Anulare decizie Curtea de Conturi. Primăria Timișoara. Recurs.

În peisajul juridic românesc, relația dintre autoritățile administrației publice locale și Curtea de Conturi a României reprezintă un pilon fundamental al statului de drept, asigurând utilizarea legală și eficientă a fondurilor publice. Curtea de Conturi, în calitatea sa de instituție supremă de audit, are prerogativa de a verifica modul în care sunt gestionate resursele financiare ale statului și ale unităților administrativ-teritoriale.

Deciziile emise în urma acestor controale, care constată abateri și dispun măsuri corective, au forța unui act administrativ și pot genera litigii complexe în instanțele de contencios administrativ.

Articolul de față analizează o speță relevantă, soluționată definitiv de Curtea de Apel Timișoara, în care Municipiul Timișoara, Primarul și Consiliul Local au contestat legalitatea unei decizii emise de Camera de Conturi a Județului Timiș.

Litigiul aduce în discuție aspecte esențiale privind limitele controlului exercitat de auditorii publici, interpretarea legislației în materie de fond funciar, guvernanță corporativă a întreprinderilor publice, achiziții de servicii și managementul proiectelor cu finanțare externă.

Obiectul dosarului, solicitările făcute în fața instanței

În esență, reclamanții – Municipiul Timișoara, Primarul și Consiliul Local – au solicitat instanței de judecată să desființeze o parte semnificativă a măsurilor impuse de auditorii publici. Concret, cererea de chemare în judecată a vizat:

• Anularea mai multor puncte din partea constatativă și a măsurilor corespondente din partea dispozitivă a Deciziei emise de Camera de Conturi.
• Anularea parțială a Încheierii prin care Curtea de Conturi a României respinsese contestația administrativă prealabilă formulată de municipalitate.
• Suspendarea executării actelor administrative contestate până la soluționarea definitivă a cauzei în instanță, în baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Prin acest demers juridic, autoritățile locale au urmărit să demonstreze că măsurile impuse de Curtea de Conturi sunt nelegale și netemeinice, solicitând instanței să cenzureze actul de control.

Starea de fapt relevantă

Litigiul a pornit de la un audit financiar efectuat de Camera de Conturi a Județului Timiș asupra conturilor anuale de execuție bugetară ale Municipiului Timișoara pentru anul 2021. În urma acestui control, auditorii publici au întocmit un Proces-verbal de constatare, care a stat la baza emiterii Deciziei nr. ##/19.08.2022.

Acest document a consemnat o serie de deficiențe și abateri de la legalitate și regularitate în activitatea municipalității, vizând domenii variate, precum:

• Administrarea fondului funciar și aplicarea legilor proprietății.
• Inventarierea și gestionarea patrimoniului public și privat.
• Relația cu societatea de termoficare din subordine (Colterm S.A.), inclusiv problema certificatelor de CO2 și starea de insolvență a acesteia.
• Gestionarea subvențiilor pentru energie termică.
• Contractarea unui credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
• Plata unor amenzi din bugetul local și achiziția de servicii de proiectare pentru un imobil aflat în litigiu.
• Derularea unui contract de asistență juridică externă.

Pentru fiecare abatere constatată, Decizia a impus măsuri specifice, de la elaborarea de proceduri interne și recuperarea prejudiciilor, până la sesizarea organelor de urmărire penală.

Temeiurile legale invocate

Disputa juridică s-a purtat pe marginea unui cadru legislativ extins, fiecare parte invocând normele care îi susțineau poziția.

Reclamanții (Municipiul Timișoara) și-au fundamentat argumentația pe dispoziții din:

• Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ca temei al acțiunii în anulare.
• Legile fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 231/2018, Legea nr. 87/2020), susținând că aplicarea acestora revine unor comisii specializate.
• O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, argumentând că responsabilitățile privind managementul Colterm S.A. erau clar delimitate.
• Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, pentru a justifica legalitatea cheltuielilor efectuate.
• Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv, pentru a justifica lucrările la un cinematograf retrocedat ulterior.

Pârâtele (Curtea de Conturi și Camera de Conturi) și-au bazat apărările pe:

• Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, care le conferă autoritatea de a efectua audit și de a dispune măsuri.
• Legea contabilității nr. 82/1991 și normele privind inventarierea patrimoniului.
• Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, invocând obligația ordonatorilor de credite de a asigura integritatea bunurilor și buna gestiune financiară.
• Codul Fiscal și normele de aplicare, în special în privința regimului TVA pentru subvenții.

Argumentele fiecărei părți implicate

Confruntarea argumentelor a constituit miezul dezbaterilor, fiecare măsură contestată fiind apărată sau criticată în detaliu.

Argumentele reclamanților (Municipiul Timișoara)

• Cu privire la fondul funciar (Punctul 4): Municipalitatea a susținut că măsura de a elabora o nouă procedură internă este nelegală, deoarece există deja o procedură operațională, iar soluționarea cererilor de fond funciar este atributul unei comisii specializate, nu al aparatului primăriei.
• Cu privire la inventarierea patrimoniului (Punctul 6): S-a arătat că se vor lua măsuri pentru conformare, descriind pașii viitori, ceea ce sugerează o recunoaștere implicită a deficiențelor.
• Cu privire la situația Colterm S.A. (Punctul 9): Reclamanții au argumentat că obligația de a achiziționa certificate de CO2 revenea exclusiv operatorului (Colterm), nu autorității tutelare. Au subliniat că nicio altă primărie din țară nu a cumpărat astfel de certificate pentru societatea de termoficare din subordine și că au asigurat finanțarea prin plata subvențiilor la zi.
• Cu privire la subvențiile pentru gaze (Punctul 13): S-a afirmat că responsabilitatea pentru aplicarea corectă a TVA pe facturi revine emitentului (Colterm) și că plățile au fost făcute conform contractului de delegare și a normelor legale, existând chiar și o adresă de la Ministerul Finanțelor care le confirma procedura.
• Cu privire la amenda pentru Registrul Spațiilor Verzi (Punctul 10): Municipalitatea a invocat buna-credință, arătând că a întreprins numeroase demersuri birocratice pentru realizarea registrului, dar a fost blocată de avize contradictorii de la alte instituții centrale, neexistând o culpă a vreunui angajat.
• Cu privire la cheltuielile de proiectare pentru cinematograful retrocedat (Punctul 11): S-a susținut că municipalitatea avea obligația legală de a reabilita cinematografele preluate și că, la data demarării investiției, imobilul figura în proprietatea sa, fără litigii menționate în certificatul de urbanism.
• Cu privire la contractul de asistență juridică (Punctul 12): Reclamanții au afirmat că serviciile au fost necesare datorită complexității situației Colterm, au fost aprobate de Consiliul Local și au fost prestate corespunzător, dovadă fiind volumul mare de documente (analize, opinii juridice, acțiuni în instanță) predate auditorilor.

Argumentele pârâtelor (Curtea de Conturi)

• Cu privire la fondul funciar: Auditorii au susținut că, deși există o procedură, aceasta este neactualizată în raport cu noile modificări legislative, fiind necesară adaptarea ei pentru a preveni gestionarea defectuoasă a cererilor.
• Cu privire la inventarierea patrimoniului: S-a arătat că inventarierea a fost incompletă și neconformă, afectând imaginea fidelă a patrimoniului în situațiile financiare, încălcându-se astfel Legea finanțelor publice locale și Legea contabilității.
• Cu privire la situația Colterm S.A.: Curtea de Conturi a invocat puterea de lucru judecat, arătând că obligația de guvernanță a municipalității în acest caz a fost deja tranșată de instanțe într-un dosar anterior. Au subliniat că rolul autorității tutelare este de a monitoriza și de a se asigura că societatea funcționează eficient, evitând penalități uriașe care duc la insolvență și afectează bugetul local.
• Cu privire la subvențiile pentru gaze: S-a argumentat că municipalitatea a schimbat ilegal destinația subvenției primite de la Guvern (destinată acoperirii costului cu gazele) folosind-o pentru a compensa subvenția proprie (diferența de preț la populație). De asemenea, au arătat că subvenția pentru costul gazelor nu era purtătoare de TVA, conform unei adrese de la ANAF, iar aplicarea TVA a fost eronată.
• Cu privire la amenda pentru Registrul Spațiilor Verzi: Au reținut că plata unei amenzi din bugetul public constituie un prejudiciu, iar municipalitatea avea obligația de a stabili întinderea acestuia și de a identifica persoanele responsabile. Faptul că s-au demarat proceduri ulterior controlului nu anulează abaterea constatată.
• Cu privire la cheltuielile de proiectare: Auditorii au considerat că angajarea de cheltuieli de investiții (nu de întreținere) pentru un imobil aflat în litigiu de revendicare din 2017 a fost o asumare nejustificată a unui risc, care a condus la un prejudiciu cert odată cu pierderea procesului.
• Cu privire la contractul de asistență juridică: S-a constatat că s-au efectuat plăți pentru activități ce nu se încadrau în cele trei obiective aprobate de Consiliul Local, că recepția serviciilor a fost pur formală și că municipalitatea nu a putut demonstra cum au fost implementate concret analizele și strategiile avocatului pentru a atinge rezultatele propuse.

Istoricul speței

Parcursul procesual al cauzei a urmat etapele specifice contenciosului administrativ-fiscal:

1. Controlul și emiterea actului: Camera de Conturi a Județului Timiș a efectuat auditul și a emis Decizia nr. ##/19.08.2022.
2. Procedura administrativă prealabilă: Municipiul Timișoara a formulat contestație la Curtea de Conturi a României, care a fost respinsă în mare parte prin Încheierea nr. VI/17/21.06.2023.
3. Acțiunea în primă instanță: Reclamanții au sesizat Tribunalul Timiș, care, prin Sentința civilă nr. ###/14.03.2024, a respins acțiunea ca neîntemeiată, menținând legalitatea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi.
4. Calea de atac: Împotriva sentinței tribunalului, reclamanții au declarat recurs la Curtea de Apel Timișoara, solicitând casarea hotărârii și admiterea acțiunii inițiale.

Motivarea instanței actuale

Curtea de Apel Timișoara, analizând recursul, a respins toate criticile formulate de municipalitate, confirmând în totalitate soluția primei instanțe. Raționamentul Curții a fost riguros și aplicat punctual pe fiecare măsură contestată:

• Fond funciar: Instanța a confirmat că, indiferent de existența unei proceduri, aceasta trebuie actualizată ori de câte ori legislația se modifică. Măsura este, așadar, una preventivă și legală.
• Inventarierea patrimoniului: Curtea a observat că argumentele recurenților descriu măsuri viitoare de conformare, ceea ce constituie o achiesare la măsura dispusă, nu o critică de nelegalitate a sentinței.
• Situația Colterm S.A.: Instanța a validat argumentul puterii de lucru judecat invocat de Curtea de Conturi și a reafirmat că autoritatea locală are obligații clare de monitorizare și control, conform Codului Administrativ și OUG nr. 109/2011, pentru a asigura continuitatea serviciului public.
• Subvențiile pentru gaze: Curtea a confirmat interpretarea auditorilor, statuând că legea a avut un scop clar – acoperirea costului cu gazele – iar municipalitatea a deturnat acest scop. De asemenea, a validat raționamentul fiscal privind neaplicarea TVA.
• Cheltuieli de proiectare: Instanța a făcut o distincție clară între lucrările de întreținere (care ar fi putut fi justificate) și cele de investiții capitale. A considerat că demararea unei investiții pe un imobil aflat în litigiu de revendicare de ani de zile încalcă principiile prudenței în gestionarea banului public.
• Contractul de asistență juridică: Curtea a reținut că recurenții au reiterat argumentele din fața primei instanțe, fără a combate efectiv raționamentul acesteia. Instanța a confirmat că nu s-a putut dovedi implementarea concretă a serviciilor juridice plătite și că s-au decontat activități ce excedau aprobării date de Consiliul Local.

În esență, Curtea de Apel a concluzionat că prima instanță a interpretat și aplicat corect normele de drept material și că motivele de recurs nu sunt fondate.

Soluția finală

Prin Decizia civilă pronunțată la 20 noiembrie 2024, Curtea de Apel Timișoara a respins recursul formulat de Municipiul Timișoara, Primarul Municipiului Timișoara și Consiliul Local al Municipiului Timișoara.

Hotărârea este definitivă.

Consecința directă a acestei soluții este că Sentința Tribunalului Timiș rămâne în vigoare, iar măsurile dispuse de Curtea de Conturi prin Decizia nr. ##/19.08.2022 devin obligatorii pentru autoritatea locală. Aceasta va trebui să implementeze toate dispozițiile auditorilor, inclusiv cele privind recuperarea prejudiciilor și, eventual, sesizarea organelor competente, acolo unde a fost dispus acest lucru. Speța subliniază, o dată în plus, importanța controlului judecătoresc asupra actelor administrative și necesitatea unei gestiuni riguroase și transparente a fondurilor publice.

Întrebări frecvente (FAQ)

Care a fost obiectivul principal al procesului inițiat de Municipiul Timișoara?

Obiectivul principal a fost obținerea unei hotărâri de anulare decizie Curtea de Conturi, emisă în urma unui audit financiar. Municipalitatea a solicitat instanței să desființeze mai multe măsuri corective impuse de auditori, considerându-le nelegale, și să suspende executarea acestora pe durata procesului.

Cine au fost părțile implicate în acest litigiu de contencios administrativ?

Părțile implicate au fost, pe de o parte, reclamanții – Municipiul Timișoara (prin Primar) și Consiliul Local al Municipiului Timișoara – și, pe de altă parte, pârâtele – Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a Județului Timiș.

Care a fost rezultatul final al demersului de anulare decizie Curtea de Conturi?

Demersul a eșuat. Atât Tribunalul Timiș, în primă instanță, cât și Curtea de Apel Timișoara, în recurs, au respins acțiunea. Hotărârea a rămas definitivă, iar decizia Curții de Conturi a fost menținută ca fiind legală și temeinică, devenind obligatorie pentru municipalitate.

De ce a criticat Curtea de Conturi managementul municipalității în cazul Colterm S.A.?

Critica principală a vizat neluarea măsurilor necesare pentru a evita sancționarea societății de termoficare cu o penalitate uriașă pentru neachiziționarea certificatelor de CO2. Auditorii au considerat că această pasivitate a fost un factor determinant care a contribuit la intrarea companiei în insolvență, afectând grav bugetul local și continuitatea serviciului public.

A acceptat instanța argumentul municipalității că nu avea obligația să cumpere certificatele de CO2?

Instanța a considerat acest argument irelevant. Problema nu era cine trebuia să cumpere efectiv certificatele, ci faptul că municipalitatea, în calitatea sa de autoritate tutelară, avea obligația de a monitoriza și de a se asigura că societatea din subordine își îndeplinește obligațiile legale pentru a garanta continuitatea serviciului public, aspect tranșat deja într-un litigiu anterior.

Care a fost problema identificată de auditori la subvențiile pentru gaze naturale?

Auditorii au constatat că municipalitatea a utilizat în mod eronat subvenția primită de la Guvern. Aceste fonduri erau destinate exclusiv acoperirii creșterii prețului la gazele naturale, dar au fost folosite pentru a compensa subvenția proprie a primăriei pentru diferența de preț la populație. Mai mult, s-a aplicat greșit TVA pe aceste sume, deși subvenția pentru costuri nu era purtătoare de TVA.

De ce a fost respinsă apărarea municipalității privind cheltuielile de proiectare pentru cinematograful retrocedat?

Instanța a respins apărarea deoarece, la momentul angajării cheltuielilor de investiții (reabilitare capitală), imobilul făcea deja obiectul unui litigiu de revendicare de câțiva ani. A demara o investiție costisitoare din bani publici pe o proprietate cu un regim juridic incert a fost considerată o încălcare a principiilor de bună gestiune financiară.

Ce nereguli au fost constatate în legătură cu contractul de servicii juridice externe?

Principalele nereguli au fost: efectuarea de plăți pentru activități care nu se încadrau în cele trei obiective specifice aprobate de Consiliul Local, lipsa unei recepții reale a serviciilor prestate (doar formală, pe factură) și incapacitatea municipalității de a demonstra cum au fost implementate concret analizele și strategiile juridice pentru a atinge rezultatele dorite.

Poate fi contestată în instanță o decizie a Curții de Conturi?

Da. Orice decizie emisă de Curtea de Conturi sau de camerele de conturi județene este un act administrativ și poate fi contestată în instanța de contencios administrativ, conform Legii nr. 554/2004. Procesul implică, de regulă, o contestație administrativă prealabilă, urmată de o acțiune în instanță. Obținerea unei soluții de anulare decizie Curtea de Conturidepinde de soliditatea argumentelor juridice și a probelor prezentate.

Ce lecție oferă acest caz despre administrația publică și controlul financiar?

Cazul subliniază importanța unei gestionări riguroase, transparente și prudente a fondurilor publice. Demonstrează că autoritățile locale au o responsabilitate extinsă nu doar în executarea bugetului, ci și în monitorizarea eficientă a companiilor din subordine. De asemenea, arată că argumentele formale nu sunt suficiente în fața instanței dacă nu sunt susținute de o bună gestiune în fapt și de respectarea scopului legii, făcând dificilă obținerea unei soluții de anulare decizie Curtea de Conturi atunci când abaterile sunt probate.

Hotărâre, conținut complet

Hotarâre nr. 1150/2024 din 20.11.2024, cod RJ de7283592 (https://rejust.ro/juris/de7283592)

Cod ECLI    ECLI:RO:CATIM:2024:016.######

#######

CURTEA DE APEL TIMIŞOARA                  OPERATOR 2928

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DOSAR NR. ####/30/2023-29.08.2024

DECIZIA CIVILĂ NR. ####

Şedinţa publică din 20 noiembrie 2024

Complet constituit din:

PREŞEDINTE: ####### #####

JUDECĂTOR: ###### ####

JUDECĂTOR: ########-######## #######

GREFIER: ##### #####

S-a luat în examinare recursul formulat de recurenţii-reclamanţi Municipiul Timişoara prin ######, Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara, împotriva Sentinţei civile nr. ###/14.03.2024 pronunţată de Tribunalul ##### în dosarul nr. ####/30/2023, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a Judeţului #####, având ca obiect – litigii Curtea de Conturi (Legea Nr.94/1992).

Mersul dezbaterilor şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 07.11.2024, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie şi prin care s-a amânat pronunţarea cauzei la data de 20.11.2024.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului ##### – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de 13.07.2023, sub dosar nr. ####/30/2023, reclamanţii Municipiul Timişoara Prin ######, Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local Al Municipiului Timişoara, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi Bucureşti şi Camera de Conturi a Judeţului #####, au solicitat ca, prin hotărârea care se va pronunţa, să se dispună:

– anularea punctelor nr. 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 13, 15 din partea constatativă, precum şi a măsurilor corespondente (I.4., I.5., I.6., I.9., I.11., I.13, II.1., II.2. şi II.3.,) din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022;

– anularea parţială a încheierii nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României (în sensul eliminării a tezei a doua din cuprinsul măsurii), prin care s-a respins contestaţia instituţiei reclamante împotriva Deciziei nr. ##/19.08.2022; – suspendarea în baza art. 15 din Legea nr.554/2004 a punctelor nr. 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 13, 15 din partea constatativă, precum şi a masurilor corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022, precum şi a încheierii nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României.

Prin sentinţa civilă nr. ###/14.03.2024 pronunţată în dosarul nr. ####/30/2023,  Tribunalul ##### a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanţii Municipiul Timişoara prin ######, Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a Judeţului #####, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

A respins, ca lipsită de obiect, cererea de chemare în judecată cu privire la teza a doua din măsura dispusă la pct. 1.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de Camera de Conturi #####.

A respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Municipiul Timişoara prin ######, Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi a Judeţului #####, având ca obiect anulare act.

Împotriva sentinţei de mai sus, au declarat recurs recurenţii-reclamanţi Municipiul Timişoara prin ######, Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara, solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate, în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată, în temeiul art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă.

În motivarea recursului, recurenţii-reclamanţi au arătat că prima instanţă a pronunţat o hotărâre judecătorească nelegală, neţinând cont de dispoziţiile legale în materie şi de starea de fapt reală dovedită cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, hotărârea recurată fiind pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

Recurenţii-reclamanţi au arătat referitor la prima teza din pct. 4 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023: Elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020 în conformitate cu prevederile articolului 27 (23) b. Analizarea cererilor existente la nivelul entităţii şi stabilirea persoanelor îndreptăţite, aşa cum sunt prevăzute la art. 27 (23) din Legea nr. 18/1991, astfel cum este interpretat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) respectiv: „(…) de către cei ce au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 (…) legiuitorul a avut în vedere doar cumpărătorii iniţiali ai imobilelor în baza acestui act normativ, nu şi pe cei care, prin acte ulterioare translative de proprietate, au dobândit un bun care, la un moment dat, a făcut obiectul acestei legi”, iar în baza celorlalte acte normative (exemplu Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale) se iau în calcul şi actualii proprietari ai locuinţelor (deţinătorii sau moştenitorii casei de locuit şi anexelor gospodăreşti.

Recurenţii-reclamanţi au învederat faptul că înteleg să combată Sentinţa civila nr. ###/14.03.2023 întrucât în mod eronat şi fără un temei legal evident prima instanţa a menţinut aceasta măsura a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că soluţionarea cererilor formulate în baza legilor fondului funciar, inclusiv Legea nr. 231/2018, Legea nr. 87/2020 şi Legea nr. 263/21.07.2022, se face de către ####### pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor-Timişoara, care funcţionează în baza Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, având atribuţiile principale menţionate la art. 5 din Capitolul II Atribuţiile comisiilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi sub îndrumarea şi controlul Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor-#####, precum şi a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

####### pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor-Timişoara soluţionează cererile formulate în baza legilor mai sus amintite, cu respectarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Judeţene ##### pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi a modului de lucru al acesteia cu comisiile comunale/orăşeneşti/municipale pentru stabilirea drepturilor private asupra terenurilor, adoptat prin Hotărârea nr. 1/23.06.2021 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor #####, cu modificările şi completările comunicate de către Instituţia Prefectului – Judeţul #####, prin adresa cu nr. 7324/S2/16.07.2021, adresa cu nr. 8751/S2/18.08.2021, adresa cu nr. 4639/S2/20.04.2023, adresa nr. 5366/05.05.2023, şi precizărilor transmise de către O.C.P.I. #####, comunicate prin adresa cu nr. 6026/06.07.2023 şi Instituţia Prefectului- Judeţul ##### prin adresa cu nr. 3728; 6209; 7148/20.07.2023, ţinând seama de necesitatea clarificării unor aspecte în ce priveşte conţinutul documentaţiilor aferente propunerilor prezentate spre validare comisiei judeţene de către comisiile locale.

Recurenţii-reclamanţi au precizat că respectarea prevederilor acestui regulament este obligatorie pentru membrii Comisiei Judeţene de fond funciar, membrii comisiilor locale de fond funciar din ####### ##### ### ## ###### ########## ## ##### ########## ## ######### ######## ########.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că în mod nelegal prima instanţă reţine necesitatea elaborării unei noi proceduri, fără a motiva pe fond soluţia adoptată, îmbrăţisând în totalitate punctul de vedere al pârâtelor fără să ţină seama de cele învederate de recurenţii-reclamanţi prin întâmpinare.

Astfel, în privinţa neiniţierii unor proceduri privind punerea în aplicare a Legii nr. 87/2020 şi a Legii nr. 231/2018, elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării acestor legi în conformitate cu prevederile articolului 27 (2A3) b, recurenţii-reclamanţi au precizat faptul că, există elaborată Procedura operaţională PO-55- ADMINISTRARE FOND FUNCIAR în cadrul Compartimentului Administrare Fond Funciar cu privire la activitatea de punere în aplicare a prevederilor legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare), nefiind necesară elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020 în conformitate cu prevederile articolului 27 (23) b, respectiv modificărilor aduse prin Legea nr. 263/2022.

############## Fond Funciar participă la punerea în aplicare a prevederilor legii fondului funciar prin sprijinirea activităţii Comisiei municipale de fond funciar Timişoara.

În susţinerea celor mai sus invocate, recurenţii-reclamanţi au anexat, în copie, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Judeţene ##### pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi a modului de lucru al acesteia cu comisiile comunale/orăşeneşti/municipale pentru stabilirea drepturilor private asupra terenurilor, cu modificările şi completările ulterioare, comunicate de către Instituţia Prefectului- Judeţul #####, prin următoarele adrese: – Adresa nr. 7324/S2/16.07.2021; -Adresa cu nr. 8751/S2/18.08.2021; – Adresa nr. 4639/S2/20.04.2023; -Adresa nr. 5366/05.05.2023; – Adresa cu nr. 3728;6209;7148/20.07.2023; -Adresa nr. 869/23.01.2024; – Adresa cu nr. 6026/ 06.07.2023 a O.C.P.I. #####.

Referitor la pct. 6 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023: „Luarea măsurilor de efectuare a inventarierii activelor corporale deţinute în patrimoniu sub orice titlu de către SC ############ SA, precum şi a valorificării rezultatelor inventarierii privind imobilele deţinute de către unităţile spitaliceşti, inclusiv inventarierea imobilizărilor în curs de execuţie, pe listă distinctă în care să se menţioneze pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului: denumirea obiectului şi valoarea determinată potrivit stadiului de execuţie, pe baza valorii din documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor realizate la data inventarierii. Efectuarea demersurilor în vederea stabilirii rezultatelor inventarierii bunurilor din domeniul public al Municipiului Timişoara date în concesiune la ####### SA, prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate potrivit posturilor din bilanţ. Inventarierea bunurilor imobile (construcţii şi terenuri) utilizate de terţe persoane în folosinţă gratuită, operaţiune corelată cu verificarea documentelor care reglementează regimul juridic al acestora şi valorificarea rezultatelor inventarierii prin luarea măsurilor legale care se impun. Întocmirea inventarului bunurilor imobile proprietate publică şi privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii, preluarea rezultatului inventarierii în evidenţă, conform prevederilor legale în vigoare şi depunerea declaraţiei P4000 aferentă imobilizărilor corporale preluate în inventarul centralizat al bunurilor din proprietatea privată a Statului #####. „

Recurenţii-reclamanţi au învederat faptul că înteleg să combată Sentinţa civilă nr. ###/14.03.2023 întrucât în mod eronat şi fără un temei legal evident prima instanţă a menţinut aceasta măsură a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că referitor la măsura de inventariere a activelor fixe corporale deţinute în patrimoniu sub orice titlu de către SC ############ SA, aceste bunuri vor fi inventariate pe liste distincte şi înregistrate în conturi extrabilanţiere, analitic pentru fiecare mijloc fix în parte. Evaluarea bunurilor aflate în folosinţă sau administrarea societăţii se află în sarcina acesteia, urmând a li se comunica recurenţilor-reclamanţi valoarea din raportul de evaluare în vederea înregistrării în programul de mijloace fixe, existent la nivelul UAT Timişoara, în calitate de proprietar.

La data prezentei imobilele aflate în folosinţa/administrarea unităţilor spitaliceşti sunt înregistrate în contabilitatea recurenţilor-reclamanţi pe conturi extrabilanţiere.

Cu privire la imobilizările corporale aflate în curs de execuţie recurenţii-reclamanţi au precizat faptul că în evidenţele mijloacelor fixe sunt înregistrate doar cele finalizate în baza proceselor verbale de finalizare a lucrărilor şi a fişei obiectivului.

Recurenţii-reclamanţi au precizat că în urma procedurii de inventariere a bunurilor imobile, din domeniul public al Municipiului Timişoara date în concesiune la ####### SA, comisia constituită în baza dispoziţiei primarului, va consemna în procesul verbal de inventariere, diferenţele de diminuare sau majorare urmând ca acestea să fie înregistrate în evidenţele contabile ale Municipiului Timişoara, precum şi în fişele de mijloc fix generate din programul informatic, existent la nivelul Serviciului Gestiune şi Urmărire Contracte.

În urma inventarierii bunurilor imobile proprietate publică sau privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii, conform prevederilor legale în vigoare, completarea declaraţiei P4000 aferentă imobilizărilor corporale este obligatorie. Serviciul Gestiune şi Urmărire Contracte a solicitat periodic, structurilor implicate, informaţiile necesare completării acestuia. Recurenţii-reclamanţi au menţionat faptul că pentru a putea genera formularul P4000 este necesară implicarea mai multor compartimente, datorită complexităţii acestuia. Recurenţii-reclamanţi au precizat faptul că structura acestora deţine informaţiile cu caracter economic.

Referitor la pct. 9 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023: „Sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la neluarea de către Adunarea Generală a Asociaţilor (###) a ### ####### SA, respectiv de către Consiliul de Administraţie (CA) şi Directoratul entităţii publice ### ####### SA, în limita prerogativelor conferite de legiuitor, a măsurilor de evitare a sancţionării societăţii de către Administraţia Fondului de Mediu cu contravaloarea penalităţii de 178.725.554 lei, aceasta constituind un factor determinant care a a condus şi la declanşarea stării de insolvenţă, având în vedere atribuţiile entităţii auditate privitor la asigurarea continuităţii activităţii ### ####### SA, conform prevederilor O.U.G. nr. 109/30.11.2011, privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi a Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale „,

Recurenţii-reclamanţi au învederat faptul că înţeleg să combată Sentinţa civilă nr. ###/14.03.2023 întrucât în mod eronat şi fără un temei legal evident prima instanţă a menţinut această măsură a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că nicio unitate administrativ-teritorială din ţară nu a achiziţionat certificate C02, pentru societatea de termie din subordine.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că măsura dispusă de către auditori, respectiv de elaborare a unei proceduri operaţionale cu operatorul Colterm în care să fie definiţi de comun acord următorii termeni utilizaţi: pierderi induse financiare, pierderi tehnologice şi subvenţii, precum şi modul lor de determinare, prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare, nu are un temei, cadru legal instituit pentru a fi adusă la îndeplinire.

Procedurile operaţionale fac parte din sistemul de control intern managerial, iar acesta, aşa cum este definit, are caracter intern obligatoriu exclusiv asupra activităţii fiecărei entităţi publice, motiv pentru care sistemul de control intern managerial este adoptat la nivelul fiecărei entităţi publice. Prin entitate publică se înţelege o autoritate publică, instituţie publică, companie/societate naţională, regie autonomă, societate la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar, cu personalitate juridică, care utilizează/ administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public.

