După cum spune legea, ”forma contractului” este lăsată la latitudinea părților.
„Forma Contractului” este liberă
Fiecare contract trebuie să aibă o „formă de contract”, o structură. Legea nu impune, în mod general, o „formă de contract” anumită. Asta ne arată că „forma contractului” de vânzare-cumpărare nu necesită o formă specifică, contractul în fiind consensual.
Excepțiile de la regula
Există însă momente când legea impune o „formă de contract” solemnă. Un exemplu ar fi articolul 2 din Legea nr. 54/1998, care stipulează că terenurile pot fi înstrăinate prin acte juridice inter vivos numai dacă „forma contractului” este autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
Aspecte suplimentare privind excepțiile
În anumite cazuri, „forma contractului” de vânzare-cumpărare este impusă de lege, nu pentru validitate, ci pentru a asigura posibilitatea de probațiune, opozabilitatea contractului față de terți sau pentru îndeplinirea formalităților de publicitate, condiție premergătoarea a transferului de proprietate.
Întrebări frecvente despre „forma Contractului”
- Ce înseamnă un contract consensual? Un contract consensual este valid prin simplul acord al părților, fără a necesita o „formă de contract” specială.
- Când este necesară „forma contractului” autentică în vânzare-cumpărare? „Forma contractului” autentică este necesară în anumite cazuri, precum vânzarea de imobile.
- Ce înseamnă „forma contractului ad probationem”? Ad probationem indică faptul că „forma contractului” trebuie să fie în formă scrisă pentru a servi ca probă a existenței sale.
- Ce se întâmplă dacă „forma contractului” de vânzare-cumpărare nu respectă forma impusă de lege? Nerespectarea „formei contractului” impuse de lege poate duce la anularea contractului.
- Pot încheia un contract de închiriere verbal? Nu, închirierea unei locuințe necesită o „formă de contract” scrisă, conform legii.
Răzvan Petrea – avocat Timișoara
