Mandatul cu reprezentare

Mandatul cu reprezentare nu este specificat în mod expres în Codul civil. Aceasta deoarece mandatul cu reprezentare este normal, în timp ce mandatul fără reprezentare constituie excepția. Atunci când un mandatar încheie acte juridice cu terți în numele și pentru mandant, ne referim la mandatul cu reprezentare. Dimpotrivă, dacă mandatarul operează în nume propriu dar pentru mandant, avem în față un mandat fără reprezentare.

Delimitarea mandatului cu reprezentare de alte forme de contracte

Mandatul cu reprezentare este un concept distinct, diferențiat clar de alte forme de contracte.

1. În comparație cu contractul de muncă: Mandatul cu reprezentare are ca principală diferențiere faptul că, în timp ce contractul de muncă se axează pe prestarea de servicii materiale sau intelectuale pentru angajator, mandatul cu reprezentare se concentrează pe încheierea de acte juridice cu terți.
2. Față de contractul de antrepriză: Mandatul cu reprezentare se axează pe actele juridice realizate de mandatar, în timp ce contractul de antrepriză se bazează pe operațiuni tehnico-materiale executate pentru beneficiar.
3. În contrast cu contractul de vânzare: Mandatarul vinde bunuri în numele mandantului, având responsabilitatea de a returna suma obținută. În cazul mandatului cu reprezentare, transferul dreptului de proprietate se realizează direct pentru mandant, prin intermediul mandatarului, în timp ce în vânzare, cumpărătorul dobândește personal dreptul de proprietate.
4. Comparativ cu contractul de depozit: Mandatul cu reprezentare constă în realizarea de acte juridice în numele mandantului, pe când depozitul presupune prestarea de servicii pentru depunător.
5. Față de contractul de comodat: Diferența principală este că, în cazul mandatului cu reprezentare, mandatarul nu poate utiliza bunurile mandantului în interes personal, în timp ce comodatarul are acest drept.

Condiții de valabilitate ale mandatului cu reprezentare

Mandatul cu reprezentare necesită ca atât reprezentatul, cât și reprezentantul să aibă capacitatea de a încheia actul pentru care reprezentarea a fost stabilită. Pentru ca acest tip de mandat să fie valid, consimțământul ambelor părți trebuie să îndeplinească cerințele legale specifice oricărei convenții. Conform Codului civil, există reguli precise legate de viciile de consimțământ. Dacă consimțământul mandatarului este afectat de vreun viciu, mandatul devine anulabil. Pe de altă parte, dacă viciul de consimțământ se referă la termenii stabiliți de mandant, contractul poate fi anulat doar în cazul în care intenția mandantului a fost viciată.

Cu privire la obiectul mandatului, acesta privește exclusiv încheierea unui act juridic, nu și efectuarea de fapte materiale. Totuși, aceste fapte pot fi legate în mod secundar de actele juridice realizate de mandatar.

În ceea ce privește forma mandatului cu reprezentare, deoarece este un contract bazat pe consensualism, nu trebuie să îndeplinească o formă specială. Acesta poate fi încheiat în formă scrisă, fie autentică, sub semnătură privată sau verbal. Totuși, dacă actul pentru care s-a acordat mandatul necesită o formă autentică specifică, contractul de mandat trebuie să respecte acea formă. Aici ne referim la principiul unității formale dintre contractul de mandat și actul juridic pentru care a fost acordat mandatul.

Efectele Mandatului cu reprezentare

Efectele produse de Mandatul cu reprezentare pot fi analizate din perspectiva relației dintre mandant și mandatar și în contextul interacțiunii cu terții contractanți.

Efectele între mandant și mandatar

Relația dintre mandant și mandatar este guvernată de drepturile și obligațiile fiecărei părți.

a) Drepturile mandatarului

• Abaterea de la instrucțiunile primite de la mandant în situații justificate.
• Posibilitatea de a delega altcuiva responsabilitatea pentru executarea mandatului.
• Exercitarea drepturilor mandantului în fața terților.
• Vânzarea de bunuri în situații de urgență.
• Dreptul de retenție asupra bunurilor primite.

b) Obligațiile mandatarului

• Obligația de a încheia actul juridic pentru care s-a stabilit Mandatul cu reprezentare.
• Obligația de a raporta activitățile mandantului.
• Obligația de a informa mandantul despre orice schimbare sau circumstanță neașteptată.
• Responsabilitatea față de terții în anumite situații.