Contrar susţinerilor primei instanţe, recurenţii-reclamanţi au precizat că procedura operaţională este definită prin Ordinul SGG nr.600/2018 ca fiind procedura care descrie un proces sau o activitate care se desfăşoară la nivelul unuia sau mai multor compartimente dintr-o entitate, fără aplicabilitate la nivelul întregii entităţi publice. Aşa cum rezultă din definiţie, procedura operaţională nu are aplicabilitate nici măcar la nivelul întregii entităţi publice, neputându-se sub nicio formă pune problema aplicabilităţii la nivelul mai multor entităţi publice distincte cu personalitate juridică diferită.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că prima instanţă nu a avut în vedere că, atâta timp cât nu există reglementări legislative la nivel naţional, termeni precum pierderi induse financiare, pierderi tehnologice şi subvenţii, precum şi modul lor de determinare, definirea/stabilirea acestor aspecte prin intermediul unei proceduri operaţionale este ilegală.

###### recurenţilor-reclamanţi privind „pierderile induse financiare”, din perioada #########, a fost şi este în sensul că această categorie de cheltuieli nu se regăseşte în mod expres în legislaţie pentru a putea fi achitată din bugetul local, iar potrivit art. 14 alin. (3) din Legea ######## „Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu exista bază legală pentru respectiva cheltuială.”. În categoria „pierderilor induse financiare” compania COLTERM a depus pentru justificare la emiterea hotărârilor de consiliu local, documente privind majorări şi penalităţi aferente obligaţiilor comerciale şi fiscale (anexe la HCL nr.473/2015, nr.125/2016 şi nr.315/2018 anexate cererii introductive).

Cu privire la constatarea că una din cauzele situaţiei critice ce a dus la declanşarea insolvenţei este şi neasigurarea de către administraţia municipiului Timişoara a condiţiilor necesare în vederea achiziţionării de certificate C02, respectiv neasigurarea resurselor financiare, recurenţii-reclamanţi au făcut precizarea că pe parcursul anului 2021, ########## ######### # ####### ##### ########### ## ##### ######## ########## ###### ######### ## #### ## ####### #######, achitând chiar în avans sumele aferente lunilor din sezoanele reci 2021 şi 2022, iar coroborat cu faptul că, în preţul energiei termice livrate populaţiei este cuprins inclusiv costul cu achiziţionarea certificatelor verzi, concluzia este că administraţia municipiului Timişoara a asigurat resursele necesare achiziţionării de către Colterm a certificatelor verzi prin plata inclusiv în avans a subvenţiei pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populaţiei, plătind în exerciţiul financiar 2021 suma de 199.412.970 lei, din care 108.103.912 lei pierderi induse şi 91.309.058 lei, subvenţii diferenţe de preţ, aceste plăţi fiind suportate din bugetul local, bugetul de stat şi transfer de la Consiliul ######## ##### (conform situaţiei privind plăţile subvenţiilor la energia termică în ########## #########, pe anul 2021, anexată prezentei). Din totalul veniturilor aferente secţiunii de funcţionare, încasate la nivelul bugetului local în anul 2021, în valoare de de 896.966.219 lei, suma achitată cu titlu de subvenţii pentru Colterm reprezintă peste 22%, un procentaj foarte ridicat pentru a fi alocat unui singure categorii de cheltuială.

Recurenţii-reclamanţi au menţionat că scopul administraţiei publice locale este de a furniza bunuri şi servicii cetăţenilor, având o responsabilitate directă faţă de transformările socio-economice care să inducă dezvoltare economică. Autorităţile administraţiei publice au responsabilităţi şi competenţe complexe, pornind de la administrarea domeniului public, dar şi cel privat al localităţii, urbanism şi amenajarea teritoriului, întreţinerea infrastructurii, furnizare de utilităţi – alimentare cu apa, canalizare, epurare, salubrizare, iluminat public, asistenţă socială, transport public local, etc.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că prima instanţa a omis a reţine faptul că obligativitatea achiziţionării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aparţine operatorului instalaţiei, anume ####### S.A., conform prevederilor art. 18 alin. (2) din H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

De asemenea, conform prevederilor Ordinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1.256/2020 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada #########, operatorul trebuie să deţină autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră.

######## Locală de ########### ####### S.A. deţine două astfel de autorizaţii: -Autorizaţia nr. 142/10.06.2021 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada ######### # aferentă instalaţiei CET Timişoara Sud; – Autorizaţia nr. 143/10.06.2021 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada ######### # aferentă instalaţiei CET Timişoara Centru.

Conform cerinţei A.6.3 din autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, operatorul are obligaţia de a restitui, până cel mai târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, un număr de certificate de emisii de gaze cu efect de seră egal cu numărul total de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la instalaţia respectivă în anul calendaristic anterior, prezentate în raportul anual de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră verificat de un verificator acreditat, conform prevederilor legale în vigoare în domeniul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada #########.

Titularul autorizaţiei este cel care trebuie să restituie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră.

Totodată, recurenţii-reclamanţi au arătat că potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. 4 din Ordinul ANRSC nr. 66/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare: „în calculul preţurilor şi tarifelor locale vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării şi modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecţia mediului, precum şi o cotă de profit, dar nu mai mult de 5%”.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 7 din Ordinul ANRE nr. 15/2015 privind aprobarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, la determinarea preţului de referinţă pentru energia termică este luat în considerare şi preţul mediu anual al certificatului de CO(2).

Recurenţii-reclamanţi au precizat că Societatea Colterm avea posibilitatea să achiziţioneze aceste certificate pe parcursul anului calendaristic în curs, când preţurile acestor certificate erau mai mici, contrar conduitei de a aştepta termenul limită de predare a certificatelor de 30 aprilie anul următor, termen în preajma căruia preţurile erau mult mai mari.

Pentru a susţine cele arătate mai sus, recurenţii-reclamanţi au exemplificat cotaţii ale certificatelor în anumite perioade tranzacţionate pe ##### ###### de Mărfuri unde în data de 03.02.2020, societatea Electrocentrale Bucureşti a achiziţionat certificate la un preţ unitar de 23,3 euro, în data de 04.03.2021, aceeaşi societate achiziţionând certificate la un preţ de 31,01 euro. Cu cât ne apropiem de termenul limită pentru depunerea certificatelor C02, valoarea pe bursă creşte semnificativ, astfel la data de 21.04.2021, CE ####### achiziţionează certificate la un preţ de 45,43 euro, iar în  14.04.2021, Electrocentrale Bucureşti achiziţionează la preţul de 44,17 euro.

Recurenţii-reclamanţi au exemplificat operatori de energie termică, cu acelaşi regim juridic ca şi societatea ####### S.A., care au achiziţionat certificate C02 în perioada #### # #### şi care s-au încadrat în termenul de predare prevăzut în legislaţie: -Termoficare ######: la un pret de 20,8 euro, în data de 14.04.2021 – 21.000 bucăţi; Termoficare ######: la un pret de 44,25 euro, în data de 20.04.2021 -15.000 bucăţi; Termoenergetica Bucureşti: la un pret de 24 euro, în data de 03.05.2020 -2.200 bucăţi; ElcenBucureşti: la un pret de 23,3 euro, în data de 03.02.#### # ###.000 bucăţi.

Ţinând cont de cele enunţate mai sus, recurenţii-reclamanţi au considerat neîntemeiată şi nejustificată măsura dispusă de către auditori, în condiţiile în care, prin întreg probatoriul administrat de instituţia recurenţilor-reclamanţi la solicitarea auditorilor, au probat îndeplinirea întrutotul şi în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile în domeniu, tuturor obligaţiilor ce au revenit atât autorităţilor publice locale cât şi autorităţii tutelare, nefiind nicidecum vorba de o îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor ce le revin, cum în mod eronat s-a apreciat de către auditorii publici.

Recurenţii-reclamanţi au reiterat faptul că nicio unitate administrativ-teritorială din ţară, nu a achiziţionat certificate CO2, pentru societatea de termie din subordine.

În concluzie recurenţii-reclamanţi au arătat că societatea ### ####### S.A. avea posibilitatea de a minimiza costurile cu achiziţia certificatelor verzi dacă ar fi urmărit evoluţia pieţei acestor certificate şi ar fi achiziţionat la momentul oportun, chiar şi în transe, în funcţie de disponibilităţi, aşa cum au procedat alte societăţi cu activitate similară (conform extras tranzacţionare pe bursă anexat cererii introductive).

Referitor la pct. 13 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023: „Corectarea situaţiei actuale generată de interpretarea eronată a prevederilor ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr. 259/2021 în sensul recunoaşterii creanţei ### ####### SA stabilite de prevederile actelor administrative normative, anterior menţionate, asupra sumelor primite în bugetul local prin alocarea de către stat prin intermediul M.D.L.P.A. sub formă de subvenţie aferentă consumului de gaze naturale din sezonul rece ######### şi, totodată, a datoriilor către această companie generate de actele administrative adoptatea de autoritatea deliberativă. Solicitarea către ### ####### SA a corectării documentelor emise, întocmai cu prevederile ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr. 259/2021 şi, de asemenea, în conformitate cu prevederile fiscale în materie, eliminând taxa pe valoarea adăugată din această categorie de operaţiuni „.

Recurenţii-reclamanţi au învederat instanţei de recurs faptul că înteleg să combată Sentinţa civila nr. ###/14.03.2023 întrucât în mod eronat şi fără un temei legal evident prima instanţa a menţinut aceasta măsura a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că la fundamentarea preţului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 507/2021, operatorul ####### S.A. a luat în calcul un cost pentru gaze naturale de 517,58 lei/MWh, preţ mai mare decât cel cu care acesta a achiziţionat acest combustibil de pe piaţă în perioada ianuarie-martie 2022.

Auditorii au constatat că societatea ####### S.A. a emis, în mod eronat, facturi cu TVA pentru încasarea subvenţiei alocată de la bugetul de stat prin M.D.L.P.A., în baza Legii nr.259/2021, considerându-se că, potrivit art.286 alin. 1 lit. a din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, subvenţia acordată în baza Legii 259/2021, nu îndeplineşte cumulativ condiţiile de includere în baza de impozitare a TVA. Prin urmare, subvenţia acordată pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei nu este legată direct de valoarea subvenţiei acordată pentru diferenţe de preţ la energia termică livrată populatei, iar populaţia nu beneficiază de subvenţia acordată, preţul energiei termice nefiind mai mic decât preţul la care aceasta ar fi vândută în absenţa subvenţiei.

Contrar celor reţinute de prima instanţă, recurenţii-reclamanţi au considerat că responsabilitatea pentru emiterea facturilor şi încadrarea fiscală a TVA aplicabilă, revine în exclusivitate emitentului acestor facturi.

Valoarea energiei termice livrată şi facturată populaţiei este direct legată de valoarea subvenţiei acordate de la bugetul local, în valoarea acestei subvenţii fiind incluse şi sumele încasate de bugetul local de la M.D.L.P.A., în baza Legii nr.259/2021. În acest sens, în anexa la Ordinul comun al M.F., M.E. şi M.D.L.P.A. nr. 226/####/273/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021, totalul plăţilor subvenţiei din bugetul local este compus din sursă proprie + transferuri din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului + transferuri din bugetul M.D.L.P.A., potrivit Legii nr. 259/2021.

Ţinând cont de faptul că subvenţia de la bugetul local acoperă aproximativ 50% din preţul energiei termice livrate populaţiei, pe cale de consecinţă şi acordarea unei componente (subvenţia de la bugetul de stat) din subvenţia acordată de la bugetul local, influenţează în mod direct preţul energiei termice livrate populaţiei. Recurenţii-reclamanţi au apreciat că, în cazul în care bugetul de stat nu ar fi acordat subvenţia prevăzută de Legea nr.259/2021, societatea de termoficare s-ar fi aflat în imposibilitate de a livra energie termică populaţiei, bugetul local neputând acoperi din surse proprii subvenţionarea majorării preţului combustibilului, în acest fel populaţia a beneficiat de subvenţia acordată de la bugetul de stat.

Recurenţii-reclamanţi au precizat că referitor la modalitatea de acordare a sumelor transferate din bugetul M.D.L.P.A., în baza Legii nr.259/2021 şi a prevederilor Ordinului nr. 226/####/273/2022, legiuitorul prevede la art.2 din norme că subvenţia vizează acoperirea costurilor legate de achiziţia de gaze naturale, iar Municipiul Timişoara a achitat subvenţiile către COLTERM, în baza facturilor emise de către societatea de termoficare, pentru subvenţiile acordate.

De asemenea, conform prevederilor Cap. X „Diferenţe de preţ/Subvenţii” din Contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, nr. CDE2021-1475/15.10.2021, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 353/05.10.2021, pct. 10.2 -10.5, autoritatea contractantă are dreptul să decidă aprobarea unor preţuri pentru energia termică livrată populaţiei mai mici decât preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare, iar diferenţa se asigură din bugetul local sub forma unei subvenţii acordate în condiţiile legii. ##### către operator pentru diferenţele de preţ acordate se va face lunar de către autoritatea contractantă, în baza facturii emise de către operator şi a documentaţiei justificative. Operatorul are obligaţia de a emite factura pentru diferenţa de preţ până la data de 15 a lunii următoare celei pentru care se face decontarea, la care va ataşa documentaţia justificativă privind cantităţile de energie termică vândute populaţiei. Autoritatea contractantă este obligată să facă plata subvenţiei în condiţiile legii în termen de 30 de zile de la înregistrarea facturii.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că prima instanţă nu a avut în vedere faptul că, plăţile au fost efectuate din creditele bugetare aferente capitolului 81.02.06 „Energie termică”, alineatul 40.03 „Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif”, cu respectarea termenului prevăzut de art.8 din Ordinul nr. 226/####/273/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „##### Dunării”.

Recurenţii-reclamanţi au învederat faptul că, plăţile au fost realizate în conformitate cu Anexa nr.3 a Ordinului comun nr.226/####/273/2022, respectiv „Situaţia privind indicatorii tehnico-economici de funcţionare a SACET în sezonul rece #########, respectiv #### #####”, în care subvenţia bugetului local a fost evidenţiată defalcat pe cele 3 surse: a) sursă proprie; b) transferuri din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului; c) transferuri din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei potrivit Legii nr. 259/2021, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, potrivit prevederilor aferente Ordinului nr. 226/####/273/2022, art. 2: „beneficiarii sumelor alocate sub formă de subvenţie în scopul acoperirii creşterii preţului gigacaloriei sunt bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, iar subvenţia alocată vizează acoperirea costurilor legate de achiziţia de gaze naturale şi de păcură”.

Potrivit M.D.L.P.A., sumele alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi din bugetul M.D.L.P.A. potrivit Ordinului ######### şi a Ordinului ######## au fost repartizate Municipiului Timişoara în scopul asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populaţiei, sens în care aceste sume pot face obiectul compensării: – diferenţei de preţ, conform prevederilor art. 3 alin. (4) din OG 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 483/2006, cu modificările şi completările ulterioare; – acoperirii pierderilor induse din prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat şi neacceptate în preţ/tarif, conform art. 52 din OG 36/2006 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 483/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Sumele alocate potrivit Ordinelor nr. 67/17.01.2022, nr. 226/16.02.2022, nr. 556/11.04.2022 şi nr. 657/28.04.2022, au fost repartizate pentru producătorii de energie termică pentru subvenţionarea acoperirii creşterii preţului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie al gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kWh, prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. b) din OUG 118/2021, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea 259/2021.

Recurenţii-reclamanţi au precizat faptul că la fundamentarea preţului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 507/2021, operatorul ####### S.A. a luat în calcul un cost pentru gaze naturale de 517,58 lei/MWh, preţ mai mare decât cel cu care acesta a achiziţionat acest combustibil de pe piaţă în perioada ianuarie-martie 2022.

Recurenţii-reclamanţi au considerat că valoarea energiei termice livrată şi facturată populaţiei este direct legată de valoarea subvenţiei acordate de la bugetul local, în valoarea acestei subvenţii fiind incluse şi sumele încasate de bugetul local de la M.D.L.P.A. în baza Legii nr.259/2021. În acest sens recurenţii-reclamanţi au arătat că în anexa la Ordinul comun al M.F., M.E. şi M.D.L.P.A. nr. 226/####/273/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021, se arată că totalul plăţilor subvenţiei din bugetul local este compus din sursă proprie + transferuri din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului + transferuri din bugetul M.D.L.P.A. potrivit Legii nr. 259/2021, iar cum subvenţia de la bugetul local acoperă aproximativ 50% din preţul energiei termice livrate populaţiei, pe cale de consecinţă şi acordarea unei componente (subvenţia de la bugetul de stat) din subvenţia acordată de la bugetul local influenţează în mod direct preţul energiei termice livrate populaţiei. Recurenţii-reclamanţi au apreciat că, în cazul în care bugetul de stat nu ar fi acordat subvenţia prevăzută de Legea nr.259/2021, societatea de termoficare s-ar fi aflat în imposibilitate de a livra energie termică populaţiei, bugetul local neputând acoperi din surse proprii subvenţionarea majorării preţului combustibilului, în acest fel populaţia a beneficiat de subvenţia acordată de la bugetul de stat. Totodată, menţionează faptul că responsabilitatea pentru emiterea facturilor şi încadrarea fiscală a TVA aplicabilă revine emitentului acestor facturi.

Recurenţii-reclamanţi au menţionat că prin adresa nr.SC2022-l0067/27.04.2022, Municipiul Timişoara a solicitat de la Ministerul Finanţelor – co-emitent al Ordinului nr. 226/####/273/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. ######## # lămuriri privind modul de virare/decontare a sumelor încasate de la M.D.L.P.A. în baza Legii nr.259/2021, iar prin adresa nr.463845/02.05.2022, Ministerul Finanţelor a răspuns că natura sumelor plătite (transferate) de Municipiul Timişoara către COLTERM în baza Ordinului nr. 226/####/273/2022 este aceea de subvenţie şi se reflectă în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare la titlul IV „Subvenţii”, aşa cum a procedat Municipiul Timişoara.

În ceea ce priveşte susţinerea primei instanţe că facturile emise de COLTERM nu reprezintă documente justificative pentru subvenţiile acordate, recurenţii-reclamanţi au învederat că facturile îndeplinesc condiţiile de recunoaştere ca document justificativ pentru înregistrarea în contabilitate prevăzute de pct.A alin. 1,2,3,4 din anexa nr. 1 la O.M.F.P. nr. 2.634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile.

Referitor la pct. 15 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023: „Justificarea cu acte şi documente legal întocmite privind modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### aferent fiecărui proiect înscris în Anexa nr. 2 la HCL nr. 316/07.09.2021, cu precizarea tipurilor de cheltuieli în cadrul fiecărui obiectiv în parte, pentru care a fost contractat creditul ####. Clarificarea diferenţelor constatate între suma aprobată prin HCL nr. 316/07.09.2021 şi cea prevăzută în contractul de credit nr. 52471/23.12.20212, pentru obiectivul „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara”. Prezentarea de acte şi documente legal întocmite privind justificarea modalităţii în care a fost stabilită valoarea estimată pentru obiectivele „Actualizare PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate „. Clarificarea neconcordanţelor între datele şi informaţiile înscrise în contratul de credit nr. 52471/23.12.2021 şi cele aprobate prin HCL nr. 316/07.09.2021, cu privire la obiectul achiziţiei în cazul obiectivelor „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate”. Clarificarea neconcordanţelor între perioadele de tragere prevăzute în graficul prezentat de #### şi perioada de tragere autorizată prin Hotărârea Comisiei de Autorizare a împrumuturilor Locale (CAIL) nr. 7047/17.02.2022, şi intrarea în legalitate, dacă aceasta se impune. Stabilirea de sarcini şi responsabilităţi concrete pentru fiecare dintre persoanele implicate în gestionarea împrumutului contractat cu ####. „,

Recurenţii-reclamanţi au învederat faptul că înţeleg să combată Sentinţa civilă nr. ###/14.03.2023 întrucât în mod eronat şi fără un temei legal evident prima instanţă a menţinut aceasta măsura a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că potrivit Contractului de credit nr. 52471/23.12.2021 „perioada de angajament” înseamnă perioada care demarează la data semnării Contractului şi ia sfârşit în termen de 36 de luni de la data Contractului, dată la care încetează obligaţia #### de a dispune trageri din credit, respectiv 23.12.2024.

Perioadele de tragere prevăzute în graficul de rambursare #### sunt doar estimative până la finele anului 2024, urmând a fi trase în funcţie de necesitaţi, conform contractului. Autorizarea Comisiei de Autorizare a împrumuturilor Locale (CAIL) a fost solicitată în vederea efectuării tragerilor estimative în anul 2022, pentru proiectele care beneficiază de fonduri externe de la Uniunea Europeană şi pentru a căror prefinanţare sau cofinanţare s-a solicitat autorizarea efectuării de trageri, urmând ca sumele netrase să fie reprogramate în anii următori printr-o nouă cerere pentru reautorizarea tragerilor, întocmită conform Anexei 1.7 la norme şi proceduri din HG nr.9/2007, privind constituirea, componenţa şi funcţionarea CAIL, cu modificările şi completările ulterioare. Cererea este analizată de CAIL în conformitate cu prevederile legale în vigoare, tragerile din finanţările rambursabile destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, fiind exceptate de la plafonul unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 din Legea nr.312/2021.

Recurenţii-reclamanţi au menţionat că prima instanţa nu a avut în vedere că Municipiul Timişoara a depus notificarea nr.SC2022##########.08.2022 către CAIL privind disponibilizarea sumelor netrase în anul 2022 şi reprogramarea acestora pentru anii următori conform estimărilor, precum şi Anexa 1.7, sumele fiind estimate a fi trase în funcţie de termenul de livrare al tramvaielor, respectiv al graficului de execuţie al lucrărilor de Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timişoara, Traseu 5, ##### Bogdăneştilor, care poate fi influenţat de mulţi factori pe perioada derulării Contractului.

În susţinerea celor de mai sus recurenţii-reclamanţi au solicitat încuviinţarea probei cu următoarele înscrisuri depuse în faţa primei instanţe: – Hotărârile CAIL nr. 6907/09.11.2021; nr.7047/08.02.2022; – Contractul nr. 104/09.06.2020 Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timişoara, Traseu 5, ##### Bogdăneştilor; – Contractul nr. 103/26.07.2019 Contract de furnizare-Înnoirea flotei de tramvaie.

Înnoirea flotei de tramvaie – etapa I.

Contractul de finanţare pentru achiziţia a 7 tramvaie noi (etapa I), a fost semnat în data de 23.07.2019, luând în considerare valoarea estimată a contractelor de achiziţii publice din cadrul proiectului, respectiv: – Achiziţia a 7 tramvaie: 96.263.562,50 lei, cu TVA inclusă (preţ estimat 1 tramvai = 11.556.250 lei, fără TVA/13.751.937,50 lei, cu TVA); – Servicii de informare şi publicitate: 14.898,80 lei, cu TVA inclusă; – Servicii de promovare: 99.960,00 lei, cu TVA inclusă.

În urma derulării procedurii de achiziţie publică prin licitaţie deschisă pentru furnizarea tramvaielor, a fost semnat Contractul de furnizare nr. 103/26.07.2019, cu BozankayaOtomotiv MAK IML. ITH. VE IHR A.S., preţul unitar pentru un tramvai fiind de 9.736.875 lei, fără TVA/11.586.881,25 lei, cu TVA.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că prin Memoriul justificativ nr. CDE2019##########.09.2019 s-a solicitat Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest modificarea contractului de finanţare nr. 4586/23.07.2019, cu privire la actualizarea bugetului proiectului, prin ajustarea preţului unitar al unui tramvai la valoarea obţinută în urma licitaţiei. Actul adiţional nr. 1 prin care s-a actualizat bugetul proiectului a fost semnat în data de 16.12.2019.

Pentru implementarea proiectului de înnoire a flotei de tramvaie s-a elaborat „Studiul de oportunitate pentru înnoirea flotei de transport public prin achiziţia de tramvaie noi”, aprobat prin HCL nr. 488/20.12.2017, respectiv HCL nr. 475/25.09.2018, care fundamentează necesitatea şi oportunitatea modernizării parcului de tramvaie din Municipiul Timişoara, precum şi preţul unitar estimat pentru un tramvai nou.

În baza studiului de oportunitate, au fost aprobate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara, cele trei proiecte de înnoire a flotei de tramvaie – etapa I, II şi III – precum şi cererile de finanţare aferente acestora (HCL nr. 145, 146/11.04.2019 -înnoirea flotei de tramvaie – etapa I, HCL nr. 229, 230/23.## #### # înnoirea flotei de tramvaie – etapa II, HCL nr. 231, 232/23.04.2019 – înnoirea flotei de tramvaie – etapa III).

Astfel, recurenţii-reclamanţi au precizat că având în vedere faptul că preţul unitar estimat pentru un tramvai a fost aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, la fel cum au fost aprobate şi valoarea fiecărui proiect şi fiecare cerere de finanţare, iar prin Actul adiţional nr.l la Contractul de finanţare nr. 4586/23.07.2019, valoarea proiectului s-a diminuat prin ajustarea preţului unitar pentru un tramvai, de la valoarea estimată la cea rezultată în urma licitaţiei, nu este necesară aprobarea noii valori a contractului de finanţare, aceasta nedepăşind valoarea totală a proiectului, deja aprobată. Mai mult, nici Contractul de finanţare nr. 4586/23.07.2019 nu a fost aprobat printr-o hotărâre a consiliului local, conform Ghidului Solicitantului – Condiţii specific de accesare a fondurilor în cadrul apelului de proiecte cu numărul ###/2017/4/4.1/1, Axa prioritară 4, Prioritatea de investiţii 4e, pentru semnarea acestuia fiind obligatorie doar aprobarea proiectului şi a cheltuielilor legate de acesta.

Referitor la valoarea proiectului înnoirea flotei de tramvaie – etapa I, menţionată în diferite documente, recurenţii-reclamanţi au precizat faptul că la momentul semnării Actului adiţional nr. 1 la Contractul de finanţare nr. 4586/23.07.2019, contractele pentru serviciile de informare şi publicitate, respectiv pentru serviciile de promovare nu erau atribuite, prin urmare s-a luat în considerare valoarea estimată a acestora. Astfel, valoarea totală a contractului de finanţare este compusă din: • achiziţia a 7 tramvaie: 81.108.168,75 lei, cu TVA; •  Servicii de informare şi publicitate: 14.898,80 lei, cu TVA inclusă; • Servicii de promovare: 99.960,00 lei, cu TVA inclusă. Total valoare contract finanţare: 81.223.027,55 lei.

Ulterior, au fost atribuite cele două contracte de servicii – de informare şi publicitate, respectiv de promovare a proiectului – astfel: – Contractul nr. 23/25.02.2020, încheiat cu ####### SRL, în valoare de 3.303,44 lei; – Contractul nr. 47/07.06.2021, încheiat cu #### ##### SRL, în valoare de 76.900 lei, fără TVA.

În baza Contractului de servicii nr. 23/2020 a fost emisă factura nr. ##########.05.2020, în valoare de 1.594,60 lei (cu TVA), factură care a fost achitată în iunie 2020 şi a fost solicitată spre decontare prin Cererea de rambursare nr. 1/01.07.2020. În august 2020, cererea de rambursare a fost autorizată la plată şi decontată, după cum urmează: – 207,30 lei – buget de stat (13%), – 1.355,40 lei-FEDR (85%), – 31,89 lei – buget local (contribuţie proprie 2%).

Ţinând cont de cele de mai sus, recurenţii-reclamanţi au arătat că această sumă nu a mai putut face obiectul unui împrumut, astfel că, la întocmirea Anexei nr.2 la HCL nr. 316/07.09.2021, a fost scăzută din valoarea proiectului (81.223.027,55 lei – 1.594,60 lei = 81.221.432,95 lei). Dintr-o eroare de calcul, nu au fost ajustate corespunzător sumele pe surse de finanţare, respectiv: – Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR: 58.032.036,23 lei – 1.355,44 lei = 58.030.680,79 lei, respectiv 58.030,68 mii lei valoarea corectă care ar fi trebuit trecută în Anexa nr. 2; – Contribuţie naţională şi locală; – Valoare eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional: 8.875.487,89 lei – 207,30 lei = 8.875.280,59 lei; – Valoarea cofinanţării eligibile a beneficiarului: 1.365.459,68 lei – 31,89 lei = 1.365.427,79 lei; – Valoare TVA neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile: 12.950.043,75 lei Total 23.190.752,13 lei; – Credit ####: -8.589.390 lei Diferenţa: 14.601.362,13 lei.

Referitor la constatarea că suma din graficul prezentat în valoare de 3.444.154 euro, diferă de suma transferată în contul Municipiului Timişoara aferentă primei trageri în valoare de 583.971,45 euro, recurenţii-reclamanţi au precizat faptul că, în conformitate cu clauzele contractuale, sumele înscrise în graficul de rambursare sunt estimative, entitatea având posibilitatea tragerii sumelor în funcţie de necesităţi, până în anul 2024, conform perioadei de angajament de 36 de luni, de la data semnării contractului (23.12.2021) şi până la data la care încetează obligaţia #### de a dispune Trageri din Credit (23.12.2024).

Referitor la pct. 10 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023: „Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor de recuperare integrală a acestuia de la persoanele responsabile, reprezentând amenzi/daune morale decontate de entitate, plăţi care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare a entităţii”.

Recurenţii-reclamanţi au învederat faptul că întelegă să combată Sentinţa civilă nr. ###/14.03.2023 întrucât în mod eronat şi fără un temei legal evident prima instanţă a menţinut această măsură a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că după încheierea misiunii de audit a fost demarată procedura de achiziţie a serviciilor de întocmire a Registrului local al spaţiilor verzi, finalizată cu semnarea contractului nr. 1/06.01.2023 (anexat).

