Cererea de chemare în judecată

Cererea de chemare în judecată reprezintă un act procesual prin care o persoană, numită reclamant, solicită instanței de judecată să ia măsuri în vederea soluționării unei dispute cu o altă persoană, numită pârât.

INIȚIEREA UNUI LITIGIU CIVIL

Acțiunea civilă este instrumentul prin care se asigură protecția drepturilor subiective civile ale cetățenilor. Orice persoană poate iniția un proces civil pentru a-și apăra dreptul sau interesul legitim, prezentându-se în instanța de judecată.

În cadrul acțiunii civile, persoana care a suferit prejudiciul poate cere instanței să dispună măsuri de înlăturare a consecințelor prejudiciului, repararea prejudiciului, precum și acordarea de despăgubiri pentru pierderile suferite.

Este important de menționat că acțiunea civilă trebuie inițiată în interiorul termenului de prescripție.

CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Cererea de chemare în judecată este esențială în cadrul procesului civil și reprezintă unul dintre cele mai importante acte de procedură. Întrucât instanța civilă nu are posibilitatea să sesizeze din oficiu, inițiativa procesului revine, de obicei, părții care va fi reclamantă în proces. În acest sens, reclamantul trebuie să inițieze procesul prin depunerea unei cereri de chemare în judecată, care este denumită și cerere introductivă sau inițială.

Această cerere este denumită introductivă sau inițială deoarece reprezintă atât inițiativa reclamantului, cât și deschiderea procesului. Prin intermediul cererii de chemare în judecată, instanța de judecată este investită și acțiunea civilă este pusă în mișcare.

ÎNREGISTRAREA CERERII DE CĂTRE RECLAMANT LA INSTANȚA DE JUDECATĂ

Pentru a înregistra o cerere de chemare în judecată, aceasta trebuie să fie redactată în scris și să conțină informațiile necesare. Printre acestea se numără instanța către care este adresată cererea, numele și prenumele părților implicate în proces, precum și adresele lor de domiciliu sau sediul dacă este cazul, precum și numele și prenumele reprezentanților acestora, dacă există. De asemenea, trebuie specificat obiectul procesului, valoarea pretențiilor, precum și motivele care stau la baza cererii. Cererea trebuie semnată de reclamant sau de reprezentant.

Cererea de chemare în judecată poate fi transmisă prin poștă electronică (email), prin poștă sau poate fi depusă direct la instanță. Cererile de chemare în judecată trebuie depuse la registratură instanței, unde urmează să primească numărul de identificare a viitorului dosarul.

REPARTIZAREA ALEATORIE A DOSARULUI

Dosarele nou-formate vor fi transmise persoanei desemnate pentru redistribuirea aleatoare a acestora către completele de judecată. Această persoană, după ce primește dosarul, va verifica în sistemul ECRIS dacă există alte dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceeași persoană, împotriva aceleiași persoane și cu același obiect, și va întocmi un referat în care menționează rezultatul verificării, care va fi atașat dosarului nou-format. Redistribuirea cauzelor va fi realizată prin intermediul programului ECRIS, prin intermediul sistemului informatic.

VERIFICAREA CERERII

După ce cererea a fost repartizată aleatoriu, completul de judecată îți verifică imediat competența și îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 194-197 C.pr.Civ, în ceea ce privește conținutul cererii de chemare în judecată.

COMPLETAREA SAU MODIFICAREA CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

În cazul în care se constată că cererea de chemare în judecată are unele deficiențe, acestea vor fi comunicate reclamantului în scris, menționându-se faptul că trebuie să facă completările sau modificările necesare în termen de maximum 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii.

ANULAREA CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

În cazul în care persoana care a depus plângerea nu îndeplinește obligațiile de a completa sau a modifica cererea de chemare în judecată, conform solicitării instanței de judecată, aceasta poate emite o încheiere prin care să anuleze cererea. În acest caz, o nouă cerere poate fi depusă oricând, dar trebuie reachitată taxa judiciară de timrbu.

CEREREA DE REEXAMINARE

Împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată se poate formula cerere de reexaminare. Aceasta trebuie să fie depusă la aceeași instanță și va fi soluționată de către un alt complet de judecată, desemnat aleatoriu. Dacă sancțiunea a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost remediate în termen de maximum 10 zile de la primirea comunicării lipsurilor de către instanța de judecată, completul de judecată poate reveni asupra deciziei inițiale și admite cererea de revizuire, caz în care dosarul este repus pe rol.

COMUNICAREA CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CĂTRE PÂRÂT

În cazul în care cererea de chemare în judecată îndeplinește condițiile legale, președintele completului de judecată va emite o rezoluție pentru a comunica pârâtului cererea, atrăgându-i atenția asupra obligației de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la primirea cererii de chemare în judecată. Comunicarea se va face conform articolului 163 din Codul de procedură civilă.

DEPUNEREA ÎNTÂMPINĂRII

Întâmpinarea este un actul procedural prin care pârâtul își exprimă punctul de vedere cu privire la pretențiile reclamantului. De cele mai multe ori obligatorie, iar nedepunerea acesteia în termen se va sancționa cu decăderea dreptului de a mai propune probe sau de a mai invoca excepții.

FIXAREA PRIMULUI TERMEN DE JUDECATĂ

Reclamantul are la dispoziție 10 zile să răspundă întâmpinării depuse de către pârât. Răspunsul la întâmpinare nu se mai comunică pârâtului, acesta se va informa de la dosarul cauzei.

În termen de 3 zile de la primirea răspunsului la întâmpinare, judecătorul va stabili prin rezoluție primul termen de judecată, care nu va depăși 60 de zile de la data rezoluției, și va dispune citarea părților. În cazul unui dosar urgent, termenele pot fi reduse, iar dacă pârâtul locuiește în străinătate, judecătorul poate stabili un termen mai îndelungat.

MODIFICAREA CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Reclamantul poate modifica cererea și poate propune noi dovezi până la primul termen de judecată. În cazul în care se aduc modificări cererii, instanța va dispune amânarea cazului și va comunica cererea modificată pârâtului, care va fi obligat să furnizeze un răspuns la întâmpinare cu 10 zile înaintea termenului stabilit.

Răzvan Petrea – avocat Timișoara