fost soluția finală în acest proces de anulare a deciziei Curții de Conturi?

Hotărâre, conținut integral

Programează 60 minute pentru rezolvarea problemei tale

Programează 60 minute
pentru rezolvarea problemei tale