/ Published in Juridic

Ce sunt sporurile și avantajele salariale?

În afara salariului, angajatorii pot oferi sporuri şi avantaje salariale în natura angajaţiilor în vederea motivării şi/sau recompensării acestora. Sporurile și avantajele salariale sunt componente suplimentare ale pachetului de compensații al unui angajat, care se adaugă salariului de bază. Acestea au rolul de a recompensa angajații pentru performanța și dedicarea lor, precum și de a oferi beneficii financiare suplimentare pentru a-și îmbunătăți stilul de viață.

Ce sunt sporurile

Salariul este alcătuit din salariul de bază, indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri (art.160 C.muncii). Sporurile reprezintă acele beneficii în bani care se acordă de către angajatori în conformitate cu prevederile legii şi ale contractului colectiv de muncă.

În general, cei care primesc astfel de sporuri sunt angajaţii din sectorul public sau care muncesc în condiţii dificile, nocive, periculoase, vătămătoare, penibile (gunoieri şi vidanjori), minerii sau alţi muncitori care lucrează în subteran, etc. Sporurile pot fi acordate şi celor care lucrează pe timp de noapte sau peste program.

Ce sunt avantajele

Angajații pot fi recompensați cu bunuri sau servicii oferite de angajator, care pot fi utilizate pentru satisfacția nevoilor personale ale angajaților. Acestea sunt considerate avantaje, atât în formă de bani, cât și de bunuri, conform art. 76 alin. (3) din Codul fiscal.

Exemple

  • cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un preţ mai mic decât cel al pieţei;
  • utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau închiriat de la o terţă persoană, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţa dus-întors de la domiciliu sau reşedinţă la locul de muncă/locul desfăşurării activităţii;
  • abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
  • permise de călătorie pentru orice mijloc de transport, folosite în scop personal;
  • abonamente la servicii medicale şi prime de asigurare;
  • bilete de valoare sub forma tichetelor cadou;
  • tichete de masă/ vouchere de vacanţă/ tichete de creşă/ tichete culturale;
  • indemnizaţia de hrană şi indemnizaţia de vacanţă, acordate potrivit legii.
  • Contravaloarea echipamentelor tehnice,a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare- in cazul telemuncii (art. 76 alin. (4) lit. f) din Codul Fiscal şi art. 5, lit. j) din Legea 81/2018);
  • masa de prânz asigurată de companie;
  • cursuri, programe de training şi certificări profesionale;
  • healthy fruit-bar, mici gustări, deserturi, apă, suc, cafea oferite angajaţilor de către firmă;
  • abonamente la sălile de sport;
  • cărţi şi alte bunuri care pot fi folosite în scop personal şi profesional.

Criterii de acordare a sporurilor

Toate sporurile se calculează prin aplicarea procentului fiecărui spor în parte, asupra valorii salariului brut de încadrare.

Sunt considerate locuri de muncă în condiții speciale, conform L19/2000, următoarele:

  • unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;
  • activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii;
  • aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;
  • activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 2 (balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreţ de circ, dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă şi de operetă, instrumentist la instrumente de suflat, cascador).

Criteriile pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, conform HG 261/2001,  sunt următoarele:

  1. prezenţa în mediul de muncă a noxelor profesionale fizice constând în zgomot, vibraţii, unde electromagnetice, presiune, radiaţii ionizante, radiaţii laser de putere neprotejate, precum şi a noxelor profesionale chimice sau biologice prevăzute în Normele generale de protecţie a muncii, care nu respectă limitele admise prevăzute în aceste norme;
  2. răspunsul specific al organismului la agresiunea noxei profesionale, evidenţiat prin indicatori de expunere şi/sau de efect biologic, stabiliţi prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei;
  3. morbiditatea, exprimată prin boli profesionale înregistrate la locul de muncă în ultimii 15 ani.

Sporul de vechime se acordă în funcție de tranșa de vechime fixată de companie în cadrul contractului colectiv de muncă, după cum urmează:

  • Pentru o vechime în muncă de 3-5 ani, sporul este de 5%;
  • Pentru o vechime în muncă de 5-10 ani, sporul este de 10%;
  • Pentru o vechime în muncă de 10-15 ani, sporul este de 15%;
  • Pentru o vechime în muncă de 15-20 de ani, sporul este de 20%;
  • Pentru o vechime în muncă de peste 20 de ani, sporul este de 25%.

Ce sunt sporurile permanente?

Acestea sunt sporturile acordate pe toată perioada de lucru a angajatului, şi sunt luate în considerare la stabilirea cuantumului pensiei totale, de obicei prevăzute în legi sau în contractul colectiv de muncă.

Sporurile cu caracter permanent sunt:

Spor de vechime în muncă. Acest tip de spor se acordă angajaților care au petrecut o perioadă lungă de timp la același loc de muncă. Scopul acestui spor este de a recompensa loialitatea și experiența angajatului în cadrul companiei. Sporul de vechime în muncă poate fi acordat sub formă de zile libere suplimentare, creștere salarială sau alte beneficoperiri similare.

Spor de condiții penibile. Acest tip de spor se acordă angajaților care desfășoară activități în condiții periculoase sau dezavantajoase pentru sănătatea lor. Aceste condiții pot fi expunerea la produse chimice periculoase, munca în medii cu nivel ridicat de zgomot sau vibrații, etc. Scopul acestui spor este de a recompensa angajații pentru riscurile la care sunt expuși în activitatea lor și de a le oferi un sprijin suplimentar.

