Cum anulezi un Bilet la Ordin sau CEC pierdut, furat sau distrus

În dinamica mediului de afaceri, instrumentele de plată precum Biletul la ordin (BO) și Cecul (CEC) reprezintă piloni de încredere și eficiență, asigurând fluiditatea tranzacțiilor comerciale.

Cu toate acestea, pierderea, furtul sau distrugerea unui astfel de instrument transformă un activ valoros într-un risc financiar și juridic major. Un bilet la ordin sau un cec nu este o simplă bucată de hârtie, este un titlu de credit și un titlu executoriu. Aceasta înseamnă că obligația de plată înscrisă în el poate fi pusă în executare silită fără un proces prealabil pe fondul cauzei.

Consecințele pierderii unui astfel de instrument sunt severe. Un terț, care ar putea intra în posesia sa (chiar și de bună-credință), poate încerca să îl încaseze la scadență. Această situație generează un scenariu periculos: debitorul (emitentul biletului la ordin sau trăgătorul cecului) riscă să plătească de două ori aceeași datorie – o dată către posesorul nelegitim și a doua oară către creditorul real.

În oglindă, creditorul legitim, deposedat de titlu, se află în imposibilitatea de a-și recupera creanța, dreptul său fiind materializat într-un document pe care nu îl mai deține.

În fața acestei urgențe, legea oferă o soluție specifică și riguroasă: procedura de anulare judiciară a titlului. Aceasta este singura cale legală sigură pentru a neutraliza complet efectele juridice ale unui instrument de plată pierdut, stingând orice drepturi care ar putea decurge din acesta și protejând interesele tuturor părților implicate.

1. Măsuri imediate – Primii pași cruciali pentru limitarea riscurilor

În momentul constatării pierderii, furtului sau distrugerii unui bilet la ordin sau cec, timpul devine un factor critic. Acțiunile imediate, efectuate corect și prompt, pot limita semnificativ expunerea la riscuri financiare. Aceste măsuri preliminare, deși nu înlocuiesc procedura judiciară, constituie o primă linie de apărare esențială.

1.1. Notificarea băncii (Trasului) – Un act de prudență, nu o garanție absolută

Primul impuls și cel corect, este să informați instituția financiară la care instrumentul ar trebui prezentat pentru plată.

Procedura de notificare

Notificarea trebuie să fie realizată într-o manieră care să ofere o dovadă certă a comunicării și a datei acesteia. O simplă conversație telefonică este insuficientă din punct de vedere juridic. Se recomandă utilizarea uneia dintre următoarele metode:

• Scrisoare recomandată cu confirmare de primire: Aceasta oferă dovada expedierii și a recepționării notificării de către bancă.
• Comunicare prin executor judecătoresc: Este cea mai sigură metodă, deoarece procesul-verbal întocmit de executor constituie o dovadă incontestabilă a comunicării conținutului notificării la o dată certă.
• Depunere directă la registratură: O altă opțiune este depunerea notificării la registratura băncii, cu obținerea unui număr de înregistrare pe o copie a documentului.

Conținutul notificării

Pentru a fi eficientă, notificarea trebuie să fie lipsită de ambiguitate și să conțină toate elementele esențiale de identificare ale instrumentului pierdut :

• Seria și numărul biletului la ordin sau al cecului;
• Suma exactă înscrisă pe instrument;
• Data emiterii și data scadenței;
• Numele/denumirea completă a emitentului (debitorului);
• Numele/denumirea completă a beneficiarului (creditorului);
• Orice alte elemente de identificare, cum ar fi mențiuni despre giranți sau avaliști.

Efectul juridic real

Este fundamental să se înțeleagă limitările acestei notificări prealabile. Deși este un pas indispensabil, notificarea băncii nu blochează legal plata. Legea este extrem de clară în acest sens: atât Legea nr. 58/1934 (pentru BO), cât și Legea nr. 59/1934 (pentru CEC) stipulează că plata făcută de tras (bancă) înainte de a-i fi notificată ordonanța judecătorească de anulare este valabilă și îl liberează de obligație.

