În ultimii ani, transportul alternativ, în special serviciile de ridesharing precum UBER și Bolt, a cunoscut o creștere semnificativă în România. Această evoluție se datorează în mare parte avantajelor pe care aceste servicii le oferă, cum ar fi comoditatea, prețurile competitive și transparența. Cu toate acestea, dezavantajele și impactul asupra industriei taxiurilor au condus la dezbateri și controverse în societate. Companiile de transport alternativ și-au crescut prezența în marile orașe și au început să concureze cu taxiurile tradiționale, ceea ce a generat tensiuni în piață și a determinat o serie de reglementări pentru a asigura un mediu de afaceri echitabil.
Transportul alternativ primit inclusiv o reglementare proprie, mei precis Ordonanță de urgență 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto. Această normă legală care reglementează în mod special procedura de autorizare a societăților care prestează aceste servicii de transport alternativ.
Ordonanță de urgență 49/2019 nu clarifică și nu precizează condiții exprese privind relația dintre companiile care dețin Autorizația pentru transportul alternativ și conducătorii autoturismelor (șoferii autoturismelor).
Activitatea conducătorului de transport alternativ Vs angajat
Activitatea șoferilor UBER și Bolt se desfășoară sub următoarele condiții și premise, care sunt incompatibile cu calitatea de angajat:
- șoferul își stabilește propriul program
- șoferul stabilește veniturile pe care intenționează să le obțină din această activitate și tot el își organizează activitatea în așa fel încât să își atingă obiectivele financiare
- șoferul este cel care decide când, unde şi cât stă on-line pentru preluarea comenzilor
- șoferul este cel care poate anula sau accepta curse fără ca operatorul de transport să poată interveni.
Prin urmare operatorul de transport alternativ (societățile autorizate) și conducător auto au încercat să identifice o modalitate de conlucrare care să respecte prevederile legale aplicabile, iar una din variantele identificate a presupus următoarele:
- operatorul de transport alternativ pune la dispoziție autorizațiile necesare prestării serviciilor de transport alternativ
- conducător auto, titular PFA (Persoană fizică autorizată) obține – Certificat profesional – pentru conducătorii auto care efectuează transport în regim rutier de închiriere
- operatorul de transport alternativ și conducător auto încheie un Contract de prestării servicii, prin care conducător auto desfășoară activitățile de transport pe seama și în beneficiul operatorul de transport alternativ, iar în schimbul acestor prestații obține un beneficiu ( încasarea prețului stabilit contractual, preț care nu este fix și este variabil în funcție de încasările obținute).
Până aici totul simplu și frumos, dar a venit în control Inspecția Muncii – Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș și a decis sancționarea părților implicate și ca să fie și mai complicată situația a obligat operatorul de transport alternativ să închei contracte de muncă cu titularii PFA, fără ca aceștia să dorească încheierea contractelor individuale de muncă.
Care este rolul Inspectoratului Teritorial de Muncă
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) este o instituție publică din România, subordonată Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care are ca scop principal supravegherea respectării legislației în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă.
Printre atribuțiile și responsabilitățile ITM se numără controlul respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, soluționarea reclamațiilor și sesizărilor, precum și aplicarea sancțiunilor în cazul nerespectării prevederilor legale. În cadrul transportului alternativ, ITM se asigură că operatorii respectă legislația în vigoare, acordând o atenție specială drepturilor și obligațiilor șoferilor care dețin calitatea de angajat al unui operator de transport alternativ.
În cazul în care conducătorul auto nu este angajat al operatorului de transport alternativ, Inspectoratul Teritorial de Muncă nu are atribuții de control în cadrul relației ”operator de transport – conducător auto”, deoarece relația este una pur comercială, nu o relație de muncă.
Inspectoratul Teritorial de Muncă recalifică Contractele de prestări servicii în Contracte de muncă, cu încălcarea prevederilor legale.
În urma unui control efectuat de către inspectorii ITM Timiș la un operator de transport alternativ, reprezentanții Inspectoratul Teritorial de Muncă au decis următoarele:
- sancționarea operatorul de transport alternativ pentru cu suma de 120.00 lei, deoarece au constat ”o practica a întocmirii de contracte de servicii” cu scopul de a masca un contract individual de muncă, încălcând astfel art.16 din L.53/2003;
- au dispus încheierea de Contracte individuale de muncă, între operatorul de transport alternativ și titularii Persoanelor Fizice Autorizate, contract voinței părților implicate în această activitate;
Inspectoratul Teritorial de Muncă face abstracție de prevederile O.U. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către PFA.
Acest act normativ precizează în mod expres condițiile în care PFA își desfășoară activitățile economice:
- În scopul exercitării activităţii/activităţilor pentru care a fost autorizată, PFA poate stabili relaţii contractuale, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic de comerciant;
- PFA nu va fi considerată un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea este exclusivă;
Prin urmare recalificarea de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, a unui contract comercial încheiat între doi operatori economici (un SRL și un PFA) este nelegală, iar prin această intervenție Inspectoratul Teritorial de Muncă încalcă dreptului la liberă inițiativă și dreptului la liberă asociere, al operatorilor economici.
Contract de muncă vs Contract de prestări servicii
Contractului de muncă – este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu.
Contractului de prestării servicii (contractul de antrepriză) este contractul prin care o parte, numită antreprenor, se obligă să execute pe riscul său o anumită lucrare pentru cealaltă parte, numită client, în schimbul unui preţ care se stabileşte în raport cu rezultatul lucrării.
Principalul element de diferențiere dintre cele 2 contracte este următorul: în cazul contractului de prestării servicii, prestatorul își păstrează o poziție independentă față de beneficiar, are deplină libertate în organizarea şi conducerea activității, în alegerea metodelor celor mai potrivite de executare, alegerea programului, stabilește prețul serviciilor pe care urmează să le pună la dispoziție, poate inclusiv să își angajeze personal pentru prestarea serviciilor, etc.
Ce trebuie să faceți dacă ITM vă încalcă drepturile
În cazul în care considerați că un reprezentanții Inspectoratul Teritorial de Muncă vă încalcă drepturile, este important să acționați în mod corespunzător pentru a vă asigura că drepturile dumneavoastră sunt respectate, mai precis trebuie întreprinse următoarele acțiuni:
- Depunerea plângerii prealabile, primul pas pentru anularea actului administrativ emis de către Inspectoratul Teritorial de Muncă;
- Depunerea unei cereri la instanța de contencios administrativ, pentru suspendarea efectelor actului administrativ emis de către Inspectoratul Teritorial de Muncă;
- Depunerea unei Plângeri contravenționale la instanța competentă, care are scopul de a anula sancțiunea patrimonială (amenda) emisă de către Inspectoratul Teritorial de Muncă;
Concluzie
În cazul în care vă aflați într-o astfel de situație, nu ezitați să apelați la serviciile juridice oferite Petrea & Asociații SCPA, care vă poate asista și ghida în demersurile necesare, pentru a vă asigura că drepturile dumneavoastră sunt respectate și protejate.
Răzvan Petrea – avocat Timișoara