În ceea ce priveşte Procesul-Verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei ###### ### ### ##### întocmit de către agentul constatator ###### ###### din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu-Comisariatul ####### – Serviciul Comisariatul ######## #####, la data de 23.09.2021, prin care Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Timişoara a fost sancţionată contravenţional cu amendă în sumă de 200.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 23, alin. 1 lit. e) din Legea nr. 24/2007 a spaţiilor verzi şi a Raportului de inspecţie SC #############.09.2021 întocmit de către agenţii constatatori ###### ###### şi ######## ######, recurenţii-reclamanţi au precizat că unitatea administrativ teritorială – Municipiul Timişoara a formulat plângere contravenţională întrucât sancţiunea a fost aplicaă nelegal.

Astfel, instituţia recurenţilor-reclamanţi a fost sancţionată cu suma de 200.000 lei cu posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile (50.000 lei), reprezentând amendă contravenţională, reţinându-se în seama UATM Timişoara faptul că, nu are Registrul Local al Spaţiilor #####, conform art. 10 alin. (1) şi art. 16 alin. (1) din Legea nr.24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, actualizată şi republicată.

Recurenţii-reclamanţi au subliniat faptul că amenda a fost achitată, în termen de 15 zile, prin ordinul de plată (OP) nr. 2382/05.10.2021, în contul R055TREZ621203501102XXX, în valoare de 50.000,00 lei, tocmai pentru a evita ca bugetul local să fie expus unor cheltuieli suplimentare, respectiv suportarea întregului cuantum al amenzii aplicată de către agenţii constatatori.

Recurenţii-reclamanţi au opinat că sancţiunea aplicată este netemeinică, în primul rând, în raport cu existenţa unei inventarieri a arborilor şi spaţiilor verzi din Municipiul Timişoara, încă din anul 2004, utilizat şi la această dată.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor „Art. 10, alin. (1) Municipiile de rang zero şi unu au obligaţia să efectueze, până la data de 1 ianuarie 2011, auditul suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi, urmat de elaborarea unei strategii şi a unui plan de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spaţii verzi. „.

Recurenţii-reclamanţi au învederat faptul că, instituţia acestora la 1 ianuarie 2011 era singurul oraş din ţară care avea auditul (invetarierea, cadastrarea) suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi, inclusiv a tuturor arborilor, cuprinzând caracteristicile acestora – numit Cadastrul ##### – aşa cum sunt menţionate în Ordin nr. 1.466 din 17 mai 2010 număr unic de identificare, amplasament, specie, diametru, înălţime, evaluarea stării de viabilitate, riscuri potenţiale de pe domeniul public. Cadastrul ##### a fost realizat în anul 2004, pe GIS-ul primăriei, ortofotoplanuri puse la dispoziţia prestatorului de servicii de către Biroul ##### de #### Urbane. Cadastrul ##### este un strat în GIS-ul Timişoarei, pe lângă straturile cu reţelele de utilităţi, străzi etc.

Prin Hotărârea de Consiliu Local al Municipiului Timişoara nr. 62/2012 s-a aprobat „Strategia dezvoltării spaţiilor verzi a Municipiului Timişoara ######### şi Anexa 1 – Cadastrul #####”.

În anul 2017 s-a aprobat registrul Local pentru 19 parcuri şi scuaruri prin Hotărârea de Consiliu Local al Municipiului Timişoara nr. 459/2017 privind Registrul Local al Spaţiilor ##### din Municipiului Timişoara – parcuri şi scuaruri la 19 obiective respectiv: Parcul Muzeului, Parc Alpinet, Parc Botanic, Parc Campus Universitar, Parc Central (Scudier), Parc Centru Civic (Cetate), Parcul Copiilor, Parc ####, Parcul Rozelor, Parcul Stadion, Parcul Tineretului, Parcul Universităţii, Parcul ###### ######, Scuar Bastion, Scuar Bihor, Scuar #####, Scuarul Operei, Scuarul Piaţa Crucii, Piaţa Plevnei.

Aceasta hotărâre şi implicit, registrul local al spaţiilor verzi pentru cele 19 parcuri şi scuaruri, au fost anulate prin Sentinţa civilă nr. ###/2019, reclamantul fiind Asociaţia Peisagiştilor din ####### – ASOP Filiala Teritorială Vest, în continuare rămânând în vigoare Cadastrul ##### care cuprinde auditul (invetarierea, cadastrarea) suprafeţei, calităţii şi accesibilităţii spaţiilor verzi, inclusiv a tuturor arborilor, cuprinzând caracteristicile acestora, arborii şi arbuştii având număr unic de identificare, amplasament, specie, diametru, înălţime, evaluarea stării de viabilitate, riscuri potenţiale etc, de pe domeniul public. Acest Cadastru #####/inventar al spaţiilor verzi şi arborilor respectă în procent de 85% din cerinţele Ordinului nr. 1.466 din 17 mai 2010 Registrului Local al Spaţiilor #####.

HCL nr. 459/21.11.2017 a fost anulat pentru că nu respectă întru-tocmai prevederile legale în vigoare: faza înscrisă este Actualizarea lucrării Cadastrul ##### existent (parcuri) pe baza datelor existente la beneficiar, recurenţii-reclamanţi exemplificând cu RLSV Parcul Rozelor care şi la această dată este tot parc, are tot aceeaşi funcţiune, suprafaţă şi conţine toate datele care sunt solicitate prin Ordinul nr. ######### şi cu cadastrul verde pentru Parcul Rozelor.

Recurenţii-reclamanţi au precizat faptul că au iniţiat de-a lungul anilor o serie de demersuri şi acţiuni pentru întocmirea documentaţiei ce stă la baza achiziţiei serviciilor de întocmire a Registrului Local al Spaţiilor #####, conform prevederilor legislative în vigoare care menţionează constituirea unei comisii multidisciplinare din cadrul Primăriei care să elaboreze documentaţia de achiziţie, să verifice şi aprobe registrul local al spaţiilor verzi întocmit de prestator.

La şedinţa din noiembrie 2019 s-a stabilit ca Direcţia de Mediu – Serviciul Spaţii ##### şi Locuri de ##### să întocmească documentaţia şi să demareze achiziţia serviciului de întocmire a registrului.

În anul 2019, luna noiembrie, s-a întocmit un caiet de sarcini, predominând informaţiile din caietul de sarcini pentru Bucureşti şi s-a solicitat Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară avizarea caietului de sarcini pentru demararea achiziţiei, conform prevederilor art. 9 din Ordinul nr. ######### pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. ######### privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi, coroborat cu Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi cu Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară. După mai multe solicitări de completare şi trimiteri a caietului de sarcini la ANCPI, s-a obţinut avizarea specificaţiilor tehnice conţinute în caietul de sarcini pentru achiziţia serviciului de întocmire a Registrului local al spaţiilor verzi din Municipiul Timişoara, conform procesului verbal nr. 305/07.09.2020.

S-a transmis documentaţia de achiziţie a serviciului către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice spre aprobare, primind refuzul acesteia pe motivul lipsei unui aviz de la CTE (####### Tehnico Economică), comisie constituită în baza Hotărârii de Guvern nr. 941 din 27 noiembrie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Sistemul Informaţional, modificat prin Hotărârea de Guvern nr. 222 din 18 martie 2020 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 941/2013 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Sistemul Informaţional.

Caietul de sarcini şi Procesul verbal nr. 305/07.08.2020 al ANCPI care prevede avizarea specificaţiilor tehnice din caietul de sarcini, însoţite de matrice şi anexele 1 şi 2 au fost transmise Comitetului Tehnico-Economic pentru Sistemul Informaţional. În urma susţinerii proiectului în şedinţa din 13.10.2020, a fost emisă minuta în care se solicită completarea caietului de sarcini.

Caietul a fost completat cu informaţiile solicitate în minuta şedinţei din 13.10.2020, în paralel a fost transmisă adresa la ANCPI privind emiterea unui punct de vedere în ceea ce priveşte punerea la dispoziţie a hărţilor cadastrale ce se vor realiza la Registrul Local al Spaţiilor #####.

Documentele au fost transmise, inclusiv corespondenţa cu ANCPI, din nou la ####### Tehnico-Economică în data de 19.02.2021. Proiectul a fost susţinut în data de 25.03 2021.

Nu s-a obţinut avizul pe motivul că realizarea Registrului Local al Spaţiilor ##### de către Municipiul Timişoara are o dublă finanţare, ANCPI solicitând aceleiaşi comisii avizul pentru documentaţia pentru „Servicii pentru realizarea ortofotoplanurilor pentru toate localităţile din mediul urban din regiunile Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia, Sud-Vest ####### şi Vest şi servicii pentru dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informatic de Automatizare a Proceselor de Recepţie, Gestiune şi Stocare a Datelor”, printre localităţile vizate fiind şi Timişoara.

Membrii Comisiei Tehnico-Economice pentru Sistemul Informaţional au refuzat emiterea unui aviz negativ, blocând astfel un oraş de rang I în realizarea registrului local al spaţiilor verzi necesar în atragerea de fonduri europene pentru îmbunătăţirea spaţiilor verzi prin Programul Operaţional Regional ### #########, pentru obţinerea unui punctaj mare.

Avizul CTE solicitat de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice este necesar datorită utilizării în documentele de achiziţie a codului CPV „##### cadastrale”. Recurenţii-reclamanţi au menţionat că nu se poate omite acest cod CPV pe motiv că unul din rezultatele întocmirii Registrului local al spaţiilor verzi sunt hărţile cadastrale, conform prevederilor art. 9 din Ordinul nr. ######### pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 1.549/2008 privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi: „ Articolul 9 Executarea lucrărilor de identificare, măsurare şi reprezentare a spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor se va face pe planuri topografice, cadastrale, hărţi sau ortofotoplanuri georeferenţiate, ce se pun la dispoziţie de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară judeţene şi al municipiului Bucureşti, în format analogic sau digital, cu plata tarifelor legale. „

Aşadar, recurenţii-reclamanţi au considerat că în mod eronat auditorii publici au reţinut abaterea, în condiţiile în care astfel cum s-a arătat mai sus instituţia recurenţilor-reclamanţi a întreprins toate demersurile pentru realizarea registrului însă a fost împedicată de diverşi factori externi, situaţie în care nu se poate reţine culpa vreunui angajat pentru nerealizarea acestuia, astfel încât amenda aplicată să îi fie imputată.

Recurenţii-reclamanţi au arătat buna credinţă a acestora care reiterează încă o dată faptul că au depus eforturi, pe tot parcursul anilor de la emiterea Ordinului, de a realiza Registrul Local al Spaţiilor #####, fiind blocaţi în realizarea acestuia de interpretarea unei comisii în ceea ce priveşte dubla finanţare. Mai mult, Municipiul Timişoara, pentru întocmirea Registrului Local al Spaţiilor #####, este obligat, să achiziţioneze de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară al municipiului Timişoara, în format analogic sau digital, planurile topografice, cadastrale, hărţi sau ortofotoplanuri georeferenţiate. Ţinând cont de faptul că şi ANCPI este în procedură de achiziţie a serviciilor de realizare a ortofotoplanurilor pentru toate localităţile din mediul urban, printre care şi Municipiul Timişoara, valoarea estimată a serviciilor achiziţionate de ANCPI fiind substanţial mai mare decât valoarea estimată de UAT-Municipiul Timişoara, a cauzat o derulare a procedurii de achiziţie pe o perioadă mai lungă decât pentru o localitate, rezultând chiar ani până la obţinerea ortofotoplanurilor necesare întocmirii Registrului Local al Spaţiilor ##### pentru Municipiul Timişoara.

Referitor la pct. 11 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023: „Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor legale de recuperare integrală a acestuia, reprezentând cheltuieli de proiectare efectuate, aferente unui obiectiv de investiţii ce urma să se realizeze în cazul unui imobil revendicat, dobândit pe cale litigioasă de o persoană fizică.”

Recurenţii-reclamanţi au precizat că trebuie avut în vedere că în conformitate cu HCL nr. 559/20.12.2017, Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi-a asumat Protocolul de predare-primire a imobilelor cu destinaţia de săli şi grădini de spectacol cinematografic din Municipiul Timişoara, încheiat între R. A. D. E. F. ####### Film şi Municipiul Timişoara. Prin acest document au fost preluate cinematografele #####, #####, ########, ######, ########, Freidorf şi ####. Aceste imobile nefiind folosite de foarte mult timp, au fost în stare avansată de deteriorare.

Recurenţii-reclamanţi au învederat faptul că înţeleg să combată Sentinţa civilă nr. ###/14.03.2023 întrucât în mod eronat şi fără un temei legal evident prima instanţă a menţinut aceasta măsura a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că recurenţii-reclamanţi aveau obligaţia, conform art.II din 303/2018, de a asigura reabilitarea, dotarea şi modernizarea cinematografelor în termen de maximum 4 ani de la momentul preluării, situaţie în care apreciază că nu s-a creat niciun prejudiciu.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că la data realizării achiziţiei, ########## ######### ####### ####### ## ########### ###### ##########.

În conformitate cu Legea 303/2008, Municipiul Timişoara are obligaţia: – conform art II , alin. 6. „Pentru realizarea interesului public general privind accesul la cultura, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure, pentru o perioada de minimum 15 ani, cu periodicitatea necesară, difuzarea de film cinematografic – cu prioritate a acelor producţii cinematografice realizate în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările si completările ulterioare, precum şi alte activităţi culturale. – ####. 7. Consiliile locale sunt obligate ca în termen de maximum 4 ani să asigure prin investiţiile necesare reabilitarea, dotarea şi modernizarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic preluate. – ####. 8. În cazul în care se constată nerespectarea de către reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin, conform protocoalelor de preluare încheiate, precum şi conform prevederilor prezentei legi, Ministerul Culturii şi Cultelor va iniţia procedurile necesare pentru trecerea respectivelor imobile din domeniul public local în domeniul privat al statului”.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare s-a obţinut Certificatul de urbanism (anexat prezentei) prelungit numărul 1669 din 23.04.2018.

Potrivit articolul 6 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4 şi la art. 43 lit. a): a) fac cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii; b) stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului; c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării executării lucrărilor de construire; cl) indică nominal operatorii de reţele tehnico-edilitare care vor emite respectivele avize/acorduri; avizele se vor solicita doar de la posesorii de reţele supraterane şi subterane care afectează suprafaţa de teren şi/sau construcţiile pentru care se solicită certificate de urbanism, cu consultarea bazei de date urbane constituite în condiţiile legii; d) încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.

Contrar reţinerilor primei instanţe, recurenţii-reclamanţi au arătat că în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, ##### avea obligaţia de a nu transfera imobilul, întrucât, sub sancţiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, sunt interzise înstrăinarea, concesionarea, locaţia de gestiune, asocierea în participaţiune, ipotecarea, locaţiunea, precum şi orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea cu sarcini sub orice formă a bunurilor imobile – terenuri şi/sau construcţii notificate potrivit prevederilor prezentei legi.

Recurenţii-reclamanţi au menţionat că potrivit articolul 41 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, distrugerile şi degradările cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi după intrarea în vigoare a acesteia şi până în momentul predării efective către persoana îndreptăţită cad în sarcina deţinătorului imobilului. (2) Deţinătorul imobilului, în prezenţa persoanei îndreptăţite, va încheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării. (3) În cazul nerespectării de către deţinătorul imobilului a termenului prevăzut la alin. (2), persoana îndreptăţită se poate adresa executorului judecătoresc, care va întocmi procesul-verbal privind situaţia reală a imobilului. (4) În vederea recuperării cheltuielilor suportate de persoana îndreptăţită pentru întocmirea procesului-verbal privind situaţia de fapt a imobilului prin executorul judecătoresc copia legalizată de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu împotriva deţinătorului imobilului.

În susţinerea celor de mai sus, recurenţii-reclamanţi au redat dispoziţiile art. 16.1. În cazul prevăzut la art. 16 din lege decizia/dispoziţia motivată de restituire în natură trebuie să indice în mod expres obligaţia proprietarului de a menţine afectaţiunea imobilului restituit şi termenul până la care îi revine această obligaţie. 16.2. ######### instituită în sarcina locatarului de a achita cheltuielile de întreţinere implică obligaţia acestuia de a întrebuinţa imobilul ca un bun proprietar şi de a întreţine imobilul, pe toată durata menţinerii afectaţiunii de utilitate publică şi până în momentul predării acestuia către proprietar, în stare de întrebuinţare. Prin obligaţia instituită în sarcina deţinătorilor de a achita cheltuielile de întreţinere se înţelege obligaţia ce revine acestora de a efectua reparaţiile mici, numite locative, de simplă întreţinere, fiind aplicabile regulile de drept comun în materie de locaţiune.

În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe fundamentale aplicabile: – rezistenţă mecanică şi stabilitate; – securitate la incendiu; – igienă, sănătate şi mediu înconjurător; – siguranţă şi accesibilitate în exploatare; – protecţie împotriva zgomotului; – economie de energie şi izolare termică; – utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

Articolul 6 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, obligaţiile privind asigurarea cerinţelor fundamentale prevăzute la art. 5, în toate etapele prevăzute la art. 2, revin factorilor implicaţi, potrivit responsabilităţilor fiecăruia stabilite în condiţiile legii. În sensul legii, factorii implicaţi prevăzuţi sunt: investitorii, proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanţii, consultanţii, supervizorii, cercetătorii, proiectanţii, verificatorii de proiecte atestaţi, experţii tehnici atestaţi, auditorii energetici pentru clădiri atestaţi, responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi, diriginţii de şantier autorizaţi, producătorii/ fabricanţii de produse pentru construcţii, reprezentanţii legali ai acestora, importatorii, distribuitorii de produse pentru construcţii, organismele de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, organismele de evaluare tehnică europeană în construcţii, organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcţii, laboratoarele de analize şi încercări în construcţii, universităţile tehnice şi institutele de cercetare în domeniul construcţiilor şi asociaţiile profesionale de profil.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată durata de existenţă a acestora şi cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare şi măsurare specifice, în scopul menţinerii cerinţelor fundamentale. Intervenţiile la construcţiile existente se referă la lucrări de construire, reconstruire, desfiinţare parţială, consolidare, reparaţie, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creştere a performanţei energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz, schimbare de destinaţie, protejare, restaurare, conservare, desfiinţare totală. Acestea se efectuează în baza unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat şi, după caz, în baza unui audit energetic întocmit de un auditor energetic pentru clădiri atestat, şi cuprind proiectarea, execuţia şi recepţia lucrărilor care necesită emiterea, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire sau de desfiinţare, după caz. Intervenţiile la construcţiile existente se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei.

În conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 10/1995, proprietarii construcţiilor au următoarele obligaţii principale: a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii care le revin, prevăzute conform normelor legale în cartea tehnică a construcţiei şi rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor; b) păstrarea şi completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia, la înstrăinarea construcţiei, noului proprietar; c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor, conform prevederilor din cartea tehnică şi reglementărilor tehnice; d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi de lucrări de reparaţii ale construcţiei numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate şi verificate potrivit legii; e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor, impuse prin reglementările legale; f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare; g) darea în folosinţă a construcţiei numai după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a branşamentelor autorizate şi definitive la reţelele de utilităţi publice ale infrastructurii edilitare, conform specificului construcţiei respective, atât în cazul investiţiilor noi, cât şi în cazul intervenţiilor la construcţiile existente care nu au fost utilizate pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţii, preluarea acesteia şi obţinerea autorizaţiilor potrivit legii, cu excepţia cazului în care lucrările de construcţii privesc infrastructura fizică necesară susţinerii reţelelor de comunicaţii electronice pentru care nu este necesară emiterea autorizaţiei de construire sau desfiinţare.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că trebuie reţinut că, în cazul în care, în calitate de proprietar nu şi-ar fi indeplinit obligaţiile legale, ar fi devenit incidente prevederile articolului 35 şi 36 din Legea nr. 10/1995, potrivit cărora, proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcţii ori executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi rezistenţa, dacă în acest fel este pusă în pericol viaţa sau integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi, precum şi aplicarea unor sancţiuni contravenţionale.

Recurenţii-reclamanţi au precizat că lucrări de reparaţii/reabilitare a clădirii se pot efectua numai cu respectarea legislaţiei în vigoare, respectiv realizarea unei documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii aferentă obiectivului de investiţie, ceea ce a condus la realizarea achiziţiei publice „####+PT Reabilitare imobil Cinematograf ########”, care a fost preluat de la Biroul Construcţii Instalaţii în data 10.04.2019 împreună cu Certificatul de urbanism prelungit numărul 1609 din 23.04.2018 (solicitat de către Biroul Sport Cultură), referatul de necesitate cu nr. SC2018-15472/29.06.2018 privind includerea în buget pe lista de investiţii, documente realizate de Biroul Sport Cultură.

Au fost realizate toate demersurile legale pentru a duce la bun sfârşit investiţia, în considerarea dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti pronunţate de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios administrativ şi fiscal în dosarul ####/30/2014, potrivit căreia s-a stabilit predarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic situate în Municipiul Timişoara având la bază Legea nr. 303 din 3 decembrie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 7/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Mai mult decât atât în cadrul Certificatului de Urbanism, la regimul juridic, nu este specificat niciun litigiu.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că prima instanţa nu a ţinut cont de faptul că potrivit HG 907/2016, anexa 5, art. 3.2 lit. a proiectantul avea obligaţia de a preciza regimul juridic al imobilului, natura proprietăţii sau titlul asupra construcţiei existente.

Mai mult decât atât, există şi adresa Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse în cadrul căreia se specifică că, pentru numărul top #############a, nu figurează litigii.

Recurenţii-reclamanţi au precizat că în urma adresei Serviciului juridic au adus la cunoştinţa proiectantului existenţa litigiului, însă lucrările erau sistate din 26.06.2020.

Trebuie reţinut că, contrar reţinerii auditorilor în acest caz nu s-a creat niciun prejudiciu deoarece instituţia recurenţilor-reclamanţi avea obligaţia legală, instituită de dispoziţiile art.II din Legea 303/2018, de a asigura reabilitarea, dotarea şi modernizarea cinematografelor în termen de maximum 4 ani de la momentul preluării.

La data realizării achiziţiei, ########## ######### ####### ####### ## ########### ###### ##########, aşadar acestuia îi revenea obligaţia legală de a se îngriji de acesta, cu atât mai mult cu cât pe rolul instanţelor de judecată există litigii în care foştii proprietari acţionează în judecată instituţia recurenţilor-reclamanţi pentru a fi obligaţi la plata lucrărilor de întreţinere a imobilului ce nu au fost efectuate înainte de retrocedare.

Recurenţii-reclamanţi au arătat contrar reţinerilor primei instanţe la data realizării achiziţiei, că ########## ######### ####### ####### ## ########### ###### ##########, ca atare apreciază că această măsură este nelegală.

Referitor la pct. 12 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023: „Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor de recuperare integrală a acestuia, reprezentând contravaloarea plăţilor nelegale efectuate pentru activităţi înscrise în rapoartele de activitate, care nu fac obiectul celor 3 (trei) obiective pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr. 89/16.03.2021. Justificarea cheltuielilor efectuate în anul ######### privind operaţiuni prevăzute în conţinutul obiectului contractului de asistenţă juridică nr. ##########.05.2021 cu anexa la contract – Scrisoarea de angajament nr. ##########.05.2021, ca şi obligaţie a prestatorului, raportat la cerinţele caietului de sarcini şi la scopul prevăzut de HCL nr. 89/16.03.2021. Analizarea cauzelor care au condus la efectuarea de plăţi pentru servicii juridice care nu au avut ca rezultat îndeplinirea obiectivelor aprobate de Consiliul Local al Municipiului Timişoara prin HCL nr. 89/16.03.2021 şi luarea măsurilor care se impun, potrivit prevederilor legale, cu atragerea formelor răspunderii materiale, disciplinare, civile, penale, etc. în condiţiile legii.”,

Recurenţii-reclamanţi au învederat faptul că înteleg să combată Sentinţa civilă nr. ###/14.03.2023 întrucât în mod eronat şi fără un temei legal evident prima instanţa a menţinut această măsura a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că pretinsa existenţă a unor abateri cu privire la iniţierea şi derularea contractului de asistenţă juridică încheiat între Municipiul Timişoara şi Schoenherr şi Asociaţii, sunt nesusţinute legal şi probaţional.

În cadrul Deciziei Camerei de Conturi #####, se face referire în repetate rânduri la obiectivele urmărite de serviciile juridice care fac obiectul contractului de asistenţă juridică, acestea fiind: „securizarea patrimoniului ####### SA şi aducerea lui în patrimoniul Municipiului Timişoara acolo unde este cazul; Continuitatea serviciului public de furnizare a agentului termic pe raza Municipiului Timişoara; Analizarea bugetului Municipiului Timişoara raportat la datoriile ####### SA.”.

În realitate, în Caietul de Sarcini, „Municipiul Timişoara îşi propune ca prin achiziţionarea serviciilor să poată fi atinse următoarele obiective principale în raport cu ####### S.A. şi serviciul de termoficare: a) Securizarea activelor esenţiale pentru buna desfăşurare a serviciului de producere a energiei termice şi electrice, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice; b) Continuitatea serviciului de termoficare; c) Degrevarea bugetului municipiului Timişoara de sarcinile transferate de către ####### SA”.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că în sinteză, pretinsele nereguli în viziunea Camerei de Conturi #####, ar fi că „gradul de îndeplinire a cerinţelor înscrise în caietul de sarcini, având în vedere că, urmare a serviciilor prestate de către Schoenherr & Asociaţii SCA, nu au fost atinse cele 3 obiective pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr. 89/16.03.2021, pe durata contractului de 12 luni ([…]) în sensul că nu s-a asigurat în integralitate securizarea patrimoniului Municipiului Timişoara, iar în evidenţele entităţii nu rezultă cu certitudine componenţa şi valoarea stabilită pe baza unui inventar a bunurilor SACET, s-au înregistrat sincope în asigurarea continuităţii activităţii, societatea a intrat în insolvenţă şi nu s-a reuşit degrevarea bugetului local de datoriile transferate de către ####### S.A., mai mult decât atât, la nivelul UATM Timişoara a crescut numărul ratelor de eşalonare a datoriei către #### achitate de entitate în baza contractului de fideiusiune, nu a fost admisă înscrierea la masa credală a creanţei Municipiului Timişoara, etc, aspecte care sunt prezentate în cuprinsul prezentului proces verbal de constatare”.

Contrar modului de apreciere al auditorilor, recurenţii-reclamanţi au precizat faptul că, în baza Scrisorii de angajament au fost prestate în mod susţinut şi continuu, pe parcursul anului în care contractul a fost în vigoare, ample servicii în sensul atingerii tuturor celor 3 obiective, aşa cum reiese din documentele depuse în format electronic în data de 22.07.2022.

De altfel, se şi reţine în Decizia Camerei de Conturi faptul că au fost predate documente justificative, situaţii, adrese transmise de societatea de avocatură şi totodată se reţine că este vorba despre un volum foarte mare de informaţii 223 fişiere. Acest volum de documente dovedeşte pe deplin amploarea demersurilor întreprinse în scopul celor trei obiective, ceea ce atestă, fără putinţă de tăgadă, că finalitatea urmărită prin Caietul de Sarcini a fost atinsă, serviciile fiind prestate în deplină conformitate cu Scrisoarea de angajament.

Serviciile juridice au fost prestate în favoarea Municipiului Timişoara, în conformitate cu condiţiile stabilite în Caietul de sarcini şi cu oferta prezentată de societatea desemnată câştigătoare, Schoenherr& Asociaţii, în baza cărora s-a semnat Scrisoarea de angajament.

Se mai reţine în Decizia Camerei de Conturi că nu se regăsesc acţiuni, activităţi concrete susţinute de acte şi documente legal întocmite, în scopul atingerii obiectivului aprobat prin HCL nr. 89/16.03.2021.

Recurenţii-reclamanţi au punctat câteva dintre lucrările întreprinse şi predate în baza Scrisorii de angajament, în sensul atingerii tuturor celor 3 obiective.