Așadar, notificarea inițială are rolul unui avertisment. Pune banca în gardă și o face să acționeze cu o diligență sporită. O bancă ce ar ignora o notificare scrisă clară și ar plăti instrumentul unui posesor suspect ar putea, teoretic, să fie trasă la răspundere pentru neglijență, dar scutul juridic absolut, atât pentru debitor, cât și pentru creditor, este hotărârea instanței. Prin urmare, acest prim pas trebuie urmat imediat de demararea acțiunii în justiție.

1.2. Notificarea celorlalți obligați cambiali

Pe lângă bancă, este la fel de important să fie notificați toți ceilalți semnatari ai instrumentului, deoarece aceștia sunt ținuți solidar la plată.

Identificarea părților de notificat

• Pentru Biletul la Ordin: Notificarea trebuie trimisă emitentului (care este debitorul principal) și dacă este cazul, tuturor giranților (cei care au transmis titlul mai departe) și avaliștilor (cei care au garantat plata).
• Pentru CEC: Notificarea se adresează trăgătorului (titularul contului care a emis cecul), precum și oricăror giranți/avaliști.

Scopul strategic al notificării

Acest pas are o importanță strategică ce este adesea subestimată. Dreptul cambial se bazează pe principiul solidarității: posesorul unui instrument neplătit la scadență se poate îndrepta împotriva oricărui semnatar anterior pentru a recupera suma. Fără o notificare prealabilă a pierderii, se poate crea o „cascadă de plăți” cu efecte juridice complicate.

Să considerăm următorul scenariu: un bilet la ordin avalizat este pierdut de beneficiar. Un terț îl găsește și îl prezintă la plată. Banca, având doar o notificare informală, refuză plata. Terțul se îndreaptă atunci împotriva avalistului, care, nefiind notificat oficial despre pierdere, plătește pentru a-și onora garanția. În acest moment, avalistul a stins valabil obligația sa de garanție și, conform legii, dobândește un drept de regres împotriva debitorului principal (emitentul pe care l-a garantat). Rezultatul este un dezastru juridic: debitorul se trezește dator propriului garant, care a plătit persoanei greșite, în timp ce creditorul legitim rămâne cu creanța neîncasată.

Notificarea tuturor semnatarilor întrerupe această potențială reacție în lanț. Îi informează oficial despre viciul care afectează titlul, împiedicându-i să facă o plată validă către un posesor nelegitim și protejând astfel arhitectura juridică a obligațiilor dintre părți.

2. Cererea de anulare a instrumentului de plată

Odată ce măsurile de urgență au fost luate, demersul juridic propriu-zis trebuie inițiat fără întârziere. Succesul acestuia depinde de fundamentarea corectă a acțiunii și de adresarea către instanța competentă.

2.1. Temeiul de drept

Procedura de anulare a titlurilor de credit este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, guvernată de legi adoptate încă din perioada interbelică, dar care sunt în vigoare și astăzi, cu modificările ulterioare. Caracterul autonom al dreptului cambial impune aplicarea cu prioritate a acestor norme speciale.

• Pentru Biletul la Ordin: Temeiul juridic al acțiunii este Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin. Procedura specifică de anulare este detaliată în Capitolul 12, intitulat „Despre anulare și înlocuirea titlului”, Articolele 89-93. Orice cerere de anulare trebuie să se fundamenteze explicit pe aceste dispoziții legale.
• Pentru CEC: Cadrul legal este oferit de Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Articolele relevante care descriu procedura de anulare în caz de pierdere, sustragere sau distrugere sunt Articolele 67-72.

Invocarea corectă a acestor texte de lege este esențială pentru calificarea juridică a cererii de către instanță și pentru admiterea acesteia.

2.2. Instanța competentă – Unde se depune cererea?

Identificarea instanței corecte este un pas procedural crucial. O cerere depusă la o instanță necompetentă va duce la întârzieri, prin declinarea competenței, timp prețios în care instrumentul pierdut ar putea fi încasat.

Competența materială

Competența de a judeca în primă instanță cererile de anulare a biletelor la ordin și a cecurilor aparține Judecătoriei. Aceasta este instanța de drept comun pentru astfel de litigii, indiferent de valoarea instrumentului.

Competența teritorială

Alegerea judecătoriei competente din punct de vedere teritorial implică o analiză strategică. Regula generală din Codul de procedură civilă (art. 107) stabilește că cererea se introduce la instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului. Totuși, pentru litigiile izvorâte din titluri de credit, legea oferă o opțiune suplimentară extrem de valoroasă.

