Restrângerea executării silite

Restrângerea executării silite se concretizează principiul potrivit căruia veniturile și bunurile debitorului sunt urmăribile numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor.

Conform Codului de procedură civilă, restrângerea executării silite intervine atunci când creditorul urmărește mai multe bunuri mobile sau imobile a căror valoare este vădit excesivă în raport cu creanța ce urmează a fi satisfăcută.

La cererea debitorului și după citarea creditorului, instanța de executare poate restrânge obiectul executării silite numai la anumite bunuri din cele supuse urmăririi.

Condițiile restrângerii executării silite

Existența disproporției vădite

Condiția fundamentală pentru aplicarea restrângerii executării silite este existența unei disproporții vădite între valoarea bunurilor urmărite și valoarea creanței. Instanța va aprecia asupra acestei disproporții în funcție de circumstanțele și datele concrete ale cauzei, dar și de posibilitățile efective de valorificare a bunurilor.

Urmărirea mai multor bunuri simultan

Pentru a putea solicita restrângerea executării silite, trebuie să fie urmărite mai multe bunuri mobile sau imobile în același timp. Textul se aplică numai în situația în care bunurile sunt supuse urmăririi silite simultan. În cazul în care creditorul nu și-a putut îndestula creanța prin urmărirea inițială și procedează ulterior la urmărirea altor bunuri, nu se poate dispune măsura restrângerii, deoarece nu este îndeplinită condiția urmăririi simultane.

Valoarea excesivă a bunurilor urmărite

Valoarea bunurilor urmărite trebuie să fie vădit excesivă în raport cu creanța ce urmează a fi satisfăcută. Aprecierea acestui caracter vădit excesiv se face în concret, în funcție de circumstanțele fiecărei cauze, și presupune o disproporție evidentă și nejustificată între valorile comparate. Poate fi considerată o valoare rezonabilă o limită cuprinsă între 100% și 200% din valoarea creanței.

În determinarea valorii bunurilor urmărite trebuie luate în considerare și eventualele drepturi reale (uzufruct, uz, abitație, servitute) sau alte sarcini care grevează respectivele bunuri, drepturi de preferință înscrise în favoarea altor persoane, existența altor creditori urmăritori și posibilitatea reducerii prețului de pornire a licitației în procedura de vânzare silită.

Procedura de efectuare a restrângerii executării silite

Competența instanței de executare

Competența de a soluționa incidentul procedural al restrângerii executării silite aparține instanței de executare. Calitatea procesuală activă aparține debitorului urmărit, acesta fiind singurul interesat să solicite aplicarea măsurii de restrângere.

Momentul cererii de restrângere

Debitorul poate solicita instanței restrângerea executării silite până la întocmirea procesului-verbal de licitație. În cazul bunurilor urmărite silite prin poprire, termenul limită este data plății directe către creditor a sumelor reținute sau data eliberării și distribuirii sumei de bani consemnate.

Declanșarea procedurii de validare a popririi

În cazul declanșării procedurii de validare a popririi, termenul pentru solicitarea restrângerii executării silite este fie data formulării cererii de validare (dacă procedura este declanșată de debitor), fie momentul formulării întâmpinării în procesul de validare.

Soluțiile instanței

Asupra cererii, instanța poate pronunța două soluții: de respingere sau de admitere a cererii. În cazul respingerii, urmărirea silită va continua cu privire la toate bunurile pentru care s-a obținut încuviințarea executării.

Efectele măsurii restrângerii executării silite

Suspendarea executării silite

Admiterea cererii de restrângere a executării silite are ca efect suspendarea executării, respectiv oprirea măsurilor de urmărire silită asupra bunurilor pentru care instanța a dispus măsura restrângerii. Acest efect este temporar, executarea putând fi reluată după rămânerea definitivă a proiectului de distribuire a sumelor rezultate din executarea efectuată.