Spor pentru condiții grele. Acest tip de spor se acordă angajaților care desfășoară activități fizice grele sau în condiții neprielnice, cum ar fi munca în medii cu temperaturi extreme sau munca care necesită o efort fizic intens. Scopul acestui spor este de a recompensa angajații pentru efortul suplimentar pe care îl depun în activitatea lor și de a le oferi un sprijin suplimentar.

Spor pentru condiții vătămătoare. Acest spor este acordat angajatului care lucrează în condiții care pot avea un impact negativ asupra sănătății sau integrității fizice. De exemplu, angajatul care lucrează cu mașini sau echipamente periculoase ar putea fi eligibil pentru acordarea unui spor pentru condiții vătămătoare.

Spor pentru condiții nocive. Acest spor este acordat angajatului care lucrează în condiții care pot avea un impact negativ asupra sănătății sau integrității fizice pe termen lung. De exemplu, angajatul care lucrează cu substanțe chimice periculoase ar putea fi eligibil pentru acordarea unui spor pentru condiții nocive.

Spor pentru condiții periculoase. Acest spor este acordat angajatului care lucrează în condiții care prezintă un risc imediat și serios pentru sănătatea sau integritatea fizică. De exemplu, angajatul care lucrează cu materiale radioactive sau cu mașini sau echipamente care prezintă un risc de explozie ar putea fi eligibil pentru acordarea unui spor pentru condiții periculoase.

Spor de adâncime. Acest spor este acordat angajatului care lucrează la o adâncime considerabilă, cum ar fi în mine sau în puțuri.

Spor de înălțime. Acest spor este acordat angajatului care lucrează la o înălțime considerabilă, cum ar fi în construcții sau în lucrări aeriene.

Spor de izolare. Acest spor este acordat angajatului care lucrează într-un mediu izolat, cum ar fi într-o stație de telecomunicații sau într-un post de observație în mijlocul naturii.

Spor pentru condiții penibile. Acest spor este acordat angajatului care lucrează în condiții neplăcute sau jenante, cum ar fi lucrul cu materiale infectate sau cu animale neplăcute.

Spor pentru cunoașterea unei limbi străine. Acest tip de spor se acordă angajaților care au cunoștințe avansate ale unei limbi străine, în special dacă aceasta este necesară în activitatea lor. Scopul acestui spor este de a recompensa angajații pentru abilitățile lingvistice avansate pe care le posedă și de a le oferi un avantaj în activitatea lor.

Ce sunt sporurile temporare

Sunt acele sporuri negociate între angajat și angajator care sunt aplicate numai pentru o perioadă limitată și determinată de timp.

În categoria sporurilor temporare sunt incluse următoarele:

  •  Spor de noapte (acordat celor care lucrează în intervalul 22:00-06:00, cu abatere de plus sau minus o oră). Sporul pentru munca prestată în timpul nopţii este de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru
  •  Spor de ore suplimentare (care poate fi acordat celor care lucrează mai mult de cele maximum 40 de ore pe săptămână). Sporul pentru munca suplimentară se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă.

Excepţii

Nu sunt considerate avantaje şi nu sunt impozabile în înţelesul impozitului pe venit, Conform art. 76 al.4 din Codul Fiscal, următoarele:

a)ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern.

Nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, cu excepţia indemnizaţiilor de vacanţă acordate potrivit legii.

În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 300 lei:

(i)cadouri oferite angajaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;

(ii)cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie;

(iii)cadouri oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie;

b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) hrană acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii;

d) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii ori căminului militar de garnizoană şi de unitate, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensaţia lunară pentru chirie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

e) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia persoanelor cu rol de reprezentare a intereselor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

f) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

g) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au reşedinţa şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

h) indemnizaţia de delegare, indemnizaţia de detaşare, inclusiv indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale, prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi potrivit legislaţiei în materie, pe perioada desfăşurării activităţii în altă localitate, în ţară sau în străinătate, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. k), precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;

i) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. l), precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;

j) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, şi de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. m), precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfăşurării activităţii;

k) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. n), precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfăşurării activităţii;

l) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de persoanele fizice care desfăşoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării sau detaşării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;

m) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

n) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate personalului din instituţiile publice, potrivit legii;

o) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din activităţi dependente desfăşurate la bordul navelor şi aeronavelor operate în trafic internaţional. Fac excepţie veniturile salariate plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situaţia în care România are drept de impunere;

p) cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajaţilor, administratorilor stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat şi directorilor care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pregătire legată de activitatea desfăşurată de persoanele respective pentru angajator/plătitor;

q) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

r) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestora;

s) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite;

ţ) avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% conform prevederilor art. 25 alin. (3) lit. l) şi art. 68 alin. (7) lit. k).

ţ1) avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. l) care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în proprietatea sau folosinţa persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi.

u) avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcţii considerate de către angajator/plătitor esenţiale pentru desfăşurarea activităţii şi care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator/plătitor, în cazul instituirii stării de asediu, de urgenţă sau de alertă, potrivit legii.

y) contravaloarea cheltuielilor suportate de angajator/plătitor cu acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, în scopul împiedicării răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea acestora şi cea publică.

x) sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor;

Răzvan Petrea – avocat Timisoara

Tagged under: ,

What you can read next

De ce este important să ai un avocat bun în Timișoara
Asociațiile de proprietari: beneficii, responsabilități și bune practici în administrarea imobilelor
Recalificarea raporturilor comerciale de către ANAF