Temeiul de drept este Articolul 113, alineatul (1), punctul 7 din Codul de procedură civilă, care instituie o competență teritorială alternativă. Conform acestui text, în cererile privitoare la obligațiile ce izvorăsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, este competentă și instanța locului de plată.

Locul plății este o mențiune obligatorie pe aceste instrumente și poate fi diferit de sediul social al debitorului. Acest lucru conferă petiționarului (cel care a pierdut instrumentul) un avantaj procedural semnificativ: posibilitatea de a alege între două instanțe potențial competente.

Se poate opta pentru instanța care este mai convenabilă din punct de vedere logistic, care are un grad de încărcare mai redus (ceea ce poate duce la o soluționare mai rapidă) sau care are o jurisprudență considerată favorabilă în astfel de cazuri. Această alegere strategică trebuie făcută în cunoștință de cauză, ideal la recomandarea unui avocat.

3. Procedura judiciară de anulare

Procedura de anulare este una formală și riguroasă, fiecare etapă fiind condiționată de finalizarea celei anterioare. Respectarea strictă a pașilor și a termenelor legale este cheia succesului.

3.1. Pasul 1: Formularea și depunerea cererii de anulare

Acțiunea în justiție debutează cu depunerea unei cereri de chemare în judecată la judecătoria competentă.

• Calitatea procesuală activă (Cine poate introduce acțiunea): Doar posesorul legitim care a fost deposedat de titlu prin pierdere, furt sau distrugere are dreptul de a iniția această procedură.
• Conținutul cererii: Cererea trebuie să descrie în detaliu circumstanțele în care s-a produs deposedarea și să includă toate mențiunile esențiale ale instrumentului, pentru a permite o identificare certă a acestuia. Dacă se deține o copie a instrumentului, este imperativ ca aceasta să fie anexată cererii, alături de orice alte documente justificative (contractul care a stat la baza emiterii, corespondență comercială, dovada notificărilor prealabile etc.).

3.2. Pasul 2: Pronunțarea Ordonanței Judecătorești

După înregistrarea cererii, instanța va examina documentele depuse și temeinicia susținerilor. Fiind o procedură specială, aceasta se judecă cu celeritate. Dacă instanța consideră cererea întemeiată, va pronunța o hotărâre sub forma unei ordonanțe.

Această ordonanță are un conținut specific, prevăzut de lege:

1. Identifică în mod clar instrumentul (bilet la ordin sau cec) prin mențiunile sale esențiale.
2. Îl declară nul în mâinile oricărui s-ar găsi.
3. Autorizează plata sumei către petiționar, însă numai după expirarea unui anumit termen de la publicarea ordonanței, cu condiția ca în acest interval să nu se fi formulat opoziție.

3.3. Pasul 3: Publicarea în Monitorul Oficial al României

Ordonanța judecătorească nu produce efecte depline față de terți până la îndeplinirea unei formalități esențiale: publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Această publicare este obligatorie și se realizează la stăruința și pe cheltuiala petiționarului. Fără acest pas, întreaga procedură rămâne blocată.

Procesul de publicare este unul administrativ, distinct de cel judiciar, și necesită o atenție sporită la detalii pentru a evita întârzierile:

• Documente necesare: Petiționarul, prin avocatul său, trebuie să transmită către Regia Autonomă „Monitorul Oficial” următoarele documente: o cerere de publicare tipizată, sentința judecătorească (ordonanța) în original, semnată și ștampilată de instanță, aceeași sentință în format electronic editabil (ex: Word) și, uneori, o anexă de contorizare a caracterelor.
• Procedura administrativă: Documentele se transmit, de regulă, prin e-mail. Operatorul de la Monitorul Oficial le verifică, comunică termenii și condițiile, și emite o factură proformă pentru plata tarifului de publicare. După transmiterea dovezii de plată, anunțul este programat pentru publicare, iar petiționarul primește ulterior dovada apariției acestuia în Monitorul Oficial.