În ceea ce priveşte obiectivul privind Securizarea activelor esenţiale pentru buna desfăşurare a serviciului de producere a energiei termice şi electrice, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, recurenţii-reclamanţi au arătat că au fost predate Municipiului Timişoara o serie de lucrări printre care:

– ####### juridică privind implicaţiile concesionării SACET ca urmare a concesionării serviciului de alimentare cu energie termică;

– ####### cu privire la concesionarea serviciului de alimentare cu energie termică în Timişoara, inclusiv concesionarea bunurilor componente SACET;

– ####### privind situaţia contractului de delegare, direcţii de analiză, riscuri privind bunurile SACET;

– ####### privind situaţia SACET şi a contractelor de delegare – inclusiv reglementări în materia ajutorului de stat, a impactului privind categorii de bunuri în SACET;

– ####### privind bunurile SACET şi posibil impact privind acordarea unui nou contract de delegare;

– Pregătire lista de documente şi informaţii suplimentare în legătura cu concesiunea serviciului, aspecte necesare pentru a analiza situaţia bunurilor SACET pentru identificare active esenţiale pentru prestarea serviciului şi continuitatea acestuia;

– ####### în legătură cu contractele de concesiune 2, 5 şi 216 şi aplicabilitatea lor în cazul SACET;

– ####### în legătura cu posibile riscuri de dreptul concurenţei tinând cont de structura contractelor de concesiune;

– ####### privind aspecte care trebuie iniţiate de municipalitate pentru delegarea serviciului în continuare;

– ####### în legătură cu riscuri legate de încetarea anticipată a contractelor de concesiune;

– Opinie cu privire la documentele care sunt necesare în vederea semnării noului contract de delegare a gestiunii;

– ####### privind informaţii legate de contractele de concesiune bunuri din 2004 şi 2006 şi condiţiile în care pot executate;

– ####### juridică şi redactare raport referitor la pregatirea încheierii noului contract de concesiune şi licenţierea existentă;

– ####### în legătură cu autorizaţiile de emisii şi de mediu, riscuri de concurenţă privind limita de 10 ani a contractelor de concesiune şi analiza privind desfăşurarea contractelor de concesiune peste limita de 10 ani;

– ####### juridică şi raport referitor la situaţia contractului de concesiune a serviciului nr. 216/2006 şi efecte ale încetării acestuia, mai ales din perspectiva continuităţii prestării serviciului public;

– ####### juridică şi raport referitor la situaţia contractelor de concesiune de bunuri încheiate cu privire la SACET şi transmiterea SACET către noul concesionar, din perspectiva securizării activelor esenţiale şi a continuităţii serviciului public;

– ####### juridică şi redactare raport referitor la încetarea unilaterală a contractelor de concesiune de bunuri încheiate cu privire la SACET;

– ####### juridică a legislaţiei referitoare la încetarea contractului de concesiune de bunuri prin acordul părţilor;

– ####### juridică şi raport referitor la situaţia SACET din perspectiva licenţei serviciului şi a contractului de concesiune CT şi PT nr. 5/2006;

– ####### juridică şi redactare raport referitor la situaţia SACET din perspectiva licenţei serviciului şi a contractului de concesiune de reţele nr. 2/2004 precum şi din perspectiva reglementării legale a SACET;

– ####### în legătura cu activele PT şi verificarea evidenţelor din Cartea Funciară;

– ####### privind limitările de încetare a contractelor de concesiune existente din #### # ####;

– ####### juridică cu privire la lista de bunuri de preluare şi bunuri proprii în versiunea trimisă de Colterm în vederea identificării bunurilor esenţiale prestării serviciului şi asigurării continuităţii serviciului;

– ####### juridică şi redactare email referitor la aspecte juridice de avut în vedere în legătură cu realizarea listei bunurilor de retur;

– ####### în ceea ce priveşte actul de prelungire a contractului de delegare existent şi procedura de dare în plată;

– ####### documentelor privind prelungirea contractului de delegare;

– ####### juridică şi pregătire raport de specialitate şi de referat de aprobare ca documente care stau la baza HCL de aprobare a prelungirii contractului de delegare nr. 216/2006;

– ####### juridică cu privire la aspecte legate de SACET în legătura cu Adresa referitoare la darea în plata adresată Ministerului Economiei;

– ####### listelor bunurilor de retur şi a bunurilor proprii trimise de Municipiul Timişoara la Consiliul Concurenţei comparativ cu listele bunurilor de retur, de preluare şi proprii circulate de Colterm în vederea securizării activelor esenţiale;

– ####### privind procesul de dare în plată şi chestiuni cu posibil impact pe darea în plata, inclusiv, situaţia bunurilor conform clasificării făcute de Colterm – retur, preluare, proprii şi impact pe darea în plată;

– ####### privind stadiul proiectului – delegare, dare în plată şi situaţie bunuri din SACET;

– ####### juridică referitoare la soarta bunurilor de retur la încetarea din orice cauză a contractului şi problema asumării riscurilor de către concesionar în cadrul unui contract de delegare;

– Opinie analiză juridică cu privire la restituirea investiţiilor la bunurile de retur gratuit la încetarea din orice cauză a contractului;

– ####### juridică şi redactare email referitor la riscurile clauzei prin care investiţiile neamortizate la bunurile de retur revin gratuit Municipiului Timişoara la încetarea din orice cauză a contractului de delegare;

– ####### juridică şi redactare opinie referitor la clauzele privind restituirea bunurilor de retur în contractele de delegare încheiate de alte autorităţi publice;

– ####### cu privire la lista de bunuri şi predarea bunurilor de retur la data noului contract;

– ####### juridică referitoare la lista bunurilor de preluare pentru stabilirea naturii juridice a bunurilor incluse în această listă, mai ales a poziţiilor constând în conducte termoficare, modernizare, reabilitare şi retehnologizare reţea termică;

– ####### juridică şi redactare opinie despre modificări acte adiţionale de încetare şi modificări suplimentare acte adiţionale de încetare contracte concesiune nr. 2/2004 şi 5/2006;

– ####### juridică referitoare la proiectul de memoriu propus de Colterm referitor la bunurile SACET;

– ####### privind implicaţiile încetării parţiale a contractului de delegare cu privire la SACET;

– ####### privind preluarea SACET la încheierea noului contract de delegare transport, distribuţie, furnizare energie termică;

– ####### juridică şi redactare partea introductivă şi secţiunea referitoare la cadrul legal SACET din Adresa către ####;

– ####### juridică şi redactare secţiunea din Adresa către #### referitoare la situaţia SACET aflata în concesiunea Colterm;

– ####### cu privire la situaţia bunurilor SACET preluate de Municipiu de la Colterm;

– Studiul actelor privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor SACET aflate în proprietatea municipiului, analiza posibilităţii de a formula cerere de anulare a deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii, cerere de ridicare sechestru, acţiune de drept comun, contestaţie la executare, analiza unor potenţiale decăderi din termenul de formulare a unor astfel de căi de atac;

– ####### juridică referitor la diferenţe între lista bunurilor SACET transmisă către Consiliul Concurenţei, lista bunurilor predate de Colterm la încetarea contractelor de concesiune bunuri şi lista bunurilor predate de Mun. Timişoara către Colterm la încheierea actualului contract de delegare.

În ceea ce priveşte obiectivul Continuitatea serviciului de termoficare, au fost predate o serie de lucrări, printre care:

– ####### referitoare la penalitatea reglementată în cazul nerestituirii certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi posibile efecte asupra autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră şi asupra licenţei pentru prestarea serviciului de alimentare centralizată cu energie termică. Pregătire note cu privire la aceste aspecte;

– ####### în cadrul Raportului la 7 zile privind continuitatea serviciului public;

– ####### juridică privind contractele de concesiune referitoare la terenuri, clădiri si reţele încheiate de CL Timişoara cu Colterm în vederea securizării activelor necesare prestării serviciului şi a asigurării continuităţii acestuia;

– ####### situaţiei existente a contractului prelungit deja – posibile opţiuni de prelungire a contractului existent potrivit solicitării reprezentanţilor Colterm;

– ####### poziţiei procesuale a Colterm prin raportare la argumentele prezentate de Colterm la majorarea de capital social din 2016;

– Redactare raport conform art. 7 (1) din caietul de sarcini referitor la preluarea bunurilor de retur şi cumpărarea celor de preluare pentru a asigura continuitatea serviciului;

– ####### juridică referitor la licenţele ANRE existente şi potenţiale consecinţe asupra continuităţii serviciului în cazul neacordarii licenţei ANRE către Colterm sau retragerii licenţei;

– Revizuire HCL -uri de aprobare contract de concesiune serviciu nr. 216/2006 si HCL -uri aprobare contractele de concesiune nr. 2/2004 şi 5/2006 şi anexele acestor contracte;

– ####### juridică şi redactare raport referitor la clarificarea situaţiei bunurilor SACET şi aspecte referitoare la durata noului contract de concesiune pentru continuitatea serviciului;

– ####### juridică şi redactare raport privind opţiunile Municipiului Timişoara la încetarea contractului pentru a asigura continuitatea serviciului, inclusiv încredinţarea directă către Colterm;

– Redactare raport referitor la concesionarea serviciului de alimentare cu energie termică;

– ####### juridică import licenţe/continuitate servicii şi măsuri preventive;

– Verificări licenţe ANRE ale Colterm, analiză jurisprudenţă cu privire la deciziile prin care se aplică penalităţi conform HG nr. 860/2006 pentru nerestituirea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

– Pregătire listă licenţe, autorizaţii de solicitat pe baza informaţiilor publice în vederea analizării efectelor posibile ale penalităţii aplicate conform HG nr. 780/2006. ####### juridică cu privire la strategii posibile pentru asigurarea continuităţii serviciului de alimentare centralizată cu energie termică – divizare, motive contestaţie decizie de impunere;

– ####### în legătură cu posibile modele / abordări de documentaţie privind delegarea directă a serviciului;

– ####### în legătură cu conţinutul documentaţiei de delegare directă a serviciului de termoficare – analiză contract 216;

– ####### juridică referitoare la practica altor autorităţi publice din ####### privind încredinţarea directă a gestiunii serviciului în vederea asigurării continuităţii acestuia;

– ####### juridică referitoare la necesitatea avizului Consiliului Concurenţei pentru încredinţarea directă a gestiunii serviciului şi procedura de obţinere a acestuia;

– Verificări cu privire la autorizaţiile de emisii de gaze primite, analiza privind aspectele care trebuie avute în vedere din perspectiva impactului penalităţii;

– Revizuire autorizaţie integrată de mediu, analiza juridică;

– ####### privind licenţe privind emisii de gaze cu efect de seră;

– Revizuire autorizaţii de gospodărire a apelor, documentor legate de autorizaţii de mediu şi certificate de emisii cu efect de seră;

– Pregătire şi transmitere solicitare către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

– ####### juridică referitoare la CA Colterm privind restructurare în vederea asigurării continuităţii servicilor;

– ####### juridică şi redactare raport privind constatări şi concluzii cu privire la situaţia contractului de concesiune a serviciului în baza informaţiilor oferite de Colterm;

– Revizuire legislaţie şi practica judiciară referitoare la emisii industriale, impact nerestituire certificate, neplată penalitate;

– ####### juridică şi redactare opinie referitor la documentele necesare în vederea încheierii noului contract de delegare a gestiunii serviciului în vederea asigurării continuităţii serviciului;

– ####### juridică şi redactare raport referitor la situaţia contractului de concesiune a serviciului existent;

– Cercetări privind ajutorul de stat şi pregătirea unei evaluări a potenţialului ajutor de stat acordat Colterm;

– ####### juridică şi redactare raport referitor la informaţii/documente necesare pentru obţinerea avizului de la Consiliul Concurentei;

– ####### privind suspendarea autorizaţiilor ca efect al neplăţii penalităţii / nerestituirii certificatelor C02;

– Redactarea unui sfat cu privire la documentele care trebuie pregătite pentru scrisoarea Consiliului Concurenţei din #######;

– Redactarea unui memorandum privind potenţialul ajutor de stat acordat Colterm;

– ####### limitării de dreptul concurenţei pe concesiunea de 49 de ani şi noul contract de delegare;

– ####### privind paşii subsecvenţi – coordonarea noului contract cu vechile contracte, încetarea amiabilă, stabilirea unui calendar estimativ şi a condiţionărilor între contracte;

– ####### privind situaţia prelungirii contractului existent intercondiţionarea cu încetarea contractelor de bunuri şi cu semnarea noului contract de delegare;

– ####### juridică şi redactare opinie aspecte privind expirarea contractului de delegare nr. 216/2006 şi necesitatea semnării noului contract, stadiul documentaţiei privind noul contract, limitele contractuale ale duratei de prelungire a contractului de delegare a gestiunii serviciului nr. 216/2006, condiţiile de contestare a prelungirii contractului de delegare a gestiunii, obţinerea avizului de la Consiliul Concurenţei şi de la ANRE.

– ####### juridică/revizuire studiul de oportunitate referitoare la serviciu, operatori, cadrul legal, producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică;

– ####### juridică privind includerea în contract a formulei de preţ CET Sud propusă de Colterm şi alte aspecte clauza referitoare la preţ din contract;

– ####### privind riscuri legate de situaţia operatorului serviciului public, inclusiv în ceea ce priveşte insolvenţa şi o eventuală stare de urgenţă;

– ####### privind formalităţi de informare cu privire la documentaţia legată de noul contract de delegare;

– ####### juridică referitoare la modalitatea şi condiţiile în care ar putea ########## ###### ######## ## ####### ## ###### # ######### ########## ## ####;

– ####### juridică coexistentă subvenţiei cu ajutorul pentru încălzire acordat conform Legii ######## având în vedere şi declaraţia publică a vicepreşedintelui ANRE că nu vor mai fi plătite subvenţiile ca urmare a intrării în vigoare a Legii 226/2021;

– ####### privind aspecte legate de o posibilă situaţie de urgenţă, practica anterioară privind împrumuturi din trezorerie, împrumuturi de păcura din rezerva naţională;

– ####### referitoare la opţiunile disponibile privind situaţia determinată de creşterea preţului gazelor naturale;

– ####### juridică privind potenţiale soluţii de asigurare a continuităţii serviciului de termoficare în baza legislaţiei privind situaţia de urgenţă, starea de urgenţă, starea de alertă, posibilitatea de a obţine împrumuturi de la Trezoreria Statului sau de a obţine păcura sau altă materie primă/combustibil de la rezerva de stat;

– ####### juridică condiţiile în care poate fi atribuită prestarea serviciului public de termoficare în #### ######### ## ######## #### ######## ###### ## ########## ###, inclusiv analiză reguli ajutor de stat;

– ####### juridică şi redactare opinie referitor la aplicabilitatea art. 2 alin. (1) fraza finală din Legea ######## referitoare la interzicerea sistării agentului termic şi a energiei primare în cazul Mun. Timişoara, mai ales raportat la situaţia furnizării de gaze;

– ####### juridică şi redactare email referitor la starea de urgenţă şi starea de alertă şi măsurile care pot fi luate în vederea achitării creşterilor de pret la gaz;

– ####### juridică referitoare la comunicarea Comisiei Europene din 13.10.2021 privind măsurile care pot fi adoptate de statele membre în contextul creşterii preţului la energie şi redactare opinie;

– ####### suplimentară referitoare la procesul-verbal al şedinţei ### Colterm din 05.10.2021 din perspectiva aspectelor discutate în legătura cu semnarea noului contract şi a încetării celui vechi şi a contractelor de concesiune de bunuri;

– ####### juridică privind proiectul de HCL împreuna cu referatul de aprobare şi raportul de specialitate referitoare la aprobarea preţului local şi preţului local pentru populaţie referitor la cuantumul subvenţiei;

– ####### în legătură cu limitările aplicabile subvenţiei / compensării pe care ########## # ##### ###### ## ######## ## ######### ########### ## ########### ##### ############ ######;

– ####### juridică referitoare la prevederi relevante din Legea 325/2006, Legea 51/2006 şi Ordinul 28/2017 cu privire la transfer servicii transport, distribuţie şi furnizare energie termică la alt operator;

– ####### privind succesiunea paşilor în cazul unui proces de separare a serviciului public de termoficare între producţie şi transport/distribuţie;

– ####### referitoare la posibilitatea legală de atribuire la operatori diferiţi a unor activităţi din cadrul serviciului de alimentare cu energie termică, inclusiv analiza rapoarte ANRE privind starea serviciului de alimentare energie termică;

– Redactare analiză privind cazurile relevante de încetare contract delegare, inclusiv dezavantaje încetare unilaterală şi încetare amiabilă;

– Redactare analiză privind înfiinţarea/identificarea operatorului care ar urma să preia serviciul de transport, distribuţie;

– ####### referitoare la continuitatea serviciului public în cazul insolvenţei Colterm;

– Redactare analiză privind încheierea noului contract privind transport, distribuţie, furnizare energie termică, inclusiv procedura de atribuire;

– Redactare analiză privind necesitatea încheierii unui contract între Colterm şi noul operator pentru serviciul de transport, distribuţie şi furnizare şi aspecte privind colectarea preţurilor serviciului de la utilizatori;

– Redactare analiză privind implicaţiile încheierii contractului dintre Colterm şi alt operator al serviciului de transport, distribuţie şi furnizare, inclusiv aspecte referitoare la încasare subvenţie;

– ####### privind posibilul impact al separării componentelor serviciului public asupra modalităţii de acordare a subvenţiilor;

– ####### juridică referitoare la regimul juridic al bunurilor SACET şi regimul proprietăţii publice;

– #### preluare transport, distribuţie şi furnizare energie electrică de alt operator cu integrarea secţiunilor specifice privind concurenţa şi ajutor de stat.

În ceea ce priveşte obiectivul Degrevarea bugetului municipiului Timişoara de sarcinile transferate de către ####### SA, au fost predate o serie de lucrări dintre care recurenţii-reclamanţi au menţionat:

– ####### privind aprobarea situaţiilor financiare ale Colterm;

– ####### în vederea identificării argumentelor juridice în legătura cu posibila poziţie procesuală a clientului în proceduri juridice privind ####### SA;

– ####### juridică privind contracte de garanţie asumate de municipiu, analiza privind contractele de fidejusiune în vederea formulării apărărilor întemeiate pe principiile de drept public în dosarele pendinte;

– ####### privind impactul pe care procedurile judiciare pendinte îl pot avea în legătură cu strategia clientului de conservare a resurselor economice (executări silite);

– ####### cu privire la datorii istorice şi organizarea CA; ####### ### Colterm – din perspectiva creanţei Colterm faţă de Municipiul Timişoara;

– ####### privind structură şi conţinut, analiză documente în vederea redactării Raportului 7 zile, conform art. 7 alin. (1) din Caietul de sarcini;

– Consultanţă în vederea pregătirii reorganizării societăţii COLTERM; pregătirea ###;

– ####### litigiilor cu ####;

– ####### impactului asupra poziţiei procesuale a municipiului, a unei eventuale restructurări a obligaţiilor fiscale / bugetare ale Colterm – cerinţele de procedură şi riscurile de insolvenţă generate de ####;

– ####### privind o potenţială dare în plată a bunurilor Colterm în vederea securizării activelor necesare prestării serviciului public;

– ####### privind o potenţială restructurare a obligaţiilor fiscale / bugetare ale Colterm;

– ####### juridică referitoare la reglementarea legală a pierderilor tehnologice induse în vederea degrevării bugetului local de costuri excesive în legătura cu prestarea serviciului;

– ####### juridică privind contractul de concesiune nr. 216/2006 şi actele adiţionale la acesta din perspectiva identificării clauzelor relevante privind încetarea contractului şi efectele în legătură cu bunurile de retur şi cele de preluare;

– Consultanţă în vederea pregătirii reorganizării societăţii COLTERM;

– ####### juridică – situaţie dosare EON, cesiune OTP, centralizarea litigiilor;

– ####### juridică privind poziţia vacantă din CA Colterm şi atribuţiile ### stabilite prin lege şi prin actul constitutiv al Colterm, consultanţă cu privire la desfăşurarea ### Colterm din data de 27.05.2021;

– Analizarea documentelor în vederea pregătirii unei posibile restructurări;

– ####### juridică Decizia Camerei de Conturi #####, în vederea identificării măsurilor/acţiunilor de remediere;

– ####### juridică referitor la prelungirea concesiunii cu 3 luni conform HCL 68/2021 şi documentele care au stat la baza adoptării acesteia;

– ####### juridică referitor la efectele transferului instalaţiei asupra obligaţiei de restituire a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în contextul necesităţii asigurării continuităţii serviciului de alimentare centralizată cu energie termică;

– ####### documente puse la dispoziţie şi continuare redactare Raport conform art. 7 alin. (1) din Caietul de sarcini;

– ####### preliminară obligaţie de mediu şi obligaţii fiscale;

– ####### legală a documentelor privind salariaţii şi a prevederilor contractuale privind concedierea pentru motive fără legătură cu persoana salariatului, analiză legală cu privire la legislaţia aplicabilă în ceea ce priveşte compensaţiile băneşti şi corespondenţa cu privire la acestea;

– ####### privind existenţa unor garanţii asupra bunurilor Colterm şi iminenţa unor cereri de insolvenţă iniţiate de terţi creditori;

– ####### a prevederilor legale relevante privind pierderile induse din hotărârile de Guvern privind acordarea de pierderi financiare şi impactul practicii existente la nivelul Guvernului;

– ####### prevederilor legale privind pierderi induse coroborat cu poziţia Guvernului României exprimată în HG de distribuire sume din Fondul de Rezervă;

– ####### documentelor suport privind pierderi induse în #### # #### şi evoluţia planului de restructurare şi coordonarea cu analiza privind regimul juridic al pierderilor induse;

– ####### preliminară convenţie eşalonare EON;

– ####### legală, agenda propusă pentru adunarea generală a acţionarilor şi procedurile de convocare;

– Redactare raport la 7 zile privind pierderile induse;

– ####### Planului de restructurare al Colterm, pregătit de consultantul extern cu accent pe obligaţiile pe care le reţine că Municipiul Timişoara le-ar avea faţă de Colterm;

– Revizuire documente referitoare la penalitate AFM;

– Revizuire şi analiza documente privind poziţia Colterm în raport cu Municipiul Timişoara privind pierderile induse;

– Revizuire decizie AFM, Cercetare juridică legislaţie şi jurisprudenţă referitor la contestarea deciziei AFM, motive de contestare, posibile strategii cu focus pe prevederile din legislaţia de mediu şi certificate cu efect ale serviciului de alimentare centralizată cu energie termică;

– Studierea dosarului Colterm. Studierea legalităţii deciziei de impunere. Studierea legislaţiei specifice, formularea concluziilor, verificarea constituţionalităţii temeiului juridic al deciziei de impunere. Cercetări privind practica instanţelor în domeniul contenciosului administrativ al deciziilor fiscale din această categorie;

– Verificarea obligaţiilor Municipiului privind bilanţul energetic;

– ####### privind pierderile induse – financiar – aprobare din bugetul de stat -analiza impact;

– Studierea incidenţei art. 10 (4) al OUG nr. 195/2005. Studierea efectelor obligaţiilor de mediu în procedura insolvenţei;

– ####### juridică a problemelor legate de capitalul social al ####### SA şi dezvoltarea acestor puncte în raportul la 30 de zile;

– ####### capital social – neefectuare vărsământ;

– ####### juridică a problemelor de cvorum şi majoritate a Consiliului Local în adoptarea de hotărâri ### în calitate de acţionar unic al Colterm fără formalităţi de convocare şi analiza generală a guvernanţei corporative a Colterm;

– ####### privind cererea de suspendare a deciziei AFM de aplicare penalităţi;

– ####### privind contestaţia administrativă împotriva deciziei AFM de aplicare penalităţi;

– ####### deciziei ##/2020 şi a documentelor relevante; redactare analiză;

– Redactare raport la 30 zile;

– ####### documentelor aferente şedinţei ### Colterm din data de 17.06.2021 în vederea stabilirii problemelor de guvernantă corporativă şi de atribuţii ale ### conform legii şi actului constitutiv al Colterm;

– ####### juridica a HCL ######## şi documentelor conexe pentru a determina potenţialele riscuri cu privire la capitalul social nevărsat pentru Colterm în anul 2020 (în valoare de aprox 10 mii. RON);

– ####### juridică a aspectelor legate de capitalul social al Colterm pentru pregătirea raportului la 30 de zile;

– ####### situaţii financiare şi remediere proporţie activ net faţă de capitalul social;

– Redactare a raportului de 30 de zile tratând următoarele teme: securizarea bunurilor – analiza privind grevarea bunurilor, dare în plată opţiuni şi paşi posibili de securizare, aspecte esenţiale care trebuie incluse în noul contract în vederea asigurării continuităţii serviciului, aspecte privind degrevarea bugetului, secţiunea referitoare la continuitatea serviciului public, mai ales din perspectiva unor aspecte concrete de efectuat în perioada următoare, analiza capitalului social al Colterm şi a problemelor identificate, precum şi prezentarea etapelor unei potenţiale desprinderi în interesul acţionarilor Colterm, efectele nerestituirii certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, neachitării penalităţii asupra autorizaţiilor privind cele două instalaţii, în contextul asigurării continuităţii serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, SACET, concesiunile pe 49 de ani, manifestare acord Colterm pentru încetarea amiabilă a contractelor de concesiune a bunurilor SACET etc.

– ####### juridică şi redactare email referitor la posibilitatea de contestare în instanţă a HCL-urilor de aprobare a contractelor de furnizare gaze naturale şi fideiusiune, respectiv a HCL de eşalonare a pierderilor induse aferent anului 2018;

– ####### juridică şi redactare email referitor la încetarea contractelor de concesiune de bunuri prin acordul părţilor, inclusiv aspecte de inclus în actul adiţional de încetare;

– ####### şi actualizare stadiu actual referitor la contractul de concesiune, situaţia financiară Colterm şi executări silite;

– ####### privind darea în plată a unor active în contul creanţelor către #### si AFM;

– ####### prevederi legale cu privire la executarea silită bunuri/garantii, bunuri libere de sarcini;

– ####### referitoare la notificarea #### privind darea în plată completată de Colterm;

– ####### creanţă deţinută de Municipiul Timişoara împotriva Colterm;

– ####### creanţe împotriva Colterm;

– ####### situaţie financiară Colterm;

– Redactare a unei cereri de regres anticipat a Municipiului Timişoara împotriva Colterm cu privire la creanţele rezultând din hotărârile definitive pronunţate de instanţele de judecată în dosarele #### (debit principal şi penalităţi), precum şi cu privire la dosarele #### aflate în curs de soluţionare (penalităţi de întârziere);

– Redactare cerere recuperare creanţe deţinute de Primăria Municipiului Timişoara la Colterm;

– ####### juridică a art. 20 din OUG 97/2021, inclusiv considerentele adoptării acestei OUG în vederea identificării obiectului şi scopului reglementării;

– Redactare cerere recuperare creanţe deţinute de Primăria Municipiului Timişoara la Colterm;

– ####### juridică şi redactare opinie referitor la condiţiile de aplicare a art. 20 din OUG 97/2021 în cazul Municipiului Timişoara;

– Cercetare în dosarul ###/1371/2021 aflat pe rolul Tribunalului Mureş cu privire la posibile motive de nelegalitate a HCL nr. 537 din 8 decembrie 2015 prin care a fost aprobat contractul de furnizare gaze naturale şi fideiusiune încheiat între ####, Colterm şi Municipiul Timişoara;

– ####### legală privind posibilitatea de contestare din perspectiva achiziţiilor publice a contractului de garantare acordat de MT către Colterm;

– Redactarea cererii de apel în dosarul ###/1371/2020. Studierea hotărârii primei instanţe şi a înscrisurilor depuse de Muncipiul Timişoara în dosarul de fond;

– Reprezentare la termenul de judecată în dosarul nr. ###/1371/2020 şi raport de termen;

– Redactarea excepţiei de nelegalitate cu privire la HCL ######## cu privire la dosarul ###/1371/2020 aflat pe rolul Curţii de Apel Targu Mureş. Pregătiri pentru termenul de judecată din data de 12.10.2021;

– Asistenţă juridică şi reprezentare în dosarul ###/1371/2020 aflat pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş;

– Redactarea răspunsului la interogatoriul propus de #### ####### ####### SA ca mijloc de probă în dosarul ###/1371/2021. Redactare email de informare către client;

– Revizuire a dosarului nr. ###/1371/2021 în vederea termenului de judecată din data de 25.10.2021. Revizuirea notelor scrise depuse de #### la dosarul cauzei şi pregătiri pentru termen;

– Asistenţă juridică şi reprezentare în dosarul nr. ###/1371/2021 aflat pe rolul Tribunalului Mureş;

– Asistenţă juridică şi reprezentare în dosarul nr. ###/1371/2021 aflat pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş;

– ####### juridică legislaţie relevantă pierderi induse financiar, mai ales nota de fundamentare la HG ######### şi modificările din iulie 2021 la Legea 325/2006;

– ####### juridică referitoare la destinaţia sumelor acordate prin HG #########;

– ####### juridică despre pierderile tehnologice solicitate de Colterm conform HCL 292/2019, inclusiv despre plata pierderilor tehnologice către Colterm sau către OTP ####;

– ####### juridică referitoare la regimul pierderilor induse tehnologice şi financiare raportat la cadrul legal aplicabil, mai ales prevederilor Ordinului #########;

– Redactare analiză juridică referitoare la sumele pretinse de Colterm cu titlu de pierderi induse financiar pentru perioada #########;

– ####### privind regimul subvenţiilor acordate pentru serviciul de termoficare şi limitări privind plăţile efectuate de către ########## #########;

– ####### şi completare draft răspuns pregătit de Mun. Timişoara la adresa Colterm privind plata pierderilor induse;

– ####### referitoare la perioada #### ##### şi plăţile efectuate în ultimii ani de Mun. Timişoara către Colterm;

– ####### şi redactare draft răspuns la adresa administratorului judiciar al Colterm referitor la pierderile induse financiare, inclusiv la aspectele specifice invocate de administratorul judiciar privind sumele acordate prin HG #########;

– Strategie impact posibil ajutor de stat asupra procedurii de insolvenţă Colterm;

– ####### şi redactare mail referitor la reglementarea pierderilor induse şi delimitări între conceptele de pierderi induse, pierderi tehnologice, pierderi induse financiare;

– Reprezentare la termenul de judecată în dosarul nr. ###/1371/2021;

– ####### şi redactare mail analiză privind starea de fapt referitoare la pierderile induse tehnologice aferente anului 2018 cesionate către OTP #### şi solicitate la plată de Colterm prin administratorul judiciar;

– ####### juridică privind documente care au stat la baza adoptării HCL-uri de aprobare pierderi induse financiare şi pierderi induse tehnologice;

– ####### şi redactare mail analiză privind implicaţii ale plăţii ultimelor două rate scadente către Colterm şi eventuale pretenţii din partea OTP (continuare);

– ####### juridică şi redactare mail referitor la obligaţiile asumate de Mun. Timişoara privind plata facturii referitoare la pierderile induse tehnologice aferente #########;

– ####### juridică şi completare mail analiză privind posibilitatea achitării pierderilor induse financiare din fondurile alocate Mun. Timişoara conform HG #########;

– Reprezentarea intereselor Municipiului Timişoara în dosarul nr. ###/1371/2021 având ca obiect cererea de obligare la plata penalităţilor (pentru perioada 01.09.2020- 28.02.2021) formulată de #### Energie;

– Contestaţie faţă de tabelul preliminar de creanţe;

– ####### a convenţiei de eşalonare şi a prevederilor care ar trebui incluse pentru cesiunea creanţelor şi analiză implicaţii;

– ####### cu privire la riscuri legate de diversele categorii de creanţe pe care EON le solicită de la Municipiu şi de la Colterm, inclusiv risc de nesuprapunere;

– ####### juridică subrogatie – cesiune – convenţie de plata EON;

– ####### juridică căile judiciare de atac împotriva deciziilor de instituire a sechestrului şi redactare mail însoţitor Adresa către ####, inclusiv despre căile de atac împotriva deciziilor #### de instituire a sechestrului;

– ####### generală privind posibile argumente de nelegalitate ale HCL-urilor care aprobă plata de pierderi induse de la bugetul de stat – argumente generale aplicabile unui act administrativ.

De altfel, în ceea ce priveşte situaţia juridică a activelor esenţiale, recurenţii-reclamanţi au arătat că, chiar în cuprinsul Deciziei se reţine că au fost realizate o serie de demersuri în vedere reglementării situaţiei (către OCPI, Ministerul Finanţelor Publice, demersuri interne contabile) în vedere reglementării situaţiei acestor bunuri.