Drepturile și obligațiile mandantului

c) Drepturile mandantului derivă în principal din obligațiile mandatarului, incluzând dreptul de a solicita executarea mandatului sau de a cere un raport detaliat.

d) Obligațiile mandantului

• Furnizarea resurselor necesare mandatarului pentru îndeplinirea mandatului.
• Rambursarea cheltuielilor mandatarului.
• Compensarea mandatarului pentru serviciile prestate.
• Plata onorariului mandatarului.
• Responsabilitatea față de mandatar în cazul unui mandat comun cu alți mandanți.

Mandatul cu reprezentare: efectele față de terți

Efectele mandatului cu reprezentare vizavi de terțul contractant se referă la relația legală pentru care mandatarul a primit dreptul să acționeze.

Relația dintre mandant și terț

Conform art. 1.296 C. civ., acordul stabilit de reprezentant, în cadrul limitelor mandatului cu reprezentare, generează efecte directe între reprezentat și partea opusă. Mandatarul are responsabilitatea de a nu transcede limitele stabilite prin mandat. Astfel, din interpretarea acestor dispoziții juridice, deducem că mandatarul a actionat în numele și pentru mandant, iar această acțiune generează efecte între mandant și terț ca și cum ar fi fost realizată direct de mandant.

Dacă mandantul nu confirmă, fie explicit sau implicit, actele efectuate de mandatar care depășesc atribuțiile conferite, mandantul nu poate fi constrâns de aceste acte. În plus, contractul încheiat de mandatar fără mandat sau depășind limitele acestuia poate avea consecințe în patrimoniul mandantului, dacă sunt respectate condițiile unui mandat cu reprezentare aparent.

Relația dintre mandatar și terț

În general, contractul finalizat de mandatar, în cadrul mandatului cu reprezentare, nu creează legături juridice între mandatar și terțul implicat. Dacă actele mandatarului exced mandatul, atunci acesta este direct responsabil față de terț, cu excepția situației în care terțul era conștient de limitările mandatului și a acceptat riscurile.

Mandatul cu reprezentare: durata și modurile de încetare

Mandatul cu reprezentare, precum orice alt contract, este stabilit pe o perioadă determinată de părți. Dacă nu există un termen specificat, mandatul cu reprezentare se termină în trei ani de la data semnării. În ceea ce privește finalizarea mandatului, există cauze generale, dar și specifice acestui tip de contract.

Cauze speciale de încetare a mandatului

Datorită naturii personale a mandatului cu reprezentare, există cauze speciale de încetare:

• revocarea mandatului de către mandant;
• renunțarea la mandat de către mandatar;
• situații extreme precum moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului sau mandatarului.

Mandatul cu reprezentare poate fi anulat în orice moment, fie explicit sau implicit. Desigur, există excepții și implicații legale în cazul revocării.

Mandatul încheiat cu mai mulți mandanți nu poate fi revocat fără acordul tuturor părților. În plus, numirea unui nou mandatar pentru aceeași cauză anulează mandatul inițial. Există și clauze în care mandatul cu reprezentare este declarat irevocabil, având implicații legale în caz de revocare.

Renunțarea mandatarului, moartea sau alte cauze grave pot duce, de asemenea, la încetarea mandatului cu reprezentare. E important de menționat că, în toate aceste situații, există obligații și drepturi specifice pentru ambele părți implicate.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara

Întrebări frecvente

1. Ce este mandatul cu reprezentare și cum se deosebește de mandatul fără reprezentare?

Răspuns: Mandatul cu reprezentare este acordul prin care o persoană (mandantul) își conferă altei persoane (mandatarul) dreptul de a încheia acte juridice în numele său, în fața terților. Se deosebește de mandatul fără reprezentare prin faptul că mandatarul acționează în numele și pentru mandant, spre deosebire de mandatul fără reprezentare, unde mandatarul acționează în nume propriu, dar pentru mandant.