3.4. Pasul 4: Termenul de opoziție

Publicarea ordonanței în Monitorul Oficial are un rol juridic fundamental: aduce la cunoștința publicului larg faptul că un anumit titlu de credit a fost declarat nul și deschide un termen în care orice persoană care pretinde că este deținătorul legitim al instrumentului poate contesta decizia instanței. Acest termen este diferit pentru biletul la ordin și pentru cec, o confuzie între ele putând avea consecințe grave.

Scopul acestui termen este de a proteja drepturile unui posibil dobânditor de bună-credință. Dacă o terță persoană a primit instrumentul în mod legal (de exemplu, printr-un gir valabil, înainte ca acesta să fie declarat pierdut), are posibilitatea de a se adresa instanței pentru a-și apăra dreptul.

Diferențele procedurale esențiale sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

---

Tabel 1: Comparație Procedurală – Termene și Părți în Acțiunea de Anulare

Caracteristică Juridică	Bilet la Ordin (BO)	CEC
Lege Aplicabilă	Legea nr. 58/1934	Legea nr. 59/1934
Articole Relevante	Art. 89-93	Art. 67-72
Termen de Opoziție	30 de zile de la publicare	15 de zile de la publicare
Părți Notificate (Minim)	Trasul (Emitentul)	Trasul (Banca) și Trăgătorul (Emitentul)

---

Nerespectarea acestor termene este sancționată drastic. O opoziție depusă după expirarea termenului legal va fi respinsă ca tardivă, indiferent de cât de temeinice ar fi motivele invocate.

3.5. Pasul 5: Finalizarea procedurii

La expirarea termenului de opoziție, procedura se poate finaliza în două moduri:

• Scenariul 1: Nu se formulează opoziție. Dacă nimeni nu contestă ordonanța în termenul legal, aceasta devine definitivă. Instrumentul de plată este considerat anulat în mod irevocabil, pierzându-și orice efect juridic.
• Scenariul 2: Se formulează opoziție. Dacă o persoană depune o cerere de opoziție, susținând că este deținătorul legitim, se deschide un nou proces, de data aceasta în contradictoriu. Instanța va cita toate părțile implicate (petiționarul, opozantul, debitorul) și va administra probe pentru a stabili cine are un drept valabil asupra titlului.Hotărârea pronunțată în acest litigiu va tranșa definitiv soarta instrumentului.

4. Rolurile în proces

Înțelegerea corectă a calității procesuale a fiecărei părți este esențială pentru a naviga procedura de anulare.

• Petiționarul: Este reclamantul în acest proces. Această calitate o are posesorul legitim al biletului la ordin sau cecului, care a fost deposedat de acesta în mod involuntar (prin pierdere, furt sau distrugere) și care are interesul direct de a anula titlul pentru a-și putea recupera creanța și pentru a preveni plata către o persoană neîndreptățită.
• Opozantul: Este o parte care intervine în proces după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial. Opozantul este persoana care se află în posesia fizică a instrumentului și care pretinde că l-a dobândit în mod legal și de bună-credință. Prin formularea opoziției, acesta contestă cererea de anulare și solicită instanței să îi recunoască dreptul de a încasa suma înscrisă pe titlu.
• Pârâții/Părțile Citate: În funcție de instrument, legea impune notificarea anumitor părți, care pot fi citate în proces, mai ales în faza de judecare a unei eventuale opoziții.
  • Pentru biletul la ordin, este notificat trasul, care este însuși emitentul/debitorul.
  • Pentru cec, ordonanța trebuie notificată atât trasului (banca plătitoare), cât și trăgătorului (emitentul cecului).Aceste părți sunt citate pentru ca hotărârea finală să le fie opozabilă, asigurându-se astfel că debitorul va ști cui trebuie să îi facă plata în mod valabil.

5. Efectele Hotărârii finale de anulare

Obținerea unei hotărâri definitive de anulare a unui bilet la ordin sau cec are consecințe juridice radicale și deschide calea pentru recuperarea efectivă a datoriei de către creditorul legitim.

5.1. Stingerea drepturilor din titlul anulat

Efectul principal și cel mai important al hotărârii definitive de anulare este prevăzut expres de lege. Articolul 93 din Legea nr. 58/1934, aplicabil prin analogie și cecurilor, stipulează că hotărârea rămasă definitivă „stinge orice drept decurgând din cambia [titlul] anulată”.