Tot în cuprinsul Deciziei, Camera de Conturi a observat că „entitatea a procedat la încheierea contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în Municipiul Timişoara, […] Anexa 4 privind bunurile de retur – Inventarul bunurilor mobile şi imobile ce urmează a fi predate/exploatate din domeniul public şi/sau privat al municipiului Timişoara aferente Serviciului, respectiv Anexa 6 privind Lista bunurilor proprii ale operatorului.” În acest context recurenţii-reclamanţi au apreciat, că în mod eronat s-a reţinut că nu a avut loc realizarea inventarului SACET în vederea stabilirii bunurilor care urmează a fi predate de către recurenţii-reclamanţi la semnarea noului contract de delegare a gestiunii Serviciului.

În ceea ce priveşte cererea de admitere la masa credală, a fost recunoscută în favoarea Municipiului Timişoara o creanţă în valoarea de 23.854.868,55 lei, însă s-a dispus compensarea acestor sume cu sume pretinse de ####### S.A. în valoarea de 45.087.210,00 lei. În privinţa sumei de 64.861.182,001ei s-a reţinut în tabelul preliminar de creanţe că „în măsura în care se vor efectua plăţi către ####. ####### ####### SA, va opera compensarea legală cu creanţele deţinute de ####### SA faţă de Municipiul Timişoara.”.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că faţă de intrarea Colterm în procedura insolvenţei au fost prestate, printre altele, următoarele servicii juridice: analiză documente folosite în probaţiune în dosar, redactare cerere de înscriere la masa credală, contestaţie faţă de tabelul preliminar de creanţe, reprezentare la două termene de judecată în faţa Tribunalului #####, redactarea excepţiei de nelegalitate a hotărârilor Consiliului local privind acoperirea integrală a pierderilor induse din prestarea serviciului public de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat pentru populaţie. În ceea ce priveşte pierderile financiare induse, în cuprinsul Deciziei se citează o argumentaţie din partea Schoenherr & Asociaţii prin care aceasta oferă apărări în susţinerea intereselor Municipiului Timişoara. Tot în cuprinsul Deciziei se impută faptul că această argumentaţie nu a fost însuşită de administratorul judiciar în procedura insolvenţei.

Or, împotriva tabelului preliminar de creanţe s-a formulat contestaţie în care au fost invocate aceste argumente. Pe de altă parte, chiar în raportul furnizat de Schoenherr & Asociaţii s-a arătat că există posibilitatea ca alte entităţi interesate să aibă o abordare distinctă asupra tratamentului juridic al pierderilor financiare induse, în susţinerea poziţiei procesuale a recurenţilor-reclamanţi a fost introdusă o argumentaţie în contestaţia faţă de tabelul preliminar de creanţe. În plus, s-a depus o amplă argumentaţie în acest sens în cadrul unei excepţii de nelegalitate a hotărârilor Consiliului local privind acoperirea integrală a pierderilor induse din prestarea serviciului public de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat pentru populaţie.

Recurenţii-reclamanţi au precizat că în privinţa atribuţiilor avocatului art. 3. (1) din Legea 51/1995 privind exercitarea şi organizarea profesiei de avocat prevede că „Activitatea avocatului se realizează prin: a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic; b) asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, […], a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii; c) redactarea de acte juridice, […]; e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină; […] k) orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.”.

În continuare, art. 89 din Statutul profesiei de avocat prevede: „Consultaţiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum: a) redactarea şi/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a opiniilor juridice şi informaţiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizată; b) elaborarea de opinii legale; c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.) şi asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea; d) elaborarea proiectelor de acte normative; e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în condiţiile legii; f) orice alte consultaţii în domeniul juridic.”.

În acest context, recurenţii-reclamanţi au menţionat că din cuprinsul Deciziei rezultă faptul că „au fost efectuate analize juridice, consultanţă juridică, au fost redactate documente, au fost instrumentate dosare în instanţele judecătoreşti, etc, de către societatea de avocatură”.

De asemenea, rezultă cu prisosinţă, aşa cum reiese din documentaţia anexată pe suport electronic, respectiv xerocopii ale documentelor justificative anexate la ordinele de plată, că au fost prestate serviciile juridice conform dispoziţiilor legale, documentelor de achiziţie publică şi scrisorii de angajament.

În ceea ce priveşte susţinerea conform căreia ar fi fost acceptate spre decontare activităţi care nu fac obiectul celor 3 obiective, recurenţii-reclamanţi au arătat că au fost prestate numai servicii juridice în directă legătură şi în vederea atingerii obiectivelor din Caietul de sarcini. Se mai arată că „au fost acceptate spre decontare către Schoenherr şi Asociaţii SCA, cheltuieli pentru activităţi care intră în atribuţiile şi responsabilităţile personalului entităţii.” Or, potrivit Art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative „În situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea: a) ordonatorilor principali de credite pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale; b) consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului ####### al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale.”.

Iar prin Hotărârea nr. 89 din 16.03.2021 s-a aprobat de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara achiziţionarea serviciilor juridice tocmai în considerarea faptului că acestea erau necesare ţinând cont de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate.

În acelaşi sens, recurenţii-reclamanţi au apreciat neîntemeiate şi aspectele reţinute în sensul că „nu se justifică acceptarea la plată a sumei de 11.345,80 lei fără TVA pentru activităţi de redactare email/analiză juridică/analiză etc. referitor la implementarea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, respectiv cu privire la Raportul şi Decizia Curţii de Conturi, aşa cum rezultă din rapoartele de activitate din lunile iunie şi iulie 2021 şi martie 2022, care intră în atribuţiile conducerii entităţii audiate în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse”.

Tot în privinţa acestor servicii se reţine de către Camera de Conturi #####, că acestea nu ar face obiectul HCL nr. 89/16.03.2021, respectiv nu ar fi cuprinse în cerinţele caietului de sarcini care nu prevede astfel de activităţi. Pe de altă parte însă, în mod contradictoriu, se reţine că „auditorul public extern a constat că doar o măsură a fost dusă integral la îndeplinire, celelalte fiind parţial îndeplinite, ceea ce arată lipsa de rezultate concrete atât la nivelul UA TM Timişoara, cât şi la nivelul ####### SA, ca urmare a serviciilor juridice prestate în acest sens de Schoenherr şi Asociaţii, pentru care entitatea a preferat să achite sume de bani din bugetul local pentru acţiuni de analize, analize juridice, etc cu privire la conţinutul actelor emise de către Camera de Conturi, în condiţiile în care aceste activităţi nu au fost cuprinse în caietul de sarcini şi nu fac obiectul HCL nr. 89/2021.” Or, serviciile prestate erau necesare având în vedere complexitatea problemelor juridice, caracterul multidisciplinar al acestora, fiind implicate mai multe ramuri ale dreptului. Aşa încât pentru înţelegerea situaţiei de fapt, a limitărilor, problemelor şi a implicaţiilor juridice ale acesteia, serviciilor juridice nu doar că s-au încadrat în obiectivele din Caietul de sarcini, dar au fost necesare pentru a face demersuri înspre atingerea acestor obiective. Chiar şi implementarea măsurilor dispuse anterior de Curtea de Conturi impune o analiză juridică asupra acestora şi a efectelor pe care le atrag, tocmai în scopul respectării dispoziţiilor legale şi a actelor administrative adoptate în conformitate cu şi în vederea aplicării legii.

În ceea ce priveşte susţinerea auditorilor conform căreia s-ar fi efectuat plăţi fără existenţa documentelor justificative, recurenţii-reclamanţi au arătat că acestea sunt neîntemeiate, în condiţiile în care s-a probat faptul că documentul justificativ pentru fiecare factură este reprezentat de raportul de activitate anexat fiecărei facturi în care sunt detaliate toate serviciile juridice prestate Potrivit art. 4.1. din Scrisoarea de angajament, „Listele de servicii (fişe de consultanţă) vor fi prezentate Clientului lunar (la începutul lunii următoare pentru luna trecută) spre verificare şi aprobare facturare, conform documentaţiei Procedurii de achiziţie. Listele de servicii vor fi denumite „######## de activitate ” şi vor fi întocmite pe zile şi cu detalierea activităţii desfăşurate şi a timpului folosit pentru activităţile desfăşurate şi a timpului folosit pentru activităţile desfăşurate, însoţite, unde este cazul şi când este posibil, de documente justificative (livrabile semnate pentru asumare)”. Municipiul Timişoara a prezentat, în data de 22.07.2022, pe suport electronic, actele de procedură, rapoartele, corespondenţa e-mail în care s-au materializat unele dintre serviciile juridice prestate. #### există şi servicii juridice care nu s-au materializat în scris, cum ar fi consultanţă juridică acordată în cadrul şedinţelor, teleconferinţelor, conferinţelor video, reprezentării în faţa instanţelor de judecată. Acestea sunt reflectate în desfăşurătoarele de activitate care reprezintă documentul justificativ care atestă prestarea serviciilor.

Recurenţii-reclamanţi au precizat că în cuprinsul Deciziei se mai impută faptul că „nu s-a procedat la recepţia fiecărei activităţi descrise în rapoartele de activitate”. Raportat la acest aspect, trebuie reţinut că nici documentaţia de achiziţie publică, nici Scrisoarea de angajament, nu prevăd o procedură de recepţie distinctă pentru fiecare serviciu prestat.

Astfel, art. 9 din Caietul de sarcini prevede că „Recepţia serviciului se va face în baza livrabilelor transmise de către prestator care vor fi în concordanţă cu graficul de realizare a activităţii. Livrabilele sub forma unor rapoarte, acţiuni în instanţă, apărări în eventuale litigii, care vor cuprinde implicit şi numărul de ore prestate pentru fiecare obiectiv. Numărul de ore aferente serviciilor prestate în cursul unei luni se va regăsi în fişa de consultanţă lunară care va fi emisă de prestator la începutul lunii următoare pentru luna trecută.”.

Concluzia din Decizie este că „Entitatea s-a limitat fie la întocmirea unor procese-verbale de recepţie a facturilor transmise de Schoenherr şi Asociaţii SCA, fie la încheierea unor Procese-verbale de recepţie servicii cu ocazia predării-primirii şi recepţiei „documentelor justificative” sub forma rapoartelor de activitate transmise de către Schoenherr şi Asociaţii SCA”. Or, din punctul de vedere a legislaţiei fiscale, dar şi al documentaţiei din procedura de achiziţii publice o atare predare-primire satisface toate exigenţele legale, precum şi exigenţele în materie de execuţie bugetară.

Recurenţii-reclamanţi au arătat că se mai susţine că nu s-au prezentat „acte şi documente în acest sens, din care să rezulte transpunerea în acţiuni concrete ce ar fi trebuit să fie întreprinse la nivelul UATM Timişoara ca efect al analizelor juridice, emailurilor şi adreselor, a strategiilor cu paşii de urmat, etc. realizate de către Schoenherr & Asociaţii, respectiv urmare instrumentării dosarelor de instanţă de către societatea de avocatură.” Astfel cum s-a arătat mai sus, defalcat pe cele 3 obiective stabilite prin caietul de sarcini, societatea a furnizat opinii juridice cu indicarea paşilor de urmat în lumina dispoziţiilor legale în privinţa aspectelor relevante în legătură cu obiectivele trasate.

Recurenţii-reclamanţi au menţionat că referitor la pretinsa neîntocmire a Referatului de necesitate reţinută neîntemeiat de către auditorii publici, invocandu-se dispoziţiile HG ######## trebuie constatat că procedura de achiziţii publice s-a desfăşurat în acord cu dispoziţiile art. 29 alin. 1 litera d) şi alin. 3) din Legea 98/2016 privind achiziţiile publice. Aceste dispoziţii prevăd că: „(1) Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect: d) oricare dintre serviciile juridice prevăzute la alin. (3); (3) Serviciile juridice care fac obiectul alin. (1) lit. d) sunt următoarele: [..] b) asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, în cadrul unor proceduri judiciare în faţa instanţelor de judecată sau a autorităţilor publice naţionale din ####### ori din alt stat sau în faţa instanţelor de judecată ori a instituţiilor internaţionale; c) asistenţă şi consultanţă juridică acordată de un avocat, anticipat sau în vederea pregătirii oricăreia dintre procedurile prevăzute la lit. a) şi b) ori în cazul în care există indicii concrete şi o probabilitate ridicată ca speţa în legătură cu care sunt acordate asistenţă şi consultanţă juridică să facă obiectul unor astfel de proceduri; [..]”.

În acest context, recurenţii-reclamanţi au considerat că este evident că dacă serviciile nu intră sub incidenţa Legii 98/2016, nu sunt aplicabile nici Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice din 02.06.2016 care fac referire la referatul de necesitate.

Mai mult chiar, în cuprinsul Invitaţiei transmise societăţii, s-a inserat prezentarea necesităţii serviciilor, arătându-se că „pachetul de servicii care se doresc a fi contractate privesc tematica juridică complexă din jurul companiei ####### SA; o companiei de termoficare a municipiului Timişoara, tematică de interes public care afectează în mod serios şi situaţia financiară a municipiului Timişoara. ######## Colterm are o situaţiei economică precară, fiind puternic dependentă de contribuţiile financiare ale municipiului, materializate în subvenţii, acoperite de pierderi induse (tehnologice şi financiare) precum şi achitarea unor prestări de servicii. ########## ####### S.A. a crescut de la an la an, sumele necesar a fi transferate de la bugetul local către companie ajungând la un nivel nesustenabil pentru comunitate”.

Recurenţii-reclamanţi au subliniat faptul că la baza HCL 98/2001 au stat următoarele documente justificative: -Referatul de aprobare a proiectului de hotărâre nr. SC2021 -7135/16.03.2021, al Primarului Municipiului Timişoara, domnul ####### #####; -Raportul de specialitate nr. SC2021-7135/16.03.2021 al Serviciului Juridic din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara; -Avizul nr. SC2021-7135/16.03.2021 al Direcţiei Economice; -Raportul de specialitate nr. SC2021-7135/16.03.2021 al Direcţiei Generală Drumuri, Poduri, Parcaje şi Reţele de Utilităţi din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

În concluzie, contrar modului de interpretare al instanţei de fond, recurenţii-reclamanţi au considerat ca raportat la situaţia de fapt dovedită cu înscrisurile depuse în faţa acesteia, prima instanţa a distorsionat scopul şi sensul dispoziţiilor legale invocate, făcând o interpretare pur subiectivă a prevederilor legale invocate, fără a ţine cont de cele invocate de recurenţii-reclamanţi, dând dreptate doar celor reţinute de pârâte.

Pentru toate aceste motive, recurenţii-reclamanţi au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei civile recurate, şi în rejudecare admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În drept, s-au invocat prevederile art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă.

Intimata-pârâtă Curtea de Conturi a României în nume propriu şi pentru Camera de Conturi #####, legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat, cu consecinţa menţinerii sentinţei recurate ca fiind temeinică şi legală, în ceea ce priveşte măsurile dispuse la pct. I.4, I.6, I.9, I.11, I.13, II. 1, II.2 şi II.3 din Decizia nr. ##/19.08.2022 emisă de Camera de Conturi ##### şi a dispoziţiilor corelative cuprinse în Încheierea nr. VI/17/21.06.2023 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

În motivare, intimata-pârâtă a arătat că în fapt, în perioada 02.05.2022 – 22.07.2022 s-a efectuat acţiunea cu tema „Auditul financiar asupra conturilor anuale de execuţie bugetară ale  Unităţii Administrativ Teritoriale a Municipiului Timişoara, pentru perioada 01.01.2021 -31.12.2021″, la Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Timişoara.

În urma desfăşurării controlului au fost constatate deficienţe şi abateri de la legalitate şi regularitate care au fost consemnate în Procesul verbal de constatare înregistrat la entitatea auditată sub nr. SC2022 # ########.07.2022.

Intimata-pârâtă a arătat că pentru înlăturarea deficienţelor şi ale abaterilor constatate, Camera de Conturi ##### a emis Decizia nr. ##/19.08.2022, prin care în temeiul art. 33 alin. (3) şi al art. 43 lit.c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la pct. I.4, I.6, I.9, I.11, I.13, II.1, II.2 şi II.3, contestate de reclamanţi, a dispus:

I.4 În vederea înlăturării abaterii prezentate la pct. 4 din partea constatativă a Deciziei:

Elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020 în conformitate cu prevederile articolului 27(23)b.

Analizarea cererilor existente la nivelul entităţii şi stabilirea persoanelor îndreptăţite, aşa cum sunt prevăzute la art. 27(23) din Legea nr. 18/1991, astfel cum este interpretat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) respectiv: „(…) de către cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 (…) legiuitorul a avut în vedere doar cumpărătorii iniţiali ai imobilelor în baza acestui act normativ, nu şi pe cei care, prin acte ulterioare translative de proprietate, au dobândit un bun care, la un moment dat, a făcut obiectul acestei legi”, iar în baza celorlalte acte normative (exemplu Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale) se iau în calcul şi actualii proprietari ai locuinţelor (deţinătorii sau moştenitorii casei de locuit şi anexelor gospodăreşti.

I.6 În vederea înlăturării abaterii prezentate la pct. 6 din partea constatativă a Deciziei:

Luarea măsurilor de efectuare a inventarierii activelor corporale deţinute în patrimoniu sub orice titlu, de către SC ############ SA, precum şi a valorificării rezultatelor inventarierii privind imobilele deţinute de către unităţile spitaliceşti, inclusiv inventarierea imobilizărilor în curs de execuţie, pe listă distinctă în care să se menţioneze pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului: denumirea obiectului şi valoarea determinată potrivit stadiului de execuţie, pe baza valorii din documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor realizate la data inventarierii.

Efectuarea demersurilor în vederea stabilirii rezultatelor inventarierii bunurilor din domeniul public al Municipiului Timişoara date în concesiune la ####### SA, prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate potrivit posturilor din bilanţ.

Inventarierea bunurilor imobile (construcţii şi terenuri) utilizate de terţe persoane în folosinţă  gratuită,   operaţiune   corelată  cu  verificarea  documentelor  care reglementează regimul juridic al acestora şi valorificarea rezultatelor inventarierii prin luarea măsurilor legale care se impun.

Întocmirea inventarului bunurilor imobile proprietate publică şi privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii, preluarea rezultatului inventarierii în evidenţă, conform prevederilor legale în vigoare şi depunerea declaraţiei P4000 aferentă imobilizărilor corporale preluate în inventarul centralizat al bunurilor din proprietatea privată a Statului #####.

I.9 În vederea înlăturării abaterii prezentate la pct. 9 din partea constatativă a Deciziei:

Sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la neluarea de către Adunarea Generală a Asociaţilor (###) a ### ####### SA, respectiv de către Consiliul de Administraţie (CA) şi Directoratul entităţii publice ### ####### SA, în limita prerogativelor conferite de legiuitor, a măsurilor de evitare a sancţionării societăţii de către Administraţia Fondului de Mediu cu contravaloarea penalităţii de 178.725.554 lei, aceasta constituind un factor determinant care a condus şi la declanşarea stării de insolvenţă, având în vedere atribuţiile entităţii auditate privitor la asigurarea continuităţii activităţii ### ####### SA, conform prevederilor O.U.G. nr. 109/30.11.2011, privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, precum şi a Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

I.11 In vederea înlăturării abaterii prezentate la pct. 13 din partea constatativă a Deciziei:

Corectarea situaţiei actuale generată de interpretarea eronată a prevederilor ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr. 259/2021 în sensul recunoaşterii creanţei ### ####### SA stabilite de prevederile actelor administrative normative, anterior menţionate, asupra sumelor primite în bugetul local prin alocarea de către stat prin intermediul M.D.L.P.A. sub formă de subvenţie aferentă consumului de gaze naturale din sezonul rece ######### şi, totodată, a datoriilor către această companie generate de actele administrative adoptate de autoritatea deliberativă.

Solicitarea către ### ####### SA a corectării documentelor emise, întocmai cu prevederile ordinelor M.D.L.P.A., emise în baza Legii nr. 259/2021 şi, de asemenea, în conformitate cu prevederile fiscale în materie, eliminând taxa pe valoarea adăugată din această categorie de operaţiuni.

I.13 În vederea înlăturării abaterii prezentate la pct. 15 din partea constatativă a Deciziei:

Justificarea cu acte şi documente legal întocmite privind modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### aferent fiecărui proiect înscris în Anexa nr. 2 la HCL nr.316/07.09.2021, cu precizarea tipurilor de cheltuieli în cadrul fiecărui obiectiv în parte, pentru care a fost contractat creditul ####.

Clarificarea diferenţelor constatate între suma aprobată prin HCL nr.316/07.09.2021 şi cea prevăzută în contractul de credit nr. 52471/23.12.2021, pentru obiectivul „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara „.

Prezentarea de acte şi documente legal întocmite privind justificarea modalităţii în care a fost stabilită valoarea estimată pentru obiectivele „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate „;

Clarificarea neconcordanţelor între datele şi informaţiile înscrise în contractul de credit nr.52471/23.12.2021 şi cele aprobate prin HCL nr.316/07.09.2021. cu privire la obiectul achiziţiei în cazul obiectivelor „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara ” şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6j, inclusiv benzi dedicate „.

Clarificarea neconcordanţelor între perioadele de tragere prevăzute în graficul prezentat de #### şi perioada de tragere autorizată prin Hotărârea Comisiei de Autorizare a împrumuturilor Locale (CAIL) nr. 7047/17.02.2022, şi intrarea în legalitate, dacă aceasta se impune.

Stabilirea de sarcini şi responsabilităţi concrete pentru fiecare dintre persoanele implicate în gestionarea împrumutului contractat cu ####.

II.1 În vederea înlăturării abaterii prezentate la pct. 10 din partea constatativă a Deciziei:

Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor de recuperare integrală a acestuia de la persoanele responsabile, reprezentând amenzi/daune morale decontate de entitate, plăţi care nu au legătura cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare ale entităţii.

II.2 În vederea înlăturării abaterii prezentate la pct. 11 din partea constatativă a Deciziei:

Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor legale de recuperare integrală a acestuia, reprezentând cheltuieli de proiectare efectuate, aferente unui obiectiv de investiţii ce urma să se realizeze în cazul unui imobil revendicat, dobândit pe cale litigioasă de o persoană fizică.

II.3 În vederea înlăturării abaterii prezentate la pct. 12 din partea constatativă a Deciziei:

Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor de recuperare integrală a acestuia, reprezentând contravaloarea plăţilor nelegale efectuate pentru activităţi înscrise în rapoartele de activitate, care nu fac obiectul celor 3(trei) obiective pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr. 89/16.03.2021.

Justificarea cheltuielilor efectuate în anul ######### privind operaţiuni prevăzute în conţinutul obiectului contractului de asistenţă juridică nr. ##########.05.2021 cu anexa la contract – Scrisoarea de angajament nr. ##########.05.2021, ca şi obligaţie a prestatorului, raportat la cerinţele caietului de sarcini şi la scopul prevăzut de HCL nr. 89/16.03.2021.

Analizarea cauzelor care au condus la efectuarea de plăţi pentru servicii juridice care nu au avut ca rezultat îndeplinirea obiectivelor aprobate de Consiliul Local al Municipiului Timişoara prin HCL nr. 89/16.03.2021 şi luarea măsurilor care se impun, potrivit prevederilor legale, cu atragerea formelor răspunderii materiale, disciplinare, civile, penale, etc. în condiţiile legii.

Intimata-pârâtă a precizat că împotriva acestor măsuri dispuse prin Decizia nr. ##/19.08.2022, emisă de Camera de Conturi #####, entitatea verificată a formulat contestaţie, iar prin încheierea nr. VI/17/21.06.2023, ####### de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României a dispus: ,,Admiterea parţială a contestaţiei nr. SC2022 #########.09.2022 şi înregistrată la Camera de Conturi ##### sub nr. CCTM2022-76072/16.09.2022, împotriva Deciziei nr. ##/19.08.2022, emisă de către Camera de Conturi #####, formulată de către entitatea auditată faţă de măsura dispusă la pct. 1.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de directorul Camerei de Conturi ##### în sensul eliminării a tezei a doua din cuprinsul măsurii. Respingerea contestaţiei nr. SC2022 #########.09.2022 şi înregistrată la Camera de Conturi ##### sub nr. CCTM2022-76072/16.09.2022, împotriva Deciziei nr. ##/19.08.2022, emisă de către Camera de Conturi ##### formulată de către entitatea auditată faţă de măsurile dispuse la pct. I.4 teza I, pct. I.5, pct. I.6, pct. I.9, pct. I.11, pct. I.13, pct. II.1, pct. II.2 şi pct. II.3 din Decizia nr. ##/19.08.2022 emisă de către directorul Camerei de Conturi #####”.

Intimata-pârâtă a solicitat să se constate că deşi prin cererea de recurs se solicită casarea Sentinţei civile nr. ###/14.03.2024, în integralitate, privitor la măsura dispusă la pct. I.5 din Decizia nr. ##/19.08.2022, recurenţii-reclamanţi nu au formulat niciun motiv de pretinsă nelegalitate a soluţiei recurate, intimata-pârâtă solicitând respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele prezentate şi în faţa instanţei de fond.

În ceea ce priveşte deficienţa valorificată prin măsura dispusă la pct. I.4 din actul administrativ contestat (abaterea prezentată la pct. 4 din partea constatativă a Deciziei) şi a dispoziţiilor corelative din Încheierea nr. VI/17/21.06.2023 a Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor, intimata-pârâtă a arătat că prin criticile de pretinsă nelegalitate a soluţiei recurate, recurenţii-reclamanţi, reiterând aspectele dezvoltate în cererea de chemare în judecată, pretind că prima instanţă ar fi menţinut această măsură ca temeinică şi legală „fără un motiv legal evident”.

Intimata-pârâtă a considerat că nu pot fi primite criticile recurenţilor-reclamanţi, în primul rând, pentru că acestea nu se circumscriu motivelor legale de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 488 din Cod procedură civilă.

Pe de altă parte, se observă că prima instanţă la pag. 55 alin. 3) din sentinţa recurată, a reţinut în mod corect că ,,Privitor la criticile de nelegalitate a tezei a II-a a acestei măsuri, tribunalul reţine că prin Încheierea nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României, s-a dispus admiterea parţială a contestaţiei nr. SC2022 #########.09.2022 şi înregistrată la Camera de Conturi ##### sub nr. CCTM##############.09.2022, împotriva Deciziei nr. ##/19.08.2022, emisă de către Camera de Conturi #####, formulată de către entitatea auditată faţă de măsura dispusă la pct. I.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de directorul Camerei de Conturi ##### în sensul eliminării a tezei a doua din cuprinsul măsurii”. #### de această împrejurare, instanţa reţine lipsa de obiect a cererii de chemare în judecată cu privire la teza a doua din măsura dispusă la pct. I.4 din Decizia nr. ##/2022 emisă de directorul Camerei de Conturi #####.”

Intimata-pârâtă a menţionat că în cererea de recurs, nu este evidenţiată nicio critică de pretinsă nelegalitate a soluţiei primei instanţe privitor la acest asptect.

În ceea ce priveşte prima teză a măsurii, intimata-pârâtă a apreciat că prin considerentele primei instanţe potrivit cărora „ (…) deşi este adevărat că la nivelul UATM Timişoara există Procedura operaţională PO-55-ADMINISTRARE FOND FUNCIAR în cadrul Compartimentului Fond Funciar cu privire la activitatea de punere în aplicare a prevederilor legilor fondului funciar (f. 128-147 vol I), câtă vreme legislaţia a fost modificată, procedurile adoptate trebuie actualizate întrucât Comisiile de fond funciar sunt obligate să aplice legislaţia în vigoare la data la care au fost sesizate cu solicitările de fond funciar” este dovedită o riguroasă analiză a tuturor împrejurărilor de fapt expuse de ambele părţi litigante din prezenta cauză.

Intimata-pârâtă a arătat că susţine legalitatea soluţiei primei instanţe în ce priveşte măsura de la pct. I.4 din Decizia nr. ##/19.08.2022 şi a reiterat că legalitatea acesteia este evidentă prin raportare la legislaţia ce reglementează obligaţiile comisiilor locale de fond funciar.

Intimata-pârâtă a precizat că, Comisiile de fond funciar sunt obligate să aplice legislaţia în vigoare la data la care au fost sesizate cu solicitările de fond funciar, iar lipsa normelor de aplicare nu trebuie să împiedice respectarea drepturilor cetăţenilor. Gestionarea defectuoasă a cererilor poate cauza un risc raportat la sancţiunile pecuniare impuse, cu un impact bugetar semnificativ ce derivă din aceasta, atât la capitolul de cheltuieli (cu pretenţiile şi instanţele de judecată) cât şi la cel de venituri (cele nerealizate din impozite şi taxe).

Aceste inconvenienţe întâlnite în aplicarea legii se pot depăşi prin crearea de proceduri operaţionale/norme interne de lucru care să ducă, respectând legile în vigoare şi Constituţia, la aplicarea voinţei legiuitorului în sensul în care aceasta derivă din actul normativ adoptat.

Aşadar, în considerarea aspectelor reţinute de auditorii publici externi, intimata-pârâtă a considerat că UATM Timişoara trebuie să procedeze la aplicarea tuturor mijloacelor proprii de care dispune spre a aplica prevederile legale în vigoare, inclusiv la elaborarea şi implementarea unei proceduri operaţionale de lucru/norme interne în contextul aplicării Legii nr. 231/2018 şi a Legii nr. 87/2020, în conformitate cu prevederile articolului 27 (23) b), adăugând aici şi prevederile noii legi intrate în vigoare, respectiv Legea nr. 263/2022, care la pct.2 al articolului unic stipulează: „La articolul 27, alineatul (23) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(23) În cazul terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti edificate anterior datei de 1 ianuarie 1990, precum şi curţii şi grădinii din jurul acestora, proprietarii caselor de locuit, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, sau cei care au dobândit aceste imobile prin acte translative de proprietate pot solicita comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate în condiţiile prezentei legi, cu întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: a) dacă deţinătorii sau moştenitorii acestora figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale ori sunt înscrise în cartea funciară şi sunt înregistrate în evidenţele fiscale. b) dacă terenul este în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcţiilor. c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane. „.

Intimata-pârâtă a precizat că la nivelul UATM Timişoara există Procedura operaţională PO-55-ADMINISTRARE FOND FUNCIAR în cadrul Compartimentului Fond Funciar cu privire la activitatea de punere în aplicare a prevederilor legilor fondului funciar, însă este de reţinut că legislaţia a fost modificată, context în care, aşa cum a reţinut şi ####### de soluţionare a contestaţiilor „şi procedurile adoptate trebuie actualizate”.