Transformarea efectului temporar în efect definitiv

Efectul inițial temporar al măsurii de restrângere a executării silite se poate transforma în efect definitiv dacă creditorul își îndestulează integral creanța numai prin urmărirea bunurilor a căror valoare a fost considerată suficientă de către instanță.

Contestarea încheierii instanței

Încheierea pronunțată de instanța de executare asupra cererii de restrângere a urmăririi poate fi atacată doar pe calea contestației la executare.

Concluzie

Restrângerea executării silite reprezintă un mecanism procedural important pentru protecția debitorului, asigurându-se astfel că executarea silită se realizează în limitele necesare pentru satisfacerea creanței creditorului. Aplicarea corectă a acestei instituții depinde de aprecierea instanței asupra disproporției dintre valoarea bunurilor urmărite și valoarea creanței, precum și de respectarea strictă a procedurilor și termenelor prevăzute de lege.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara

FAQ despre restrângerea executării silite

Ce este restrângerea executării silite?

Restrângerea executării silite este o instituție juridică introdusă în noul Cod de Procedură Civilă, care permite instanței să reducă obiectul executării silite la anumite bunuri ale debitorului, atunci când valoarea bunurilor urmărite este vădit excesivă în raport cu creanța de satisfăcut.

Care este scopul restrângerii executării silite?

Scopul restrângerii executării silite este de a proteja debitorul, asigurând că doar acele bunuri și venituri necesare pentru realizarea drepturilor creditorilor sunt urmărite, evitându-se astfel o disproporție între valoarea bunurilor urmărite și valoarea creanței.

În ce condiții poate fi solicitată restrângerea executării silite?

Restrângerea executării silite poate fi solicitată atunci când sunt urmărite mai multe bunuri mobile sau imobile simultan, iar valoarea acestora este vădit excesivă în raport cu creanța ce urmează a fi satisfăcută.

Cine poate solicita restrângerea executării silite?

Doar debitorul urmărit poate solicita restrângerea executării silite, acesta fiind singurul interesat în aplicarea acestei măsuri pentru a-și proteja patrimoniul de o executare disproporționată.

Până când poate fi solicitată restrângerea executării silite?

Debitorul poate solicita restrângerea executării silite până la întocmirea procesului-verbal de licitație prevăzut de Codul de Procedură Civilă pentru bunurile mobiliare și imobiliare sau până la plata directă către creditor a sumelor reținute în cazul popririi.

Ce se întâmplă dacă cererea de restrângere a executării silite este respinsă?

Dacă cererea de restrângere a executării silite este respinsă, urmărirea silită va continua cu privire la toate bunurile pentru care s-a obținut încuviințarea executării, fără nicio restricție.

Ce efecte are admiterea cererii de restrângere a executării silite?

Admiterea cererii de restrângere a executării silite are ca efect suspendarea executării silite asupra bunurilor pentru care instanța a dispus măsura restrângerii. Acest efect este temporar și poate deveni definitiv dacă creditorul își îndestulează integral creanța.

Cum se poate contesta decizia instanței privind restrângerea executării silite?

Încheierea pronunțată de instanța de executare asupra cererii de restrângere a executării silite poate fi atacată numai pe calea contestației la executare, asigurând astfel dreptul debitorului la o justiție echitabilă.

Ce se înțelege prin valoare vădit excesivă în contextul restrângerii executării silite?

Valoarea vădit excesivă se referă la o disproporție evidentă și nejustificată între valoarea bunurilor urmărite și valoarea creanței, considerându-se rezonabilă o limită cuprinsă între 100% și 200% din valoarea creanței.

Care sunt efectele pe termen lung ale restrângerii executării silite?

Pe termen lung, restrângerea executării silite poate proteja debitorul de o executare disproporționată, iar în cazul în care creanța este satisfăcută integral prin bunurile urmărite inițial, măsura poate deveni definitivă, închizând procedura de executare.