Aceasta înseamnă că înscrisul original, chiar dacă ar reapărea ulterior, este complet lipsit de valoare juridică. El nu mai poate servi drept temei pentru o acțiune în justiție, pentru o cerere de plată sau pentru o executare silită. Acest efect radical este scutul de protecție al debitorului, eliminând definitiv riscul unei plăți duble. Orice persoană care ar încerca să încaseze un titlu anulat judecătorește s-ar expune consecințelor legale.

5.2. Valorificarea dreptului de creanță de către petiționar

Odată ce obstacolul reprezentat de instrumentul pierdut a fost înlăturat, petiționarul (creditorul legitim) trebuie să acționeze pentru a-și încasa creanța. Este esențial de înțeles că hotărârea de anulare nu este, în sine, un titlu executoriu pentru suma de bani. Ea este o hotărâre declarativă, care constată nulitatea unui înscris. Nu conține o dispoziție de obligare a debitorului la plată.

Prin urmare, procedura de recuperare a creanței, după obținerea anulării, este următoarea:

1. Prezentarea hotărârii: Creditorul trebuie să obțină de la instanță un certificat de grefă care atestă că termenul de opoziție a expirat fără a se fi depus vreo contestație (sau, după caz, o copie legalizată a hotărârii definitive de respingere a opoziției). Aceste documente, împreună cu ordonanța de anulare, se prezintă debitorului (emitentului de BO) sau băncii (în cazul cecului) pentru a solicita plata voluntară.
2. Refuzul de plată: Dacă, în ciuda hotărârii de anulare, debitorul refuză în continuare să plătească, creditorul nu poate demara executarea silită direct în baza acestei hotărâri.
3. Acțiunea pe raportul fundamental: În caz de refuz, creditorul va trebui să inițieze o acțiune separată în justiție, pe dreptul comun, având ca temei raportul juridic fundamental care a stat la baza emiterii instrumentului (de exemplu, contractul de vânzare, contractul de prestări servicii etc.). În cadrul acestui nou proces, hotărârea de anulare va constitui o probă esențială și decisivă, demonstrând că nu mai există în circulație niciun alt titlu de credit valabil pentru acea datorie și că el este singurul îndreptățit la încasarea sumei.

Rolul avocatului este, așadar, dublu: mai întâi, să securizeze poziția clientului prin anularea titlului pierdut, iar apoi, dacă este necesar, să utilizeze această victorie procedurală pentru a fundamenta acțiunea finală de recuperare a creanței.

Concluzii și recomandări

Pierderea unui bilet la ordin sau a unui cec este un incident cu implicații juridice și financiare complexe, care nu trebuie tratat cu superficialitate. Procedura de anulare judiciară este un mecanism legal puternic, dar tehnic și plin de rigorile impuse de legile speciale.

Sinteza punctelor cheie de reținut este următoarea:

• Urgența este primordială: Acționați imediat ce constatați pierderea. Notificați în scris banca și toți ceilalți semnatari ai instrumentului.
• Notificarea nu este suficientă: Înțelegeți că notificările prealabile sunt doar o măsură de precauție. Singura protecție reală și absolută este ordonanța judecătorească de anulare.
• Respectarea strictă a termenelor: Procedura este guvernată de termene scurte și stricte, în special termenul de opoziție (30 de zile pentru BO, 15 zile pentru CEC) care curge de la publicarea în Monitorul Oficial. Ratarea acestor termene poate compromite iremediabil demersul.
• Competența instanței este strategică: Alegerea corectă a judecătoriei competente, având în vedere opțiunea alternativă a locului de plată, poate influența durata și eficiența procedurii.

Navigarea acestui labirint procedural fără asistență juridică specializată este extrem de riscantă. O cerere formulată incorect, depunerea la o instanță necompetentă, nerespectarea formalităților de publicare sau ratarea unui termen pot duce la respingerea acțiunii, lăsându-vă expus riscului de a pierde definitiv creanța sau de a fi obligat la o plată nedatorată.

Dacă vă confruntați cu situația delicată a pierderii, furtului sau distrugerii unui bilet la ordin sau cec, vă invităm să ne contactați pentru o consultație. Echipa noastră de avocați specializați în drept comercial și litigii vă poate oferi expertiza necesară pentru a vă proteja interesele financiare, gestionând cu profesionalism și eficiență întreaga procedură de anulare, de la măsurile de urgență până la recuperarea efectivă a creanței.