În consecinţă, în considerarea tuturor argumentelor prezentate mai sus, intimata-pârâtă a considerat că soluţia primei instanţe privitoare la măsura dispusă la pct. I.4, teza I, din Decizia nr. ##/04.11.2022 este temeinică şi legală.

În ceea ce priveşte abaterea de la legalitate şi regularitate valorificată prin măsura de la pct. I.6 din decizie (abaterea prezentată la pct. 6 din partea constatativă a Deciziei), intimata-pârâtă a arătat că se observă că recurenţii-reclamanţi critică soluţia primei instanţe, neindicând care sunt motivele de pretinsă nelegalitate ce ar atrage consecinţa casării hotărârii.

Intimata-pârâtă a menţionat că prin măsura de la pct. I.6 din Decizia nr. ##/04.11.2022 s-a valorificat deficienţa ce vizează modul de efectuare a inventarierii şi a evaluării/reevaluării elementelor patrimoniale, înregistrarea în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliară şi alte neconformităţi privind gestiunile precum şi abateri referitoare la organizarea şi efectuarea operaţiunii de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii, deţinute cu orice titlu.

În procesul verbal de constatare s-a consemnat faptul că inventarierea anuală a patrimoniului a fost realizată fără respectarea în totalitate a prevederilor legale aplicabile.

Astfel, din actele şi documentele prezentate auditorilor publici externi urmare verificărilor efectuate, s-a constatat că există deficienţe în modul de realizare a operaţiunilor de inventariere atât prin necuprinderea în totalitate a patrimoniului public/privat al municipiului Timişoara, cât şi imposibilitatea efectuării inventarierii în cazul imobilizărilor corporale în curs de execuţie, cu consecinţe asupra reflectării reale a situaţiei patrimoniului public/privat al Municipiului Timişoara.

Referitor la această măsură, intimata-pârâtă a arătat că în mod corect, a concluzionat prima instanţă că „(…) abaterile prezentate în procesul verbal de constatare privitoare la neidentificarea în totalitate a bunurilor imobile date în concesiune sau închiriere, neinventarierea faptică a activelor fixe corporale aflate în curs de execuţie, precum şi nevalorificarea rezultatelor inventarierii patrimoniului au condus la denaturarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare, fiind astfel încălcate dispoziţiile legale prevăzute la art. 23 alin. (2) lit. d) şi h) din Legea nr.273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „(2) Ordonatorii de credite răspund de: d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc; h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului în conformitate cu prevederile legale „.

Intimata-pârâtă a precizat că susţine legalitatea considerentelor primei instanţe ce privesc măsura de la pct. I.6 din actul administrativ contestat şi le completează cu următoarele aspecte:

Motivele invocate de recurenţii-reclamanţi nu evidenţiază în niciun caz nelegalitatea soluţiei primei instanţe privitor la măsura de la pct. I.6 din actul administrativ contestat.

Intimata-pârâtă a reiterat că potrivit prevederilor pct.2 din Normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, aprobate prin OMFP nr.2861/2009, procedura de inventariere a patrimoniului are ca scop „stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei entităţii pentru respectivul exerciţiu financiar „.

Intimata-pârâtă a arătat că abaterile prezentate în procesul verbal de constatare privitoare la neidentiftcarea în totalitate a bunurilor imobile date în concesiune sau închiriere, neinventarierea faptică a activelor fixe corporale aflate în curs de execuţie, precum şi nevalorificarea rezultatelor inventarierii patrimoniului au condus la denaturarea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare, fiind astfel încălcate dispoziţiile legale prevăzute la art. 23 alin. (2) lit. d) şi h) din Legea nr.273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „(2) Ordonatorii de credite răspund de: d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc: h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului în conformitate cu prevederile legale „.

Mai mult, modul de inventariere a patrimoniului este reglementat în mod expres în „Precizările privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii”, aprobate prin O.M.F.P. nr. 668/2014, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc următoarele:

Pct.4.2. „În condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale identifică, pe raza teritorial-administrativă a acestora, bunuri imobile care alcătuiesc domeniul privat al statului şi pentru care nu sunt cunoscute entităţile cărora li s-au atribuit în mod direct un drept real, altul decât cel de proprietate, vor întocmi un inventar separat pentru acestea. „

Pct.4.2.1. „Bunurile imobile inventariate potrivit subpct. 4.2 vor fi evidenţiate distinct în contabilitatea unităţilor administrativ-teritoriale, în conturi în afara bilanţului, până la clarificarea regimului juridic şi administratorului acestora. „

Pct.4.4. „Bunurile imobile aflate în domeniul privat al statului sunt înscrise în inventarul centralizat la valoarea contabilă netă, stabilită conform prevederilor legale. „

Pct.5.1. „Entităţile sunt obligate să transmită Ministerului Finanţelor Publice datele necesare pentru actualizarea anuală a inventarului centralizat, până la data depunerii situaţiilor financiare anuale/raportărilor contabile, după caz, aferente exerciţiului financiar încheiat, folosind serviciile informatice puse la dispoziţie de Ministerul Finanţelor Publice în conformitate cu prezentul ordin.

Pct. 10. „Răspunderea pentru buna organizare şi în termen a lucrărilor de inventariere, pentru legalitatea şi realitatea datelor din inventarul centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului şi a drepturilor reale supuse inventarierii şi pentru actualizarea în termen a acestuia revine conducătorului entităţii”.

Intimata-pârâtă a apreciat că în temeiul dispoziţiilor legale anterior citate este lipsit de orice echivoc că UATM Timişoara are obligaţia inventarierii generale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, potrivit legii, astfel încât situaţiile financiare anuale să „ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată”, aşa cum este reglementat la art.9 din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin urmare, având în vedere faptul că inventarierea patrimoniului entităţii auditate nu s-a realizat cu respectarea în totalitate a dispoziţiilor legale, iar valorificarea rezultatelor inventarierii nu s-a realizat corespunzător, intimata-pârâtă a considerat că în mod corect a reţinut prima instanţă că măsura dispusă prin decizie la punctul I.6 este temeinică şi legală.

Intimata-pârâtă a arătat că în ceea ce priveşte abaterea de la legalitate şi regularitate valorificată prin măsura de la pct. I.9 din decizie (abaterea prezentată la pct. 9 din partea constatativă a Deciziei), prin criticile de pretinsă nelegalitate a soluţiei recurate, recurenţii-reclamanţi, reiterând aspectele dezvoltate în cererea de chemare în judecată, pretind că prima instanţă ar fi menţinut această măsură ca temeinică şi legală „în mod eronat şi fără un temei legal evident”.

Intimata-pârâtă a precizat că, criticile recurenţilor-reclamanţi nu se circumscriu motivelor legale de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 488 din Cod procedură civilă.

Pe de altă parte, intimata-pârâtă a arătat că se observă că prima instanţă la pag. 61 din sentinţa recurată, a reţinut în mod corect că „#### de împrejurarea că asupra aspectelor privind achiziţionarea certificatelor verzi pentru realizarea obiectivului major al asigurării continuităţii serviciilor de termoficare, cât şi asupra altor aspecte privitoare la obligaţiile reclamanţilor pe care aceştia le au în realizarea acestui obiectiv s-a pronunţat definitiv instanţa de contencios administrativ, reluarea aceloraşi apărări în susţinerea pretinsei nelegalităţi a măsurii de la pct. I.9 din Decizia nr. ##/19.08.2022 a Camerei de Conturi ##### nu pot fi avute în vedere de către instanţă. Raportat la dispoziţiile art. 431 alin. 2 Cod procedură civilă, conform cărora oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat, Tribunalul reţine că aspectele tranşate în mod definitiv prin Sentinţa civilă mai sus menţionată nu mai pot fi repuse în discuţie, opunându-se cu putere de lucru judecat şi în speţa pendinte. Astfel, dacă aceeaşi chestiune litigioasă dedusă judecăţii într-un litigiu anterior, a fost soluţionată definitiv pe cale incidentală sau pe fond, într-o anumită manieră, acest aspect dobândeşte putere de lucru judecat şi nu mai poate fi repus în discuţie într-un nou litigiu „.

Intimata-pârâtă a precizat că susţine considerentele primei instanţe şi a reiterat că recurenţii-reclamanţi mai invocă în susţinerea legalităţii acestei măsuri aceleaşi apărări ce au fost invocate în Dosarul nr.####/30/2022 având ca obiect anularea Deciziei nr. ##/20.01.2022 a Camerei de Conturi #####. Această decizie a fost emisă în urma acţiunii de audit de conformitate cu tema „Verificări cu privire la aspecte legate de gestionarea elementelor patrimoniale ale entităţii”, la Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Timişoara, ce s-a desfăşurat în perioada 29.11.2021 – 22.12.2021. Prin măsurile dispuse la pct. I.5 şi I.6 din Decizia nr.##/20.01.2022 a Camerei de Conturi ##### s-a dispus:

I.5 „Stabilirea preţurilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate de către ######## Locală de ########### ####### S.A. respectiv a preţurilor facturate populaţiei în baza unor studii care să aibă la bază calcule şi analize în care să fie specificat costul real de producere/livrare a unei unităţi de energie termică (Gcal sau MWh).

Elaborarea unei proceduri operaţionale comune cu operatorul local de energie termică – ####### S.A. în care să fie definiţi de comun acord următorii termeni utilizaţi: pierderi induse, pierderi tehnologice şi subvenţii, precum şi modul lor de determinare.

Efectuarea demersurilor necesare în vederea modificării preţurilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate de către ######## Locală de ########### ####### S.A. ca urmare a creşterii preţurilor combustibililor, energiei electrice etc. care concură la formarea preţului/tarifului energiei termice”.

I.6 „Analizarea şi stabilirea de către autorităţile administraţiei publice locale a identificării zonelor unitare de încălzire şi efectuarea demersurilor necesare în vederea aplicării efective în practică a acestora.

Efectuarea unor analize de către autorităţile administraţiei publice locale în vederea găsirii de soluţii de alimentare cu energie termică produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă.

Efectuarea demersurilor de identificare a responsabilităţii nepromovării unei HCL prin care să se asume luarea deciziei privind efectul generat de imposibilitatea achiziţiei certificatelor EUA de către COLTERM în condiţiile continuităţii activităţii declarate de ###”.

De asemenea, intimata-pârâtă a arătat că prin Sentinţa civilă nr. ###/22.03.2023, Tribunalul ##### Secţia Contencios administrativ şi fiscal, a dispus respingerea acţiunii. Tribunalul ##### a reţinut în considerente că „Se poate observa, prin urmare, că auditorii publici externi nu au stabilit că pârâtele aveau obligaţia achiziţionării certificatelor verzi ci, pentru realizarea obiectivului major al asigurării continuităţii serviciilor de termoficare, trebuiau să decidă în chestiunea certificatelor verzi, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţionarea acestora. Aşa fiind, toate argumentele reclamanţilor în ceea ce priveşte titularul obligaţiei de cumpărare a certificatelor verzi sunt extranee pricinii, de vreme ce, aşa cum deja s-a arătat, în decizia contestată nu s-a arătat că ei ar trebui să achiziţioneze certificatele verzi, nu compania locală de termoficare”. Recursul declarat de către recurenţii-reclamanţi împotriva Sentinţei civile nr. ###/22.03.2023 pronunţată în Dosarul nr. ####/30/2022 a fost respins de către Curtea de Apel Timişoara prin Decizia civilă nr. ###/28.09.2023.

Intimata-pârâtă a apreciat că faţă de împrejurarea că asupra aspectelor privind achiziţionarea certificatelor verzi pentru realizarea obiectivului major al asigurării continuităţii serviciilor de termoficare cât şi asupra altor aspecte privitoare la obligaţiile recurenţilor-reclamanţi pe care aceştia le au în realizarea acestui obiectiv s-a pronunţat definitiv instanţa de contencios administrativ, reluarea aceloraşi apărări în susţinerea pretinsei nelegalităţi a măsurii de la pct. I. 9 din Decizia nr. ##/19.08.2022 a Camerei de Conturi ##### sunt în mod evident desuete.

Intimata-pârâtă a arătat că ######## ####### SA se află în subordinea Consiliului Local al Municipiului Timişoara şi are ca scop principal asigurarea producţiei şi furnizării energiei termice şi a apei calde pentru consumatorii (populaţie, instituţii publice şi terţe persoane juridice sau fizice) din ########## ######### ## ###### ########### ####### ## ####### #####, gestionate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara (CLMT).

Finanţarea de bază a ####### SA Timişoara este asigurată din venituri proprii, din subvenţii acordate de la bugetul local pentru acoperirea diferenţei de preţ pentru energia termică livrată populaţiei şi acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat.

Intimata-pârâtă a precizat că este de reţinut că, potrivit prevederilor Legii nr. 259/2021 pentru aprobarea OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „##### Dunării”, entitatea auditată a procedat la achitarea contravalorii facturilor emise având ca obiect „energie termică livrată populaţiei” şi nu la virarea în contul producătorului pe baza actului normativ care a prevăzut acordarea subvenţiei în sumă de 67.840.130 lei, de la bugetul de stat, cu titlul de „Subvenţie’” cu scopul acoperirii costurilor legate de achiziţia de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie #### ### martie 2022, respectiv în vederea asigurării continuităţii activităţii, la nivelul operatorului de agent termic.

Cu privire la afirmaţiile potrivit cărora „în preţul energiei termice livrate populaţiei este cuprins inclusiv costul cu achiziţionarea certificatelor C02″, „administraţia municipiului Timişoara a asigurat resursele necesare achiziţionării de către Colterm a certificatelor C02″, este de reţinut că entitatea nu a propus o cotă de dezvoltare în vederea includerii acesteia în nivelul preţurilor şi tarifelor locale, în condiţiile în care, potrivit prevederilor art.6 din Ordinul nr.66/2007, privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare, se stipulează că: „(4) În calculul preţurilor şi tarifelor locale vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării şi modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecţia mediului, precum şi o cotă de profit, dar nu mai mult de 5%. (5) Cheltuielile aferente dezvoltării şi modernizării SACET se vor constitui într-o cotă de dezvoltare aprobată de autorităţile administraţiei publice locale implicate, pe baza unor studii tehnico-economice din care să rezulte oportunitatea, valoarea şi termenul de recuperare a investiţiei şi creşterea calităţii serviciilor publice de alimentare cu energie termică. (6) #### de dezvoltare va fi inclusă în nivelul preţurilor şi tarifelor locale numai după aprobarea acesteia, prin hotărâre, de către autorităţile administraţiei publice locale implicate. (7) Sumele încasate prin preţuri/tarife corespunzătoare cheltuielilor pentru dezvoltarea şi modernizarea SACET se constituie într-un cont distinct al operatorului şi se utilizează pe baza programului de dezvoltare avizat de autorităţile administraţiei publice locale implicate, exclusiv pentru scopul în care a fost constituit”.

Astfel, intimata-pârâtă a menţionat că preţurile în vigoare în anii 2020 şi 2021 au avut la bază HCL nr. 627 din 10.12.2019, în condiţiile în care în ultimii 2 ani UATM Timişoara nu a mai modificat preţul local de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate (deşi în ultimii 2 ani preţurile combustibililor, energiei electrice, apei şi materialelor au înregistrat creşteri semnificative).

Neaprobarea actualizării preţurilor de către municipalitate a obligat societatea să furnizeze energie termică la un preţ mult mai mic decât cel care ar acoperi costurile, această situaţie fiind valabilă atât pentru energia termică furnizată populaţiei cât şi pentru cea furnizată agenţilor economici, neaprobarea preţurilor şi tarifelor propuse şi transmise de către Colterm în vederea validării acestora prin hotărâre a consiliului local a privat societatea de dreptul de a beneficia de prevederile Legii nr. 259/2021, pentru aprobarea O.U.G. nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########.

De altfel, intimata-pârâtă a arătat că, cu ocazia auditurilor anterioare, s-au constatat următoarele aspecte: – Nesupunerea spre aprobare Consiliului Local al Municipiului Timişoara a unei cote de dezvoltare în vederea includerii acesteia în nivelul preţurilor şi tarifelor locale, pentru dezvoltarea şi modernizarea SACET, pe baza unor studii tehnico-economice elaborate în acest sens; – Nesupunerea spre aprobare Consiliului Local al Municipiului Timişoara, în termenul legal de 30 de zile, a propunerilor privind preţul local al energiei termice, înaintate de operatorul serviciului public de alimentare cu energie termică; -Neaprobarea bilanţului energetic pentru anul 2020 până în luna decembrie 2021, deşi documentaţia depusă de ### ####### SA a fost în posesia autorităţii executive din data de 20.05.2021; -##### acţiunilor în sensul eficientizării şi optimizării serviciului public, prin aplicarea de măsuri în vederea eliminării sau reducerii pierderilor, respectiv de îmbunătăţire a exploatării şi în final de creştere a eficienţei energetice a sistemului de termoficare; -##### de monitorizare şi control a modului de justificare a utilizării sumelor alocate de către UATM Timişoara, ceea ce a condus la dificultăţi financiare înregistrate atât la nivelul UATM Timişoara cât şi la nivelul ### ####### SA, fiind astfel afectată asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul autorităţii administraţiei publice locale.

Intimata-pârâtă a precizat că este de reţinut totodată că şi în anii anteriori, prin acţiunile de audit financiar şi de control desfăşurate, atât la nivelul UATM Timişoara cât şi la nivelul operatorului ### ####### SA, s-a constatat că autorităţile administraţiei publice locale deliberative şi executive nu au luat măsuri de remediere a abaterilor constatate în ceea ce priveşte asigurarea controlului asupra activităţii desfăşurate de ### ####### SA, care să fie exercitat în scopul asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul UATM Timişoara, în condiţiile legii.

##### în vedere importanţa strategică a activităţii ### ####### SA, intimata-pârâtă a apreciat că este evident că întârzierea în implementarea măsurilor de eficientizare a influenţat negativ lichiditatea, solvabilitatea şi funcţionalitatea societăţii, aspect real dovedit de intrarea societăţii în insolvenţă, întrucât acest efect negativ s-a repercutat şi asupra echilibrului bugetului local al Municipiului Timişoara, măsura dispusă la pct. I.9 din Decizia nr. ##/21.06.2023 fiind temeinică şi legală, aşa cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă.

Intimata-pârâtă a arătat că în ceea ce priveşte abaterea de la legalitate şi regularitate valorificată prin măsura de la pct. I.11 din decizie (abaterea prezentată la pct. 13 din partea constatativă a Deciziei), recurenţii-reclamanţi, în mod neîntemeiat, precizează că prima instanţă nu ar fi ţinut cont de faptul că la fundamentarea preţului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 507/2021, operatorul ####### S.A. a luat în calcul un cost pentru gaze naturale de 517,58 lei/MWh, preţ mai mare decât cel cu care acesta a achiziţionat acest combustibil de pe piaţă în perioada ianuarie-martie 2022.

Prin măsura de la pct. I.11 din Decizia nr. ##/04.11.2022 s-a valorificat deficienţa referitoare la alocarea şi utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor, a transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a UAT, în mod deficitar.

Privitor la acest aspect, intimata-pârâtă a apreciat că în mod corect a reţinut prima instanţă la pag. 65 a sentinţei recurată că „Stabilirea de către unitatea administrativ teritorială a caracterului subvenţiilor acordate de la bugetul de stat prin MDLPA în mod eronat, ca fiind destinate în exclusivitate doar pentru acoperirea contravalorii subvenţiei acordate din bugetul local aferentă cantităţii de energie termică livrată populaţiei, a condus, prin nerespectarea prevederilor legale, la imposibilitatea utilizării acestor sume în scopul prevăzut de legiuitor, respectiv acela de susţinere respectiv de acoperire a creşterii preţurilor materiei prime utilizate (gazul), în producerea energiei termice furnizate populaţiei, cu consecinţa inclusiv a diminuării cuantumului subvenţiei acordate cu contravaloarea taxei pe valoarea adăugată aferentă. Contrar susţinerilor reclamanţilor, Tribunalul reţine că abaterile de la legalitate şi regularitate nu vizează modul de înregistrare a subvenţiilor primite din bugetul M.D.L.P.A în baza Legii nr. 259/2021, ci modul în care a fost operată şi schimbată destinaţia acestora, aceasta fiind eronat stabilită pentru acoperirea contravalorii subvenţiei acordate din bugetul local aferentă cantităţii de energie termică livrată populaţiei”.

Contrar susţinerilor recurenţilor-reclamanţi şi în susţinerea legalităţii soluţiei primei instanţe, intimata-pârâtă a reiterat că deficienţa constatată nu se referă la modul de înregistrare a subvenţiilor primite din bugetul M.D.L.P.A în baza Legii nr.259/2021, ci modul în care a fost operată şi schimbată destinaţia acestora, aceasta fiind eronat stabilită pentru acoperirea contravalorii subvenţiei acordate din bugetul local aferentă cantităţii de energie termică livrată populaţiei.

Aşadar, intimata-pârâtă a arătat că adresa cu nr. 463845/02.05.2022 a Ministerului Finanţelor este nerelevantă în susţinerea pretinsei nelegalităţi a măsurii dispuse, cu atât mai mult cu cât auditorii au luat act de conţinutul acesteia în timpul acţiunii de audit care s-a desfăşurat ulterior primirii adresei, respectiv în perioada 02.05.2022 – 22.07.2022.

Mai mult, alegaţiile intimatei-pârâte referitoare la nerelevanţa adresei cu nr. 463845/02.05.2022 a Ministerului Finanţelor sunt susţinute de adresa nr. 1594/19.08.2022 transmisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-Direcţia Generală de Asistenţă pentru Contribuabili către Direcţia generală de legislaţie fiscală şi reglementări vamale şi contabile.

Această adresă a fost comunicată Camerei de Conturi ##### în luna septembrie 2022 de către Serviciul Inspecţie Fiscală nr.16 Timişoara din cadrul Agenţiei Naţionale de Adminisrare Fiscală şi reprezintă răspunsul la adresele prin care auditorii publici externi ce se aflau în desfăşurarea acţiunii de audit au solicitat punctul de vedere privind tratamentul fiscal şi contabil al sumelor transferate de la Primăria Timişoara către producătorul de energie termică ### ####### SA Timişoara, ce au fost alocate în baza Legii nr.29/2021.

La pag. 4 ultimul alineat din adresa nr. 1594/19.08.2022 a Direcţiei Generale de Asistenţă pentru Contribuabili din cadrul ####, adresă ce a fost anexată la răspunsul Serviciului Inspecţie Fiscală nr.16 Timişoara, se precizează „Prin urmare, achiesăm la punctul de vedere al organelor de inspecţie fiscală, respectiv că aceste subvenţii nu se cuprind în baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată, întrucât sunt subvenţii acordate pentru acoperirea unor cheltuieli aşa cum se precizează la pct. 30 alin. (2) din Normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (1) din Codul fiscal”.

Intimata-pârâtă a precizat că prin O.U.G. nr.118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########, precum şi pentru completarea O.G. nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „##### Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit, pentru sezonul rece ######### o schemă de acordare a unei compensări lunare clienţilor casnici pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru lunile noiembrie 2021-martie 2022.

Conform art. III alin.(1) din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 pentru perioada cuprinsă între 01 noiembrie 20121 şi 31 martie 2022, Guvernul va aloca bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale o subvenţie pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie al gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kWh, prevăzut la art. 6, alin.(l), lit.b) din OUG nr.118/2021″.

Prin Ordine ale MDLPA, au fost aprobate repartizări de sume către bugetele locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale, reprezentând compensarea consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########.

Ordinul MDLPA nr.226/####/27/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021 prevede: „Art.2 Beneficiarii sunt bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, iar subvenţia alocată vizează acoperirea costurilor legate de achiziţia: -de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 01 noiembrie 2021-31 martie 2022; -de păcură, destinată producerii de energie termică în perioada 01 noiembrie 2021-31 martie 2022. Art.8 Primăriile transferă sumele producătorilor de energie termică în maximum 3 zile de la data înregistrării sumelor în conturile de venituri ale bugetelor locale, alocate prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 259/2021, cu modificările şi completările ulterioare „.

Subvenţia alocată din surse proprii ale bugetului local are ca destinaţie acoperirea unei părţi din valoarea energiei termice livrată populaţiei, ca produs final, tratamentul fiscal fiind determinat în acest caz de aplicarea TVA, în timp ce subvenţia acordată din bugetul MDLPA, potrivit Legii nr. 259/2021, este destinată acoperirii costurilor legate de achiziţia de gaze naturale.

Intimata-pârâtă a precizat că potrivit prevederilor O.G. nr.36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei, autorităţile administraţiei publice locale asigură din bugetele locale, sumele necesare acoperirii diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei.

Cu privire la pierderile induse, Ordonanţa nr. 36/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aplicabile la momentul verificării, prevede la art. 52 alin. (1) că „Pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, pot fi acoperite din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. „.

Aceste categorii de subvenţii se încadrează în prevederile art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, ca fiind subvenţii legate direct de preţul bunurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate ce se includ în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată, întrucât îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii, astfel: a) subvenţia este concret determinabilă în preţul bunurilor şi/sau al serviciilor, respectiv este stabilită pe unitatea de măsură a bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate, în sume absolute sau procentual; b) cumpărătorii trebuie să beneficieze de subvenţia acordată furnizorului/prestatorului, în sensul că preţul bunurilor/ serviciilor achiziţionate de aceştia trebuie să fie mai mic decât preţul la care aceleaşi produse/servicii s-ar vinde/presta în absenţa subvenţiei”.

De asemenea, intimata-pârâtă a arătat că în cazul subvenţiei acordată din bugetul M.D.L.P.A. în baza Legii nr.259/2021 pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situaţii similare, respectiv care privesc acoperirea preţului de vânzare al gazului, materie primă componentă în produsul final (energia termică livrată populaţiei), nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.30 alin. (1) din Normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv, nu este concret determinabilă în preţul energiei termice livrată populaţiei pe unitatea de măsură. Trebuie avut în vedere aici faptul că energia termică este livrată atât populaţiei cât şi agenţilor economici, precum şi faptul că întreaga cantitate de energie termică este produsă pe baza mai multor elemente componente ale materiilor prime: (gaz. cărbune, păcură etc) dar şi de parametrii tehnici, diferenţe de calitate, de temperatură, etc. în asociere cu pierderile tehnologice ce diferă de la o perioadă la alta.

În acest caz preţul energiei termice de care a beneficiat populaţia nu este influenţat, respectiv nu este mai mic decât preţul la care aceasta s-ar vinde/presta în absenţa subvenţiei acordată din bugetul M.D.L.P.A. în baza Legii nr.259/2021.

Intimata-pârâtă a precizat că în Încheierea nr. VI/17/21.06.2023, ####### de soluţionare a contestaţiilor a invocat în susţinerea argumentelor respingerii contestaţiei considerentele reţinute în raportul de inspecţie fiscală întocmit de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Ministerului de Finanţe, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit cărora „Prin Ordine ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, au fost aprobate repartizările către bugetele locale ale unor unităţi administrativ teritoriale, sume reprezentând compensarea consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########”. ##### în vedere:

Prevederile actelor normative în baza cărora au fost transferate sumele alocate de la bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;

Scopul pentru care au fost alocate sumele de la bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi anume „acoperirea costurilor legate de achiziţia: de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 01 noiembrie -31 martie 2022; (…)

Conţinutul facturilor emise de către ### ####### SA, altul decât cel prevăzut de legislaţia cu privire la alocarea unei subvenţii pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie al gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei /kWh, prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 118/2021, modificată şi completată, considerăm că din sumele alocate prin Ordine MDLPA nu pot fi efectuate plăti de către UATM Timişoara reprezentând:

„Pierdere indusă tehnologică aferentă anului 2020 aprobată cu HCL nr. 458/07.12.2021, valoare 37.153.342,86 lei, din prestarea serviciului public de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie „;

„Subvenţie diferenţă preţ la energia termică livrată populaţiei pe luna ianuarie 2022, conform OG 36/2006, HCL 627/10.12.2019”;

„Subvenţie diferenţă preţ la energia termică livrată populaţiei pe luna ianuarie 2022, conform OG 36/2006, HCL 39/08.02.2022” ;

„Avans subvenţie diferenţă la energia termică livrată populaţiei pe luna februarie 2022, conform OUG 36/2006 art. 5, Legea ######## art. 291 alin. (3) lit. o) „;

„Avans subvenţii diferenţă de preţ şi tarif la energia termică livrată populaţiei conform HCL nr. 94/30.03.2022”.

De asemenea, intimata-pârâtă a arătat că, ####### de soluţionare a contestaţiilor a invocat şi punctul de vedere al Ministerului Finanţelor – Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Asistenţă Contribuabili, înregistrat sub nr. 1594/19.08.2022, în care cu privire la tratamentul fiscal al acestor sume alocate s-a arătat că „sumele alocate de la bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) nu sunt subvenţii legate direct de preţ întrucât nu îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 30 alin. (1) din Normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (1) din Codul fiscal, aceste sume fiind alocate pentru acoperirea costurilor legate de achiziţia de gaze naturale destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie #### ### martie 2022.

Prin urmare, aceste subvenţii nu se cuprind în baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată, întrucât sunt subvenţii acordate pentru acoperirea unor cheltuieli aşa cum se precizează la pct. 30 alin. (2) din Normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (1) din Codul fiscal. „

#### de aceste împrejurări, intimata-pârâtă a apreciat că este lipsit de orice echivoc că măsura dispusă la pct. I.11 din Decizia nr.##/19.08.2022 este temeinică şi legală, aşa cum în mod corect a conchis şi instanţa fondului, cu atât mai mult cu cât asupra temeiniciei aspectelor cuprinse în descrierea abaterii de la legalitate şi regularitate valorificate prin această măsură, s-a pronunţat şi Ministerul Finanţelor – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Asistenţă Contribuabili, înregistrat sub nr. 1594/19.08.2022, fiind confirmat raţionamentul auditorilor publici externi.