2. Cum se delimitează mandatul cu reprezentare de alte forme de contracte?

Răspuns: Mandatul cu reprezentare se diferențiază de alte contracte în următoarele moduri:

• Față de contractul de muncă, mandatul cu reprezentare se axează pe încheierea de acte juridice cu terți, în timp ce contractul de muncă implică prestarea de servicii pentru angajator.
• Comparativ cu contractul de antrepriză, unde mandatul cu reprezentare se concentrează pe actele juridice realizate de mandatar, în timp ce contractul de antrepriză presupune operațiuni tehnico-materiale pentru beneficiar.
• În contrast cu contractul de vânzare, unde mandatarul vinde bunuri în numele mandantului, transferând dreptul de proprietate direct pentru mandant.
• Față de contractul de depozit, unde mandatul cu reprezentare constă în acte juridice, în timp ce depozitul presupune prestarea de servicii materiale pentru depunător.
• În comparație cu contractul de comodat, unde mandatarul nu poate utiliza bunurile mandantului în interes personal, spre deosebire de comodatar care are acest drept.

3. Care sunt condițiile de valabilitate ale mandatului cu reprezentare?

Răspuns: Mandatul cu reprezentare este valid atunci când atât mandantul, cât și mandatarul au capacitatea de a încheia actul juridic pentru care reprezentarea a fost stabilită. Este necesar ca consimțământul ambelor părți să fie în conformitate cu cerințele legale, iar obiectul mandatului să vizeze încheierea unui act juridic. Forma mandatului poate fi verbală sau scrisă, în funcție de necesitățile specifice ale actului juridic pentru care a fost acordat mandatul.

4. Care sunt efectele mandatului cu reprezentare între mandant și mandatar?

Răspuns: Efectele dintre mandant și mandatar includ dreptul mandatarului de a abate de la instrucțiunile primite în anumite situații, posibilitatea de a delega responsabilitatea, exercitarea drepturilor mandantului în fața terților, vânzarea de bunuri în situații de urgență, dreptul de retenție asupra bunurilor primite, dar și obligațiile mandatarului de a încheia actul juridic pentru care a primit mandatul, de a raporta activitățile mandantului și de a informa despre orice schimbare sau circumstanță neașteptată.

5. Care sunt drepturile și obligațiile mandantului în cadrul mandatului cu reprezentare?

Răspuns: Drepturile mandantului derivă în principal din obligațiile mandatarului și includ dreptul de a solicita executarea mandatului și de a cere un raport detaliat. Obligațiile mandantului includ furnizarea resurselor necesare mandatarului, rambursarea cheltuielilor, compensarea pentru serviciile prestate, plata onorariului și responsabilitatea în cazul unui mandat comun cu alți mandanți.

6. Care sunt efectele mandatului cu reprezentare față de terți?

Răspuns: Efectele mandatului cu reprezentare față de terți se referă la relația legală între mandant și terțul contractant. Mandatarul acționează în numele și pentru mandant, iar actele sale generează efecte între mandant și terț ca și cum ar fi fost realizate direct de mandant. Terțul poate fi constrâns de aceste acte doar dacă sunt respectate condițiile unui mandat cu reprezentare.

7. Care sunt cauzele de încetare a mandatului cu reprezentare?

Răspuns: Mandatul cu reprezentare poate înceta din cauza revocării de către mandant, renunțării mandatarului, sau a unor situații extreme precum moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului sau mandatarului. De asemenea, mandatul poate înceta implicit dacă este încheiat pentru o perioadă determinată și acea perioadă expiră.

8. Care sunt cauzele speciale de încetare a mandatului cu reprezentare?

Răspuns: Cauzele speciale de încetare includ revocarea mandatului de către mandant, renunțarea la mandat de către mandatar, sau situații extreme precum moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului sau mandatarului. Aceste cauze sunt specifice datorită naturii personale a mandatului cu reprezentare.

9. Ce se întâmplă în cazul în care mandatarul depășește atribuțiile conferite de mandant?

Răspuns: Dacă mandatarul depășește atribuțiile conferite de mandant, acesta poate fi direct responsabil față de terț, cu excepția situației în care terțul era conștient de limitările mandatului și a acceptat riscurile.