Întrebări frecvente

Ce implică procedura de anulare CEC pierdut și de ce este urgentă?

Procedura de anulare CEC pierdut este un demers juridic esențial pentru a neutraliza un cec pierdut, furat sau distrus. Este o urgență deoarece un cec este un titlu executoriu, iar o terță persoană care intră în posesia lui poate încerca să îl încaseze, creând riscul ca debitorul să plătească datoria de două ori, în timp ce creditorul legitim își pierde dreptul de a încasa suma.

Care sunt primii pași în procesul de anulare CEC pierdut?

Imediat după constatarea pierderii, trebuie să notificați în scris banca (trasul) și pe toți ceilalți semnatari ai cecului (trăgător, giranți, avaliști). Această notificare este o măsură preliminară importantă, dar trebuie urmată imediat de demararea acțiunii în justiție pentru anulare CEC pierdut, care este singura soluție ce oferă protecție juridică completă.

Este suficient să notific banca pentru a finaliza o anulare CEC pierdut?

Nu, notificarea băncii este doar un act de prudență și nu blochează legal plata. Legea nr. 59/1934 stipulează clar că plata făcută de bancă înainte de a-i fi comunicată oficial ordonanța judecătorească este valabilă. Prin urmare, singura cale sigură pentru o anulare CEC pierdut este obținerea unei hotărâri judecătorești.

Pe ce lege se bazează acțiunea de anulare CEC pierdut?

Temeiul de drept pentru acțiunea de anulare CEC pierdut este Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Procedura specifică este detaliată în articolele 67-72, care reglementează pașii ce trebuie urmați în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a instrumentului de plată.

La ce instanță se depune cererea pentru anulare CEC pierdut?

Competența materială pentru a judeca o cerere de anulare CEC pierdut aparține Judecătoriei. Din punct de vedere teritorial, legea oferă o opțiune: cererea poate fi depusă fie la instanța de la domiciliul/sediul pârâtului, fie, alternativ, la instanța de la locul de plată menționat pe cec.

De ce este obligatorie publicarea în Monitorul Oficial pentru o anulare CEC pierdut?

Publicarea ordonanței judecătorești în Monitorul Oficial este un pas procedural esențial. Aceasta aduce la cunoștința publicului faptul că cecul a fost declarat nul și, cel mai important, de la data publicării începe să curgă termenul de 15 zile în care orice persoană care pretinde că este deținătorul legitim poate formula opoziție împotriva procedurii de anulare CEC pierdut.

Cât timp durează termenul de opoziție în cazul unei cereri de anulare CEC pierdut?

Pentru un cec, termenul de opoziție este de 15 zile de la data publicării ordonanței de anulare în Monitorul Oficial. Acest termen este semnificativ mai scurt decât cel de 30 de zile valabil pentru biletele la ordin, iar nerespectarea lui duce la respingerea oricărei contestații ca tardivă.

Ce efecte juridice are o hotărâre definitivă de anulare CEC pierdut?

Efectul principal este stingerea oricărui drept care decurge din cecul anulat. Acest lucru înseamnă că înscrisul original, chiar dacă ar fi găsit ulterior, își pierde complet valoarea juridică și nu mai poate fi folosit pentru a solicita plata sau pentru a porni o executare silită, protejând astfel debitorul de riscul unei plăți duble.

Pot recupera banii imediat după finalizarea procedurii de anulare CEC pierdut?

Hotărârea de anulare CEC pierdut nu este un titlu executoriu pentru recuperarea sumei. Ea doar anulează cecul. Cu această hotărâre, trebuie să solicitați plata voluntară de la debitor. Dacă acesta refuză, este necesar să inițiați o acțiune separată în instanță, bazată pe raportul juridic fundamental (contractul inițial), pentru a obține o hotărâre de obligare la plată.

Cine sunt părțile implicate într-un proces de anulare CEC pierdut?

Părțile principale sunt petiționarul (posesorul legitim care a pierdut cecul) și pârâții/părțile citate, adică trasul (banca plătitoare) și trăgătorul (emitentul cecului), cărora trebuie să le fie notificată ordonanța. Dacă o terță persoană contestă anularea în termenul legal, aceasta devine opozant în proces.