Intimata-pârâtă a arătat că, în ceea ce priveşte abaterea de la legalitate şi regularitate valorificată prin măsura de la pct. I.13 din decizie (abaterea prezentată la pct. 15 din partea constatativă a Deciziei), recurenţii-reclamanţi, în mod neîntemeiat, precizează că prima instanţă nu ar fi ţinut cont de faptul că potrivit Contractului de credit nr. 52471/23.12.2021 „perioada de angajament” înseamnă perioada care începe la data semnării Contractului şi ia sfârşit în termen de 36 de luni de la data Contractului, data la care încetează obligaţia #### de a dispune trageri din credit, respectiv 23.12.2024.

Intimata-pârâtă a considerat că nu pot fi primite criticile recurenţilor-reclamanţi, în primul rând, pentru că acestea nu se circumscriu motivelor legale de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 488 Cod procedură civilă.

Pe de altă parte, intimata-pârâtă a arătat că se observă că prima instanţă a reţinut în mod corect la pag. 69 din sentinţa recurată că „au existat deficienţe referitoare la contractarea finanţării rambursabile externe de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####)”, după o temeinică analiză a tuturor împrejurărilor de fapt şi de drept reţinute la pag. 66-69 ale sentinţei.

În susţinerea concluziei primei instanţe, intimata-pârâtă a reiterat că măsura contestată a fost dispusă ca şi consecinţă a faptului că nu au fost respectate actele administrative aprobate în legătură cu proiectele pentru care s-a solicitat finanţarea rambursabilă externă de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####).

Potrivit contractelor de finanţare încheiate în anii ######### pentru aceste obiective de investiţii era asigurată finanţarea din: fonduri europene nerambursabile, contribuţie buget naţional nerambursabilă, cofinanţare valoare eligibilă buget local, valoarea TVA neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile, valoarea neeligibilă inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile, fără să existe justificări privind modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### şi a tipurilor de cheltuieli în cadrul fiecărui obiectiv în parte pentru care a fost contractat creditul ####.

Intimata-pârâtă a menţionat că trebuie reţinut faptul că împrumutul rambursabil a fost contractat pentru acoperirea valorii TVA neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile şi a valorii neeligibile inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile, în acest sens fiind redate sumele pentru cele patru obiective de investiţii, care de fapt nu corespund în toate cele 4 cazuri cu sumele cuprinse în contractele de finanţare. De exemplu contractul de finanţare pentru obiectivul Reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramelor stradale în Municipiul Timişoara, Traseu 5, ##### Bogdăneştilor prevede valoarea neeligibilă inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile în sumă de 57.366 mii lei, iar creditul #### este în sumă de 59.107 mii lei potrivit celor precizate în răspunsul la notele de relaţii, fără a se face referire la faptul că în Contractul de finanţare a creditului nr.52471/23.12.2021, Secţiunea 5.02 lit.(l) a fost stipulat faptul că „Nu se vor utiliza veniturile din orice Tragere din Credit să plătească taxa pe valoarea adăugată sau orice altă taxă sau sarcină sau comision care ar putea fi percepute în legătură cu orice vânzare de bunuri, prestare de lucrări şi/sau prestare de sen’icii care decurg din sau în legătură cu orice componentă a Proiectului”.

Intimata-pârâtă a arătat că nu s-a asigurat transparenţa în stabilirea cuantumului împrumutului pentru fiecare obiectiv în parte, în exercitarea responsabilităţilor şi atribuţiilor concrete pentru personalul implicat, iar lipsa documentelor şi actelor care să susţină stabilirea cuantumului împrumutului pentru fiecare obiectiv în parte şi destinaţia acestuia, raportat la sursele de finanţare care intră în componenţa valorii contractelor de finanţare încheiate în anii 2019 şi 2020, a afectat buna gestiune economico-financiară cu încălcarea prevederilor legale.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 23 alin. (1), (2) lit.c), art.51 alin.(3), art.54 alin.(5) şi (6) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

În concluzie, intimata-pârâtă a precizat că, aşa cum a reţinut şi ####### de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, au existat deficienţe referitoare la contractarea finanţării rambursabile externe de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####).

În concret, deficienţele reţinute de auditorii publici externi constau în faptul că nu au fost prezentate acte şi documente legal întocmite din care să rezulte modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### aferent fiecărui proiect înscris în Anexa nr.2 la HCL nr.316/07.09.2021; privitor la proiectele care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, nu rezultă în mod explicit, care sunt tipurile de cheltuielile aferente fiecărui obiectiv în parte, pentru care a fost contractat creditul ####; cu referire la Contractul de credit nr.52471/23.12.2021, nu au fost respectate sumele aprobate prin HCL nr.316/07.09.2021 pentru obiectivul „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara”; nu au fost prezentate acte şi documente legal întocmite privind modalitatea în care a fost stabilită valoarea estimată pentru obiectivele „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” cu valoarea de 2.500 lei şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate” cu valoarea de 2.500 lei; există neconcordanţe între datele şi informaţiile înscrise în Contractul de credit nr.52471/23.12.2021 şi cele aprobate prin HCL nr.316/07.09.2021, cu privire la obiectul achiziţiei; există neconcordanţe între perioadele de tragere prevăzute în graficul prezentat de #### şi perioada de tragere autorizată prin Hotărârea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale (CAIL) nr.7047/17.02.2022; nu au fost stabilite sarcini şi responsabilităţi concrete pentru fiecare dintre persoanele implicate în iniţierea şi angajarea contractării de către Municipiul Timişoara a finanţării rambursabile externe cu ####.

În considerarea acestor aspecte, intimata-pârâtă a apreciat că soluţia primei instanţe ce vizează măsura de la pct. I.13 din Decizia nr.##/19.08.2022 a Camerei de Conturi #####, este temeinică şi legală.

Intimata-pârâtă a arătat că în ceea ce priveşte abaterea de la legalitate şi regularitate valorificată prin măsura de la pct. II.11 din decizie (abaterea prezentată la pct. 10 din partea constatativă a Deciziei), recurenţii-reclamanţi, în mod neîntemeiat, precizează că prima instanţă nu ar fi ţinut cont de faptul că după încheierea misiunii de audit a fost demarată procedura de achiziţie a serviciilor de întocmire a Registrului local al spaţiilor verzi, finalizată cu semnarea contractului nr. 1/06.01.2023.

Prin măsura de la pct. II. 1 din Decizia nr. ##/04.11.2022 s-a valorificat abaterea de la legalitate şi regularitate referitoare la efectuarea de cheltuieli pentru activităţi care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare, respectiv plăţi din bugetul local de amenzi pentru fapte sancţionabile săvârşite de persoane fizice.

Privitor la acest aspect, intimata-pârâtă a precizat că în mod corect, a reţinut prima instanţă la pag. 71 alin. 1 a sentinţei recurată că „reclamanţii nu au formulat apărări cu privire la toate aspectele consemnate de către auditori în cadrul descrierii acestei abateri de la regularitate, limitându-se exclusiv la sancţiunea aplicată de ##### Naţională de Mediu, precizând demersurile pe care le-au întreprins în vederea întocmirii Registrului Local al Spaţiilor #####. Or, nici în ceea ce priveşte această abatere instanţa reţine că reclamanţii nu au făcut dovada contrară, respectiv nu au făcut dovada că ar fi fost dispuse măsuri de analiză şi cercetare în vederea stabilirii unor eventuale persoane responsabile. Faptul că reclamanţii invocă că nu este nicio persoană răspunzătoare sub acest aspect, nu înlătură obligaţia acestora de a efectua un raport de analiză şi cercetare în care să consemneze rezultatul final. Tot astfel, aspectul că amenda aplicată este nelegală nu înlătură constatările auditorilor publici întrucât legalitatea şi temeinicia unui proces verbal de contravenţie se analizează doar pe calea plângerii contravenţionale. Or, reclamanţii nu au făcut dovada anulării în instanţă a procesului verbal”.

În plus, intimata-pârâtă a precizat că susţinerea recurenţilor-reclamanţi potrivit căreia instanţa ar fi trebuit să ţină seama de demersul întreprins după efectuarea misiunii de audit, dovedeşte că aceştia recunosc legalitatea constatării consemnată în actul de control. ####, faţă de aceste împrejurări, urmează a se constata în procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia ##/19.08.2022, consecinţele/efectele demersurilor iniţiate de entitatea verificată în scopul implementării măsurii.

Prin urmare, intimata-pârâtă a considerat că în mod temeinic şi legal a conchis prima instanţă că „câtă vreme reclamanţii nu au invocat motive de fapt şi de drept temeinice în dovedirea nelegalităţii acestei abateri, se impune a se menţine ca temeinică şi legală măsura dispusă la pct.II. 1 din Decizia ##/19.08.2022 a Camerei de Conturi ##### „.

Intimata-pârâtă a arătat că, cu referire la abaterea de la legalitate şi regularitate valorificată prin măsura dispusă la pct. II.2 (abaterea prezentată la pct. 11 din partea constatativă a Deciziei) din actul administrativ contestat şi a dispoziţiilor corelative din Încheierea nr. VI/17/21.06.2023 a Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor, prin criticile de pretinsă nelegalitate a soluţiei recurată, recurenţii-reclamanţi, reiterând aspectele dezvoltate în cererea de chemare în judecată, pretind că prima instanţă ar fi menţinut această măsură ca temeinică şi legală „fără un motiv legal evident”.

Intimata-pârâtă a menţionat că criticile recurenţilor-reclamanţi, în primul rând. sunt neîntemeiate pentru că acestea nu se circumscriu motivelor legale de recurs prevăzute de dispoziţiile art. 488 Cod procedură civilă.

Pe de altă parte, se observă că prima instanţă la pag. 72 din sentinţa recurată, a reţinut în mod corect că ,,având în vedere că în cauză nu este vorba despre cheltuieli de întreţinere în sensul Codului civil, ci de lucrări de reparaţii capitale, de natura investiţiilor, Tribunalul reţine că entitatea auditată era obligată să se asigure că imobilul supus realbilitării are regimul juridic clarificat, neprocedând astfel au fost încălcate dispoziţiile art. 14 alin. (2), (3) şi art. 23, alin. (2), lit. c), art. 51 alin. (3), art.54 alin. (6) din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale „.

Intimata-pârâtă a arătat că susţine considerentele primei instanţe şi arătă în plus că derularea lucrărilor de investiţii – proiectare asupra imobilului Cinematograf ######## s-a realizat în afara cadrului legal, deşi se cunoştea că există un litigiu pe rolul instanţelor având obiect acţiune de revendicare, entitatea verificată asumându-şi cheltuiala ineficientă de investiţie efectuată.

Mai mult, trebuie reţinut că proiectantul a derulat în continuare lucrările de proiectare, realizând şi definitivând proiectul tehnic, neacceptat de entitate, nerecepţionat, aspect care a condus la declanşarea de noi acţiuni la instanţele de judecată competente.

De asemenea, intimata-pârâtă a arătat că relevant în soluţionarea cauzei este faptul că UATM Timişoara, prin structurile de specialitate, a procedat la angajarea, ordonanţarea, lichidarea şi plata unor cheltuieli aferente unor servicii de proiectare (####), pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare imobil Cinematograf ########”, în condiţiile în care imobilul în cauză făcea obiectul unui litigiu de revendicare a acestuia, litigiul fiind soluţionat, definitiv, în favoarea unei persoane fizice.

Astfel, intimata-pârâtă a apreciat că în mod corect, auditorii au conchis reţinând prejudicierea bugetului entităţii verificate cu suma de 22.979,85 lei, prin angajarea de lucrări de proiectare aferente obiectivului de investiţii „Reabilitare imobil Cinematograf ######## Timişoara”, imobil aflat pe rolul instanţei de judecată pentru retrocedare.

În susţinerea legalităţii acestei măsuri intimata-pârâtă a invocat prevederile art. 14 alin. (2), (3) şi art. 23, alin. (2), lit.c), art. 51 alin. (3), art.54 alin. (6) din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu privire la măsura dispusă la punctul II.3 din decizie (abaterea prezentată la pct. 12 din partea constatativă a Deciziei), intimata-pârâtă a precizat că abaterile de la legalitate şi regularitate ce au fost valorificate prin această măsură constau în „iniţierea şi derularea contractului de asistenţă juridică încheiat între UATM Timişoara şi Schoenherr şi Asociaţii – Societate Civilă de Avocaţi, respectiv: neîntocmirea unui referat de necesitate în conformitate cu art.2 din HCL nr.89/13.03.2021, efectuarea de cheltuieli pentru activităţi care nu au legătură cu obiectivele aprobate, precum şi efectuarea de plăţi fără existenţa documentelor justificative, întocmite conform legii, care să ateste exactitatea şi realitatea sumelor datorate, pe fondul neobţinerii rezultatelor în conformitate cu obiectivele aprobate şi a nerespectării principiului bunei gestiuni economico-financiare „.

Intimata-pârâtă a arătat că prin motivele de recurs, recurenţii-reclamanţi critică soluţia primei instanţe, învederând că aceasta nu a ţinut cont de faptul că pretinsa existenţă a unor abateri cu privire la iniţierea şi derularea contractului de asistenţă juridică încheiat între Municipiul Timişoara şi Schoenherr şi asociaţii, ar fi nesusţinute legal şi probaţional.

Intimata-pârâtă a precizat că la pag. 74 a sentinţei recurate Tribunalul a reţinut că „prin cererea de chemare în judecată, cu privire la această abatere, reclamanţii au descris parcursul acţiunilor desfăşurate de către societatea de avocatură, cu enumerarea acţiunilor întreprinse şi a documentelor elaborate de către aceasta, susţinând nelegalitatea măsurii dispuse de către pârâtă. Instanţa reţine însă că reclamanţii nu au prezentat demersurile şi acţiunile efectuate la nivelul UAT Timişoara de către personalul de specialitate al aparatului propriu al Primarului Municipiului Timişoara, în sensul justificării cu acte şi documente legal întocmite a modului de implementare a rezultatelor analizelor efectuate şi a documentelor elaborate de către societatea de avocatură, în scopul pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice. Totodată, din cuprinsul actelor aflate la dosarul administrativ se confirmă faptul că pe parcursul acţiunii de audit financiar nu au fost puse la dispoziţia echipei de audit actele şi documentele întocmite de către societatea de avocatură, ci doar la data încheierii acţiunii de audit, acestea nefiind regăsite la documentele de plată, ceea ce confirmă lipsa documentelor justificative şi faptul că nu s-a efectuat monitorizarea contractului de asistenţă juridică, obligaţie dispusă de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara prin Hotărârea nr. 89/13.03.2021 în sarcina structurilor Direcţia Economică şi Guvernanţă Corporativă. Prin urmare, instanţa apreciază ca fiind întemeiate concluziile auditorilor în sensul că recepţia nu s-a realizat în fapt, nefiind analizate serviciile prestate raportat la cerinţele caietului de sarcini şi implicit la obiectivele aprobate prin HCL nr. 89/16.03.2021 motivat de faptul că nu au fost stabilite atribuţiile privind efectuarea recepţiei şi nu au fost elaborate proceduri interne care să descrie modul de desfăşurare a activităţii de recepţie „.

Intimata-pârâtă a menţionat că, considerentele primei instanţe sunt în concordanţă vădită cu aspectele consemnate de auditorii publici externi în actul de control, motiv pentru care valorificarea abaterii de la legalitate şi regularitate este categoric necesar a fi realizată.

Astfel, intimata-pârâtă a susţinut legalitatea măsurii dispuse învederând că prin Hotărârea nr. 89/13.03.2021, Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat următoarele: „Art.l: Se aprobă achiziţia serviciilor juridice având ca obiect: -securizarea patrimoniului ####### SA şi aducerea lui în patrimoniul Municipiului Timişoara acolo unde este cazul; -continuarea serviciului public de furnizare a agentului termic pe raza Municipiului Timişoara; -analizarea bugetului Municipiului Timişoara raportat la datoriile ####### SA”.

Obiectul caietului de sarcini constă în „Serviciul de asistenţă, consultanţă juridică şi de reprezentare în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi juridice şi administrative pentru atingerea obiectivelor propuse prin HCL nr. 89/16.03.2021”.

Intimata-pârâtă a arătat că recurenţii-reclamanţi au descris parcursul acţiunilor desfăşurate de către societatea de avocatură Schoenherr şi Asociaţii – Societate Civilă de Avocaţi, cu enumerarea acţiunilor întreprinse şi a documentelor elaborate de către aceasta, fără a prezenta şi demersurile/acţiunile efectuate la nivelul UATM Timişoara, de către personalul de specialitate al aparatului propriu al Primarului Municipiului Timişoara, în sensul justificării cu acte şi documente legal întocmite a modului de implementare a rezultatelor analizelor efectuate şi a documentelor elaborate de societatea de avocatură, în scopul pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara.

#### de reţinut că recurenţii-reclamanţi au confirmat atât prin cererea formulată în procedura prealabilă cât şi prin notele de relaţii, că pe parcursul acţiunii de audit financiar nu au fost puse la dispoziţia echipei de audit actele şi documentele întocmite de către Schoenherr şi Asociaţii – Societate Civilă de Avocaţi, ci doar la data încheierii acţiunii de audit, acestea nefiind regăsite la documentele de plată, ceea ce confirmă lipsa documentelor justificative şi faptul că nu s-a efectuat „Monitorizarea contractului de asistenţă juridică”, obligaţie dispusă de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara prin Hotărârea nr. 89/13.03.2021 în sarcina structurilor Direcţia Economică şi Guvernanţă Corporativă.

Din răspunsurile la notele de relaţii date de către membrii comisiei de recepţie, auditorii au apreciat că recepţia nu s-a realizat în fapt, nefiind analizate serviciile prestate raportat la cerinţele caietului de sarcini şi implicit la obiectivele aprobate prin HCL nr.89/16.03.2021, motivat de faptul că nu au fost stabilite atribuţiile privind efectuarea recepţiei şi nu au fost elaborate „proceduri interne care să descrie modul de desfăşurare a activităţii de recepţie „.

Totodată, intimata-pârâtă a precizat că din răspunsurile prezentate de persoanele care au exercitat controlul financiar preventiv, rezultă că acestea nu au fost în măsură să susţină existenţa la facturi şi la documentele de plată a actelor, documentelor redactate/întocmite de către societatea de avocatură, care ar fi trebuit să se concretizeze la nivelul entităţii în acţiuni, demersuri concrete, în vederea realizării obiectivelor aprobate de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara, ceea ce arată caracterul formal al acestui control.

Astfel, au fost încălcate prevederile pct. 2 şi 3 din Ordinul MFP nr. ######### pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale şi ale art. 3, art.5 alin. (1), art. 10 alin. (1) -(5) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, cu modificările şi completările ulterioare.

Aşa cum a reţinut şi ####### de soluţionare a contestaţiilor în Încheierea nr. VI/17/21.06.2023, intimata-pârâtă a învederat că deşi a fost elaborată o Strategie pentru atingerea celor 3 obiective, redactată sub forma Raportului întocmit la 25.06.2021 (la 30 de zile), iar din rapoartele de activitate lunare rezultă faptul că au fost efectuate analize juridice, a fost acordată consultanţă juridică, au fost redactate documente, au fost instrumentate dosare în instanţele de judecată, la momentul acţiunii de audit nu au fost puse la dispoziţia echipei de audit acte şi documente din care să rezulte: -deciziile conducerii entităţii auditate cu privire la măsurile concrete care se impuneau a fi luate în baza acestor servicii juridice; -documentele privind stabilirea de atribuţii şi responsabilităţi în acest sens în sarcina personalului din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, respectiv acte şi documente care să arate acţiunile întreprinse şi demersurile efectuate în vederea îndeplinirii cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, din care să rezulte progresul în obţinerea impactului vizat, raportat la efortul financiar suportat din bugetul local în sumă totală de 785.632,34 lei inclusiv TVA pentru prestarea serviciilor juridice în cauză în scopul atingerii obiectivelor pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr. 89/16.03.2021.

Pe cale de consecinţă, intimata-pârâtă a apreciat că, faţă de aspectele reţinute de auditorii publici externi la momentul efectuării acţiunii de audit financiar, aşa cum corect a reţinut şi instanţa fondului, măsura de la pct. II.3 din decizie este temeinică şi legală, urmând ca la momentul verificării modului de ducere la îndeplinire a Deciziei nr. ##/2022, să se analizeze actele şi documentele care au fost depuse anexat la contestaţia depusă în procedura prealabilă.

În drept, s-au invocat prevederile pe art. 490 alin.(2), art.489 alin.(2) din Codul de procedură civilă, art.43 lit.c) şi art. 33 alin. (3) din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pct. 174-229 Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr.155/2014.

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs invocate şi în conformitate cu exigenţele art. 488 şi următoarele Cod procedură civilă, Curtea reţine următoarele:

Reclamanţii recurenţi  au contestat în faţa primei instanţe măsurile dispuse la nr. 4, 5, 6, 9, 10, 11, 12, 13, 15 din partea constatativă, precum şi măsurile corespondente (I.4., I.5., I.6., I.9., I.11., I.13, II.1., II.2. şi II.3.) din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022, solicitând anularea acestei decizii precum şi anularea parţială a încheierii nr. VI/17/21.06.2023 a Curţii de Conturi a României (în sensul eliminării a tezei a doua din cuprinsul măsurii), prin care s-a respins contestaţia instituţiei reclamante împotriva Deciziei nr. ##/19.08.2022.

Tribunalul ##### a analizat legalitatea acestor măsuri şi a apreciat actele emise de Camera de Conturi ##### şi Curtea de Conturi a României ca fiind legale.

Împotriva sentinţei primei instanţe, autorităţile recurente au formulat recurs, invocând incidenţa motivului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material).

Contrar susţinerilor recurenţilor reclamanţi, Curtea reţine că motivul de casare invocat nu este incident în cauză, pentru considerentele ce succed.

Prealabil analizării susţinerilor recurenţilor-reclamanţi, Curtea constată că nu s-a recurat abaterea prezentată la pct. 5 din partea constatativă a Deciziei nr. ##/19.08.2022, astfel încât cele dispuse de prima instanţă cu privire la această măsură au intrat în puterea lucrului judecat şi nu formează obiectul prezentei analize.

Referitor la prima teza din pct. 4 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023, recurenţii au susţinut că în mod nelegal prima instanţă reţine necesitatea elaborării unei noi proceduri, fără a motiva pe fond soluţia adoptată, neţinând cont de faptul că soluţionarea cererilor formulate în baza legilor fondului funciar, inclusiv Legea nr. 231/2018, Legea nr. 87/2020 şi Legea nr. 263/21.07.2022, se face de către ####### pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor-Timişoara.

Curtea nu-şi poate însuşi această critică, din considerentele cuprinse în hotărârea recurată,  reieşind că prima instanţă a reţinut în mod judicios că la nivelul UATM Timişoara există Procedura operaţională PO-55-ADMINISTRARE FOND FUNCIAR în cadrul Compartimentului Fond Funciar cu privire la activitatea de punere în aplicare a prevederilor legilor fondului funciar, însă atâta timp cât legislația a fost modificată, procedurile adoptate trebuie actualizate întrucât Comisiile de fond funciar sunt obligate să aplice legislația în vigoare la data la care au fost sesizate cu solicitările de fond funciar, în acest fel fiind evitată şi gestionarea defectuoasă a cererilor solicitanţilor de titluri de proprietate, pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor in baza Legii nr. 231/2018 şi Legea nr. 87/2020, gestionare defectuoasă constatată de auditorii publici.

Referitor la pct. 6 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023, prima instanţă a reţinut că  UATM Timişoara are obligaţia inventarierii generale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, potrivit legii, astfel încât situaţiile financiare anuale să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, aşa cum este reglementat la art. 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, că inventarierea patrimoniului entităţii auditate nu s-a realizat cu respectarea în totalitate a dispoziţiilor legale, iar valorificarea rezultatelor inventarierii nu s-a realizat corespunzător, fiind astfel încălcate dispoziţiile legale prevăzute la art. 23 alin. (2) lit. d) şi h) din Legea nr.273/ din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale.

În acord cu cele susţinute de intimata-pârâtă, Curtea constată că, în ceea ce priveşte această măsură, motivele invocate de recurenţii-reclamanţi nu evidenţiază nici un motiv de nelegalitate a sentinţei primei instanţe, aceştia neinvocând care prevederi legale au fost interpretate şi aplicate greşit de instanţa de fond. Prin cererea de recurs, recurenţii învederează doar ce măsuri vor fi luate în vederea punerii în executare a măsurii, ceea ce echivalează cu o achiesare la aceasta.

Astfel, recurenţii au arătat, referitor la măsura de inventariere a activelor fixe corporale deţinute în patrimoniu sub orice titlu de către SC ############ SA, că aceste bunuri vor fi inventariate pe liste distincte şi înregistrate în conturi extrabilanţiere, analitic pentru fiecare mijloc fix în parte, că evaluarea bunurilor aflate în folosinţă sau administrarea societăţii se află în sarcina acesteia, urmând a li se comunica recurenţilor-reclamanţi valoarea din raportul de evaluare în vederea înregistrării în programul de mijloace fixe, existent la nivelul UAT Timişoara, în calitate de proprietar, că în prezent imobilele aflate în folosinţa/administrarea unităţilor spitaliceşti sunt înregistrate în contabilitatea recurenţilor-reclamanţi pe conturi extrabilanţiere, că în evidenţele mijloacelor fixe sunt înregistrate doar cele finalizate în baza proceselor verbale de finalizare a lucrărilor şi a fişei obiectivului, că în urma procedurii de inventariere a bunurilor imobile, din domeniul public al Municipiului Timişoara date în concesiune la ####### SA, comisia constituită în baza dispoziţiei primarului, va consemna în procesul verbal de inventariere, diferenţele de diminuare sau majorare urmând ca acestea să fie înregistrate în evidenţele contabile ale Municipiului Timişoara, precum şi în fişele de mijloc fix generate din programul informatic, existent la nivelul Serviciului Gestiune şi Urmărire Contracte, că Serviciul Gestiune şi Urmărire Contracte a solicitat periodic, structurilor implicate, informaţiile necesare completării acestuia. Recurenţii-reclamanţi au menţionat faptul că pentru a putea genera formularul P4000 este necesară implicarea mai multor compartimente, datorită complexităţii acestuia.

Or, nici una din aceste susţineri nu se constituie într-o critică a soluţiei primei instanţe care să poată fi subsumată motivului de casare prevăzut de art. 488 pct.8 Cod procedură civilă.

Referitor la pct. 9 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023, recurenţii-reclamanţi au susţinut, în esenţă, faptul că elaborarea unei proceduri operaţionale cu operatorul Colterm în care să fie definiţi de comun acord următorii termeni utilizaţi: pierderi induse financiare, pierderi tehnologice şi subvenţii, precum şi modul lor de determinare, prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare, nu are un temei legal şi că stabilirea acestor aspecte prin intermediul unei proceduri operaţionale este ilegală. Totodată, au invocat că obligativitatea achiziţionării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aparţine operatorului instalaţiei, anume ####### SA.

În acord cu cele susţinute de intimata-pârâtă, Curtea constată că, în ceea ce priveşte această măsură, motivele invocate de recurenţii-reclamanţi nu evidenţiază nici un motiv de nelegalitate a sentinţei primei instanţe, aceştia neinvocând care prevederi legale au fost interpretate şi aplicate greşit de instanţa de fond, reiterând argumentele invocate în cererea de chemare în judecată.

Totodată, Curtea constată că deşi prin sentinţa recurată, prima instanţă, raportat la prevederile art. 431 alin.2 Cod procedură civilă a reţinut puterea de lucru judecat a celor statuate prin sentinţa civilă nr. ###/22.03.2023 pronunţată în dosarul nr. ####/30/2022, rămasă definitivă prin respingerea recursului de Curtea de Apel ##### prin decizia civilă nr. ###/28.09.2023, recurenţii reclamanţi nu au formulat nici o critică în acest sens, reiterând exclusiv susţinerile din acţiune.

În ceea ce priveşte susţinerile vizând certificatele verzi, Curtea precizaeză că prima instanţă a reţinut că asupra aspectelor privind achiziţionarea certificatelor verzi pentru realizarea obiectivului major al asigurării continuităţii serviciilor de termoficare, cât şi asupra altor aspecte privitoare la obligaţiile reclamanţilor pe care aceştia le au în realizarea acestui obiectiv s-a pronunţat definitiv instanţa de contencios administrativ, iar recurenţii nu au criticat acest aspect.

Curtea constată că recurenţii nu au formulat critici nici cu privire la susţinerile primei instanţe în sensul că prin acţiunile de audit financiar anterioare, efectuate atât la nivelul UAT Timişoara cât şi la nivelul operatorului ### ####### SA,s-a constatat că autorităţile administraţiei publice locale deliberative şi executive nu au luat măsuri de remediere a abaterilor constatate în ceea ce priveşte asigurarea controlului asupra activităţii desfăşurate de ####### SA, care să fie exercitat în scopul asigurării continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul UATM Timişoara, în condiţiile legii, nefiind depuse la dosar înscrisuri care să infirme constatările auditorilor.

Or, potrivit dispoziţiilor art. art. 8 din Legea nr. 325/2006, autorităţile administraţiei publice locale au atribuţii de organizare, coordonare, monitorizare şi control al serviciului public de alimentare cu energie termică, asigurând continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică şi exercitând controlul acestui serviciu public, iar  potrivit dispoziţiilor art.129 alin. (1), (2), (4) şi (7) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, consiliul local are obligaţia de a asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local, relevante fiind şi dispoziţiile art. 3 din O.U.G. nr. 109/2011, în conformitate cu care autoritatea publică tutelară are, în privinţa societăţilor similare COLTERM, atribuţii de monitorizare şi evaluare, prin reprezentanţii săi în adunarea generală a acţionarilor, a performanţei consiliului de administraţie, pentru a se asigura, în numele statului sau al unităţii administrativ-teritoriale acţionar, că sunt respectate principiile de eficienţă economică şi profitabilitate în funcţionarea societăţii.

Aşadar, în raport de dispoziţiile legale menţionate, Curtea constată că în mod corect a reţinut prima instanţă că măsura dispusă la pct. I.9 din Decizia nr. ##/21.06.2023 este temeinică şi legală.

Referitor la pct. 13 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023, recurenţii-reclamanţi au susţinut că în mod eronat şi fără un temei legal prima instanţa nu a ţinut cont de faptul că la fundamentarea preţului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 507/2021, operatorul ####### S.A. a luat în calcul un cost pentru gaze naturale de 517,58 lei/MWh, preţ mai mare decât cel cu care acesta a achiziţionat acest combustibil de pe piaţă în perioada ianuarie-martie 2022, că responsabilitatea pentru emiterea facturilor şi încadrarea fiscală a TVA aplicabilă, revine în exclusivitate emitentului acestor facturi, că prima instanţă nu a avut în vedere faptul că plăţile au fost efectuate din creditele bugetare aferente capitolului 81.02.06 „Energie termică”, alineatul 40.03 „Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif”, cu respectarea termenului prevăzut de art.8 din Ordinul nr. 226/####/273/2022, că plăţile au fost realizate în conformitate cu Anexa nr.3 a Ordinului comun nr.226/####/273/2022, că valoarea energiei termice livrată şi facturată populaţiei este direct legată de valoarea subvenţiei acordate de la bugetul local, în valoarea acestei subvenţii fiind incluse şi sumele încasate de bugetul local de la M.D.L.P.A. în baza Legii nr.259/2021. De asemenea, au menţionat că prin adresa nr.463845/02.05.2022, Ministerul Finanţelor le-a comunicat că natura sumelor plătite (transferate) de Municipiul Timişoara către COLTERM în baza Ordinului nr. 226/####/273/2022 este aceea de subvenţie şi se reflectă în clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare la titlul IV „Subvenţii”, aşa cum a procedat Municipiul Timişoara.

Cu privire la susţinerile recurenţilor-reclamanţi, Curtea precizează că măsura contestată are următorul conţinut: „Corectarea situaţiei actuale generată de interpretarea eronată a prevederilor ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr. 259/2021 în sensul recunoaşterii creanţei ### ####### SA stabilite de prevederile actelor administrative normative, anterior menţionate, asupra sumelor primite în bugetul local prin alocarea de către stat prin intermediul M.D.L.P.A. sub formă de subvenţie aferentă consumului de gaze naturale din sezonul rece ######### şi, totodată, a datoriilor către această companie generate de actele administrative adoptate de autoritatea deliberativă. Solicitarea către ### ####### SA a corectării documentelor emise, întocmai cu prevederile ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr. 259/2021 şi, de asemenea, în conformitate cu prevederile fiscale în materie, eliminând taxa pe valoarea adăugată din această categorie de operaţiuni „..

Aşadar, se impunea ca prima instanţă să verifice dacă reclamanţii au interpretat eronat prevederile ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr. 259/2021 în sensul recunoaşterii creanţei ### ####### SA stabilite de prevederile actelor administrative normative,  asupra sumelor primite în bugetul local prin alocarea de către stat prin intermediul M.D.L.P.A. sub formă de subvenţie aferentă consumului de gaze naturale din sezonul rece #########, dacă în conformitate cu prevederile fiscale în materie, se impunea eliminarea taxei pe valoarea adăugată din valoarea totală a subvenţiei acordate de 67.840.130 lei.

Or, prima instanţă, interpretând şi aplicând prevederile art. III alin. (1) din Legea  nr. 259/2021 din 29 octombrie 2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #### # ####, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „##### Dunării”, art.2, art. 8 din Ordinul nr. 226/###/273/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021, a constatat că UAT Timişoara a procedat la regularizarea subvenţiilor acordate pentru diferenţe de preţ la energia termică produsă, livrată populaţiei, datorată de bugetul local, cu contravaloarea subvenţiei acordate de Guvernul României prin MDLPA în sumă de 67.840.130 lei destinată acoperirii costurilor legate de achiziţia de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie #### ### martie 2022, constatându-se astfel utilizarea subvenţiei acordate de la bugetul de stat, în sprijinul exclusiv al autorităţii locale, de compensare a efortului financiar al bugetului local (subvenţie la energia termică livrată populaţiei, aprobată prin HCL) şi nu pentru acoperirea exclusivă a costurilor legate de achiziţia de gaze naturale destinate producerii de energie termică în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022.

Curtea constată că în mod judicios a reţinut prima instanţă că deficienţa constatată nu se referă la modul de înregistrare a subvenţiilor primite din bugetul M.D.L.P.A în baza Legii nr.259/2021, ci la modul în care a fost operată şi schimbată destinaţia acestora, aceasta fiind eronat stabilită pentru acoperirea contravalorii subvenţiei acordate din bugetul local aferentă cantităţii de energie termică livrată populaţiei, fiind nerelevante susţinerile recurenţilor în sensul că la fundamentarea preţului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 507/2021, operatorul ####### S.A. a luat în calcul un cost pentru gaze naturale de 517,58 lei/MWh, preţ mai mare decât cel cu care acesta a achiziţionat acest combustibil de pe piaţă în perioada ianuarie-martie 2022, că responsabilitatea pentru emiterea facturilor şi încadrarea fiscală a TVA aplicabilă, revine în exclusivitate emitentului acestor facturi, că prima instanţă nu a avut în vedere faptul că plăţile au fost efectuate din creditele bugetare aferente capitolului 81.02.06 „Energie termică”, alineatul 40.03 „Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif”, cu respectarea termenului prevăzut de art.8 din Ordinul nr. 226/####/273/2022.

Astfel, potrivit art. III alin.(1) din Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 pentru perioada cuprinsă între 01 noiembrie 20121 şi 31 martie 2022, Guvernul va aloca bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale o subvenţie pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie al gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kWh, prevăzut la art. 6, alin.(l), lit.b) din OUG nr.118/2021″.

Prin Ordine ale MDLPA, au fost aprobate repartizări de sume către bugetele locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale, reprezentând compensarea consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece #########.

Potrivit art.2, respectiv art. 8 din Ordinul MDLPA nr.226/####/27/2022 pentru stabilirea procedurii privind acordarea subvenţiilor prevăzute la art. III din Legea nr. 259/2021 prevede: „Beneficiarii sunt bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, iar subvenţia alocată vizează acoperirea costurilor legate de achiziţia: -de gaze naturale, destinate producerii de energie termică în perioada 01 noiembrie 2021-31 martie 2022; -de păcură, destinată producerii de energie termică în perioada 01 noiembrie 2021-31 martie 2022.”, „Primăriile transferă sumele producătorilor de energie termică în maximum 3 zile de la data înregistrării sumelor în conturile de venituri ale bugetelor locale, alocate prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 259/2021, cu modificările şi completările ulterioare „.

Aşadar, subvenţia alocată din surse proprii ale bugetului local are ca destinaţie acoperirea unei părţi din valoarea energiei termice livrată populaţiei, ca produs final, tratamentul fiscal fiind determinat în acest caz de aplicarea TVA, în timp ce subvenţia acordată din bugetul MDLPA, potrivit Legii nr. 259/2021, este destinată acoperirii costurilor legate de achiziţia de gaze naturale.

În acelaşi sens este şi adresa nr. 1594/19.08.2022 a Direcţiei Generale de Asistenţă pentru Contribuabili din cadrul ####, adresă în care se precizează că subvenţiile acordate din bugetul MDLPA, potrivit Legii nr. 259/2021, nu se cuprind în baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată, întrucât sunt subvenţii acordate pentru acoperirea unor cheltuieli aşa cum se precizează la pct. 30 alin. (2) din Normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (1) din Codul fiscal. Or, raportat şi la această adresă, în mod corect a reţinut instanţa de fond nerelevanţa adresei nr.463845/02.05.2022 de care s-au prevalat recurenţii-reclamanţi.

Totodată, în mod corect a reţinut prima instanţă şi prevederile art. 5^2 din OG nr. 36/2006 din  2 august 2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei, potrivit cărora: „ (1) Pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, pot fi acoperite din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.”.

În acord cu susţinerile intimatelor, Curtea constată că aceste categorii de subvenţii se încadrează în prevederile art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, ca fiind subvenţii legate direct de preţul bunurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate ce se includ în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată, întrucât îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: subvenţia este concret determinabilă în preţul bunurilor şi/sau al serviciilor, respectiv este stabilită pe unitatea de măsură a bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate, în sume absolute sau procentual; cumpărătorii trebuie să beneficieze de subvenţia acordată furnizorului/prestatorului, în sensul că preţul bunurilor/ serviciilor achiziţionate de aceştia trebuie să fie mai mic decât preţul la care aceleaşi produse/servicii s-ar vinde/presta în absenţa subvenţiei, în timp ce, astfel cum s-a arătat supra, în cazul subvenţiei acordată din bugetul M.D.L.P.A. în baza Legii nr.259/2021 pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situaţii similare, respectiv care privesc acoperirea preţului de vânzare al gazului, materie primă componentă în produsul final (energia termică livrată populaţiei), nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.30 alin. (1) din Normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv, nu este concret determinabilă în preţul energiei termice livrată populaţiei pe unitatea de măsură, întrucât întreaga cantitate de energie termică este produsă pe baza mai multor elemente componente ale materiilor prime: (gaz. cărbune, păcură etc) dar şi de parametrii tehnici, diferenţe de calitate, de temperatură, etc. în asociere cu pierderile tehnologice ce diferă de la o perioadă la alta.

#### de cele expuse, Curtea conchide în sensul că în mod corect a reţinut instanţa de fond că stabilirea în mod eronat de către unitatea administrativ teritorială a caracterului subvenţiilor acordate de la bugetul de stat prin MDLPA, ca fiind destinate în exclusivitate doar pentru acoperirea contravalorii subvenţiei acordate din bugetul local aferentă cantităţii de energie termică livrată populaţiei, a condus, prin nerespectarea prevederilor legale, la imposibilitatea utilizării acestor sume în scopul prevăzut de legiuitor, respectiv acela de susţinere respectiv de acoperire a creşterii preţurilor materiei prime utilizate (gazul), în producerea energiei termice furnizate populaţiei, cu consecinţa inclusiv a diminuării cuantumului subvenţiei acordate cu contravaloarea taxei pe valoarea adăugată aferentă, că abaterile de la legalitate şi regularitate nu vizează modul de înregistrare a subvenţiilor primite din bugetul M.D.L.P.A în baza Legii nr. 259/2021, ci modul în care a fost operată şi schimbată destinaţia acestora, aceasta fiind eronat stabilită pentru acoperirea contravalorii subvenţiei acordate din bugetul local aferentă cantităţii de energie termică livrată populaţiei, fiind legală măsura contestată, respectiv aceea de a se corecta situaţia generată de interpretarea eronată a prevederilor ordinelor M.D.L.P.A. emise în baza Legii nr. 259/2021, nefiind incident motivul de casare invocat de recurenţii-reclamanţi.

Referitor la pct. 15 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023, Curtea constată că şi în ceea ce priveşte această măsură, recurenţii-reclamanţi nu evidenţiază nici un motiv de nelegalitate a sentinţei primei instanţe, reiterând argumentele invocate în cererea de chemare în judecată, fără a formula nici o critică concretă raportat la cele reţinute de instanţa de fond.

Or, raportat la actele aflate la dosarul administrativ, prima instanţă a reţinut că nu au fost prezentate acte şi documente legal întocmite din care să rezulte modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### aferent fiecărui proiect înscris în Anexa nr.2 la HCL nr. 316/07.09.2021, că pentru proiectele care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, nu rezultă în mod explicit care sunt tipurile de cheltuieli aferente fiecărui obiectiv în parte, pentru care a fost contractat creditul ####, având în vedere că, potrivit contractelor de finanţare încheiate în anii #########, valoarea acestora este asigurată din: fonduri europene nerambursabile; contribuţie buget naţional nerambursabilă; cofinanţare valoare eligibilă buget local; valoarea TVA neeligibilă aferentă cheltuielilor eligibile; valoarea neeligibilă inclusiv TVA aferentă cheltuielilor neeligibile, că entitatea auditată nu a justificat în vreun fel neconcordanţele constatate între datele şi informaţiile cuprinse în obiectivele din Anexele 1 şi 2 la HCL nr. 316/07.09.2021, că nu au fost prezentate documente legal întocmite din care să rezulte în mod concret atribuţiile stabilite pentru fiecare dintre persoanele implicate în iniţierea şi angajarea contractării de către Municipiul Timișoara a finanţării rambursabile externe cu ####, că nu s-a asigurat transparenţa în stabilirea cuantumului împrumutului pentru fiecare obiectiv în parte, în exercitarea responsabilităţilor şi atribuţiilor concrete pentru personalul implicat, iar lipsa documentelor şi actelor care să susţină stabilirea cuantumului împrumutului pentru fiecare obiectiv în parte şi destinaţia acestuia, raportat la sursele de finanţare care intră în componenţa valorii contractelor de finanţare încheiate în anii 2019 şi 2020, a afectat buna gestiune economico-financiară cu încălcarea prevederilor art. 23, art. 51  alin. (3), art. 54 alin 5 si 6 din Legea nr. 273/2006 .

În susţinerea cererii de recurs, recurenţii-reclamanţi, fără a invoca în concret în ce constă nelegalitatea sentinţei recurate, au reiterat susţinerile din cererea de chemare în judecată, precizând că, în conformitate cu dispoziţiile „Contractului de credit nr. 52471/23.12.2021, „perioada de angajament” înseamnă perioada care începe la data semnării Contractului şi ia sfârşit în termen de 36 de luni de la data Contractului, data la care încetează obligaţia #### de a dispune trageri din credit, respectiv 23.12.2024”. De asemenea, au adus precizări privitoare la implementarea proiectului de înnoire a flotei de  tramvaie.

Or, Curtea constată că nici unul din aspectele arătate de recurenţi nu combat legalitatea sentinţei recurate, respectiv legalitatea măsurii contestate, multe dintre susţinerile recurenţilor neavând legătură cu măsura dispusă la pct. 15 din decizie, măsură prin care s-a dispus: „Justificarea cu acte şi documente legal întocmite privind modalitatea de stabilire/determinare a cuantumului creditului #### aferent fiecărui proiect înscris în Anexa nr. 2 la HCL nr. 316/07.09.2021, cu precizarea tipurilor de cheltuieli în cadrul fiecărui obiectiv în parte, pentru care a fost contractat creditul ####. Clarificarea diferenţelor constatate între suma aprobată prin HCL nr. 316/07.09.2021 şi cea prevăzută în contractul de credit nr. 52471/23.12.20212, pentru obiectivul „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara”. Prezentarea de acte şi documente legal întocmite privind justificarea modalităţii în care a fost stabilită valoarea estimată pentru obiectivele „Actualizare PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate „. Clarificarea neconcordanţelor între datele şi informaţiile înscrise în contratul de credit nr. 52471/23.12.2021 şi cele aprobate prin HCL nr. 316/07.09.2021, cu privire la obiectul achiziţiei în cazul obiectivelor „Actualizarea PMUD pentru Polul de Creştere Timişoara” şi „Studiu privind optimizarea reţelei de transport public (M6), inclusiv benzi dedicate”. Clarificarea neconcordanţelor între perioadele de tragere prevăzute în graficul prezentat de #### şi perioada de tragere autorizată prin Hotărârea Comisiei de Autorizare a împrumuturilor Locale (CAIL) nr. 7047/17.02.2022, şi intrarea în legalitate, dacă aceasta se impune. Stabilirea de sarcini şi responsabilităţi concrete pentru fiecare dintre persoanele implicate în gestionarea împrumutului contractat cu ####. „,

Or, în condiţiile în care recurenţii reclamanţi nu au arătat în ce constă nelegalitatea sentinţei primei instanţe care a reţinut că au existat deficienţe referitoare la contractarea finanţării rambursabile externe de la ##### Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (####), Curtea conchide în sensul că în mod judicios a reţinut aceasta că este legală măsura de la pct. 15 din partea constatativă.

Referitor la pct. 10 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023, recurenţii-reclamanţi au învederat faptul că în mod eronat şi fără un temei legal prima instanţă a menţinut această măsură a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că după încheierea misiunii de audit a fost demarată procedura de achiziţie a serviciilor de întocmire a Registrului local al spaţiilor verzi, finalizată cu semnarea contractului nr. 1/06.01.2023. De asemenea, recurenţii reiterează susţinerile din faţa primei instanţe, cu privire la procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei ###### ### ### ##### întocmit de către ##### Naţională de Mediu-Comisariatul ####### – Serviciul Comisariatul ######## #####.

Raportat la susţinerile recurenţilor, Curtea constată că, în ceea ce priveşte şi această măsură, motivele invocate de recurenţii-reclamanţi nu evidenţiază nici un motiv de nelegalitate a sentinţei primei instanţe, aceştia neinvocând care prevederi legale au fost interpretate şi aplicate greşit de instanţa de fond.

De asemenea, Curtea constată că recurenţii nu critică cele reţinute de prima instanţă în sensul că nu au formulat apărări cu privire la toate aspectele consemnate de către auditori în cadrul descrierii acestei abateri de la regularitate, limitându-se exclusiv la sancţiunea aplicată de ##### Naţională de Mediu, precizând demersurile pe care le-au întreprins în vederea întocmirii Registrului Local al Spaţiilor ##### şi nici în ceea ce priveşte această abatere nu au făcut dovada contrară, respectiv nu au făcut dovada că ar fi fost dispuse măsuri de analiză şi cercetare în vederea stabilirii unor eventuale persoane responsabile. Faptul că recurenţii invocă că nu este nicio persoană răspunzătoare sub acest aspect, nu înlătură obligaţia acestora de a efectua un raport de analiză şi cercetare în care să consemneze rezultatul final, iar reiterarea susţinerilor în sensul că  amenda aplicată este nelegală nu înlătură constatările auditorilor publici întrucât legalitatea şi temeinicia unui proces verbal de contravenţie se analizează doar pe calea plângerii contravenţionale, iar recurenţii nu au făcut dovada anulării în instanţă a procesului verbal, astfel cum în mod întemeiat a reţinut prima instanţă.

#### de cele expuse, Curtea conchide în sensul că, în mod judicios a reţinut prima instanţă că se impune a se menţine ca temeinică şi legală măsura dispusă la pct. II. 1 din Decizia. 32/19.08.2022 a Camerei de Conturi #####.

Referitor la pct. 11 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023, recurenţii-reclamanţi au susţinut, în esenţă, că în mod eronat şi fără un temei legal prima instanţă a menţinut această măsură a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că recurenţii-reclamanţi aveau obligaţia, conform art.II din Legea nr.303/2018, de a asigura reabilitarea, dotarea şi modernizarea cinematografelor în termen de maximum 4 ani de la momentul preluării, că în cadrul certificatului de urbanism, la regimul juridic, nu este specificat niciun litigiu, în acest sens fiind şi adresa Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse în cadrul căreia se specifică- pentru nr. top #############a, nu figurează litigii, situaţie în care apreciază că nu s-a creat niciun prejudiciu, la data realizării achiziţiei, ########## ######### ######## ####### ## ########### ###### ##########.

Contrar susţinerilor recurenţilor, în acord cu cele reţinute de prima instanţă, Curtea constată că în mod nelegal recurenţii au procedat la angajarea, ordonanţarea, lichidarea şi plata unor cheltuieli aferente unor servicii de proiectare (####), pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare imobil Cinematograf ########”, în condiţiile în care imobilul în cauză făcea obiectul unui litigiu de revendicare a acestuia, litigiul fiind soluţionat, definitiv, în favoarea unei persoane fizice.

Cu privire la susţinerea recurenţilor că în cadrul certificatului de urbanism, la regimul juridic, nu este specificat niciun litigiu, fiind invocată şi adresa Direcţiei Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse în cadrul căreia se specifică- pentru nr. top #############a, nu figurează litigii-,  în mod corect a reţinut instanţa de fond că, în data de 06.07.2017, persoana care a revendicat imobilul porneşte acţiune civilă pe rolul Tribunalului #####, acţiune soluţionată prin Decizia civilă nr. ## din 07.04.2022 în cadrul dosarului nr. ####/30/2017 prin dispunerea restituirii în natură a imobilului situat în Timişoara, #### ##### ### ## #### #####, înscris în CF nr.1185 #######.

Aşadar, deşi imobilul era revendicat încă din anul 2017, Municipiul Timişoara a încheiat Contractul de prestare de servicii nr. 118/27.08.2019 cu prestatorul SC ########### SRL, având ca obiect: „prestarea serviciilor de proiectare şi asistenţă tehnică din partea proiectantului pentru realizarea obiectivului de investiţii DAL1 + PT Reabilitare imobil Cinematograf ######## Timişoara, #### ##### ### ##”.

Referitor la prevederile articolul 41 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 de care s-au prevalat recurenţii, Curtea precizează că potrivit acestor prevederi legale, distrugerile şi degradările cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi după intrarea în vigoare a acesteia şi până în momentul predării efective către persoana îndreptăţită cad în sarcina deţinătorului imobilului. #### aceste dispoziţii legale vizează doar lucrări de conservare a imobilului, astfel încât în cauză nefiind în discuţie cheltuieli de întreţinere în sensul Codului civil, ci lucrări de reparaţii capitale, de natura investiţiilor, în mod judicios a reţinut Tribunalul că entitatea auditată era obligată să se asigure că imobilul supus reabilitării are regimul juridic clarificat şi neprocedând astfel au fost încălcate dispoziţiile art. 14 alin. (2), (3) şi art. 23, alin. (2), lit. c), art. 51 alin. (3), art.54 alin. (6) din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale.

Referitor la pct. 12 din partea constatativă, respectiv măsurile corespondente din partea dispozitivă a Deciziei nr. ##/19.08.2022 şi a Încheierii nr. VI/17/21.06.2023, recurenţii-reclamanţi au susţinut că în mod eronat şi fără un temei legal evident prima instanţa a menţinut această măsura a Curţii de Conturi întrucât nu a ţinut cont de faptul că pretinsa existenţă a unor abateri cu privire la iniţierea şi derularea contractului de asistenţă juridică încheiat între Municipiul Timişoara şi Schoenherr şi Asociaţii, este nesusţinută legal şi probaţional.

Raportat la susţinerile recurenţilor cu privire la această măsură, Curtea constată că în afară de cele anterior menţionate, recurenţii-reclamanţi au reprodus integral argumentele din cererea de chemare în judecată, respectiv paginile 29-47, fără a formula nici o critică concretă raportat la cele reţinute de prima instanţă, iar simpla lor susţinere redată supra nu echivalează cu o critică ce ar putea fi subsumată unuia din motivele de casare reglementate de art. 488 alin.1 pct. 8 Cod procedură civilă.

Precizează Curtea că din analiza prevederilor art.486 alin.1 lit.d), art. 488 alin. 1, art. 489 al. 1 şi al. 2 Cod de procedură civilă, reiese un regim procesual restrictiv în privința recursului – în considerarea caracterului extraordinar al acestei căi de atac (consacrat în mod expres prin cartea II-a, titlul II cap. III din codul de procedură civilă), regim care se caracterizează prin aceea că recursul nu declanșează o nouă judecată în fond, neavând caracter devolutiv, iar motivele pentru care poate fi declarat, privesc exclusiv legalitatea hotărârii și sunt strict și limitativ prevăzute de lege. Prin urmare, partea nu are deschisă calea de atac a recursului pentru orice fel de nemulțumiri, ci numai pentru îndreptarea eventualelor erori pe care instanța de fond le-ar fi săvârșit cu ocazia judecății și care se încadrează în unul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. 1 pct. 1-8 Cod procedură civilă.

În speţă, raportat la conţinutul măsurii contestate, respectiv:: „Stabilirea întinderii reale a prejudiciului (pagubă + beneficii nerealizate) şi luarea măsurilor de recuperare integrală a acestuia, reprezentând contravaloarea plăţilor nelegale efectuate pentru activităţi înscrise în rapoartele de activitate, care nu fac obiectul celor 3 (trei) obiective pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr. 89/16.03.2021. Justificarea cheltuielilor efectuate în anul ######### privind operaţiuni prevăzute în conţinutul obiectului contractului de asistenţă juridică nr. ##########.05.2021 cu anexa la contract – Scrisoarea de angajament nr. ##########.05.2021, ca şi obligaţie a prestatorului, raportat la cerinţele caietului de sarcini şi la scopul prevăzut de HCL nr. 89/16.03.2021. Analizarea cauzelor care au condus la efectuarea de plăţi pentru servicii juridice care nu au avut ca rezultat îndeplinirea obiectivelor aprobate de Consiliul Local al Municipiului Timişoara prin HCL nr. 89/16.03.2021 şi luarea măsurilor care se impun, potrivit prevederilor legale, cu atragerea formelor răspunderii materiale, disciplinare, civile, penale, etc. în condiţiile legii.”, prima instanţă a reţinut că apărările reclamanţilor nu sunt de natură a proba nelegalitatea măsurii dispuse, întrucât, deşi a fost elaborată o strategie pentru atingerea celor 3 obiective iar din rapoartele de activitate lunară rezultă faptul că au fost efectuate analize juridice, consultanţă juridică, au fost redactate documente si instrumentate dosare în instanţele de judecată de către societatea de avocatură, la momentul acţiunii de audit nu au fost puse la dispoziţia echipei de audit acte şi documente din care să rezulte deciziile entităţii auditate cu privire la măsurile concrete care se impuneau a fi luate în baza acestor servicii juridice şi nici documente privind stabilirea de atribuţii si responsabilităţi în acest sens în sarcina personalului din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, respectiv acte şi documente care să arate acţiunile întreprinse şi demersurile efectuate în vederea îndeplinirii cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, din care să rezulte progresul în obţinerea impactului vizat, raportat la efortul financiar suportat din bugetul local, astfel încât, faţă de prevederile pct. 2 şi pct.3 din Ordinul nr. ######### pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, măsura contestată este legală.

Or, recurenţii-reclamanţi nu au formulat nici o critică concretă cu privire la cele reţinute de prima instanţă, reiterând şi prezentând parcursul acţiunilor desfăşurate de către societatea de avocatură, cu enumerarea acţiunilor întreprinse şi a documentelor elaborate de către aceasta, deşi raportat la conţinutul măsurii, teza a -II- a, prezentarea respectivelor documente nu este de natură a infirma legalitatea măsurii deoarece vizează executarea acesteia, respectiv justificarea cheltuielilor efectuate în anul ######### privind operaţiuni prevăzute în conţinutul obiectului contractului de asistenţă juridică nr. ##########.05.2021 cu anexa la contract – Scrisoarea de angajament nr. ##########.05.2021, ca şi obligaţie a prestatorului, raportat la cerinţele caietului de sarcini şi la scopul prevăzut de HCL nr. 89/16.03.2021, aspect ce nu se analizează în acest cadru procesual.

În ceea ce priveşte susţinerea recurenţilor că auditorii au reţinut că au fost acceptate spre decontare către Schoenherr şi Asociaţii SCA, cheltuieli pentru activităţi care intră în atribuţiile şi responsabilităţile personalului entităţii şi care exced obiectivelor propuse prin HCL nr. 89/16.03.2021, recurenţii au invocat prevederile art.1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 26/2012, precizând că prin Hotărârea nr. 89 din 16.03.2021 s-a aprobat de către Consiliul Local al Municipiului Timişoara achiziţionarea serviciilor juridice tocmai în considerarea faptului că acestea erau necesare ţinând cont de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate.

Or, astfel cum a reţinut Tribunalul, prin HCL nr. 89/16.03.2021 a fost aprobată achiziţionarea de servicii juridice, hotărârea având la bază Raportul de specialitate emis de către Serviciul Juridic, Raportul de specialitate emis de către ############## Termoficare, Reţele de gaz, Avizul Direcţiei Economice şi Referatul de aprobare a proiectului de hotărâre emis de către ###### şi Viceprimar, ulterior fiind încheiat Contractul de asistenţă juridică nr. ##########.05.2021 şi Scrisoarea de angajament nr. ##########.05.2021, care face parte integrantă din acesta cu Schoenherr şi Asociaţii – Societate Civilă de Avocaţi, pentru asigurarea de servicii de asistenţă, reprezentare şi consultanţă juridică către Municipiul Timişoara pentru atingerea obiectivelor propuse prin HCL nr. 89/16.03.2021.

Aşadar, deşi potrivit art.1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 26/2012, în situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, potrivit aceloraşi dispoziţii legale, aceste servicii puteau fi achiziţionate, în condiţiile legii, numai cu aprobarea consiliului local. Or, atâta timp cât prin HCL nr. 89/16.03.2021 s-a aprobat doar asigurarea de servicii de asistenţă, reprezentare şi consultanţă juridică către Municipiul Timişoara pentru atingerea celor 3 obiective, se impunea ca recurenţii-reclamanţi să facă dovada existenţei unei Hotărâri de consiliul local emisă în temeiul art.1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 26/2012 pentru celelalte activităţi care nu fac obiectul celor 3 obiective pentru care a fost aprobată achiziţia serviciilor juridice prin HCL nr.89/16.03.2021.

#### de cele expuse, având în vedere că nu se identifică în cuprinsul cererii de recurs nicio  altă critică concretă de nelegalitate la adresa hotărârii instanței de fond, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluţia pronunţată de instanța de fond şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia şi nu doar reiterarea integrală şi exclusivă a argumentelor de la paginile 29-47 din cererea de chemare în judecată, Curtea conchide în sensul că prima instanţă a făcut o corectă interpretare şi aplicare a prevederilor pct. 2 şi pct.3 din Ordinul nr. 1792/2002, reţinând legalitatea măsurii contestate.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 496 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul dedus judecăţii, iar în baza art. 453 din acelaşi act normativ, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenţii-reclamanţi Municipiul Timişoara prin ######, Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara, cu sediul în Timişoara, Bd. C.D. ####, nr. 1, #### #####, împotriva Sentinţei civile nr. ###/14.03.2024, pronunţată de Tribunalul ##### în dosarul nr. ####/30/2023, în contradictoriu cu intimatele-pârâte Curtea de Conturi a României, cu sediul în Bucureşti, #### ### ######## ### ##-24, sector 1 şi Camera de Conturi a Judeţului #####, cu sediul în Municipiul Timişoara, Bulevardul Republicii nr. 12, #### #####.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată azi, 20 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE,               JUDECĂTOR,                      JUDECĂTOR,

####### #####            ###### ####      ########-######## #######

GREFIER,

##### #####

Red.: Ş.E.P./21.11.2024

Tehnored ######/7 ex./21.11.2024

#### 5 comunicări

##### instanţă: Tribunalul #####

Judecător: ### ##### #######